Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX R O M Â N I A

TRIBUNALUL V______

SECTIA A II-A CIVILA SI DE C_________ ADMINISTRATIV FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 930

Ședința publică de la 24.11. 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE F_________ T______

Judecător S_____ F______ N______

Grefier C_______ M_______

Pe rol fiind judecarea apelului formulat de petent M____ I____, C.N.P. xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în Focșani, __________________________, nr. 5, __________________________, împotriva sentintei civile nr. 1933/02.04.2015 pronunțată de Judecătoria Focșani în dosarul cu nr. xxxxx/231/2014, în contradictoriu cu Poliția L_____ a Municipiului Focșani cu sediul în Focșani, ___________________. 1918, nr. 32, jud. V______, având ca obiect - plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura de citare este legal îndeplinită, cauza se află la primul termen de judecată, după care:

În temeiul disp. art. 131 cu ref. la 95 alin.2 NCPC instanța își verifică competenta și constată că este competentă general, material și teritorial; că în cauză calea de atac s-a exercitat în termenul prevăzut de art.468 NCPC și că pentru apel s-a făcut plata taxei de timbru.

Nemaifiind alte cereri, în raport de disp. art.479 NCPC, instanța în temeiul disp. art.244 alin.1 raportat la disp. 482 NCPC constată terminată cercetarea judecătorească și reține cauza în pronunțare la sfârșitul ședinței de judecată, părțile fiind lipsă.

T R I B U N A L U L

Asupra apelului de față;

Prin sentința civilă nr. 1933/02.04.2015 a Judecătoriei Focșani s-a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petenta M____ I____ împotriva procesului verbal încheiat la 22.07.2014 de Poliția L_____ Focșani și ca inadmisibilă excepția de nelegalitate a Hotărârii Consiliului Local Focșani XXXXXXXXXXXX.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a avut în vedere următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. 7883/22.07.2014, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 360 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 143 lit. a din HG 1391/2006, și sancționate de art. 100 alin. 2 din OUG 195/2002, fiindu-i aplicate și 3 puncte penalizare.

În cuprinsul procesului-verbal s-a reținut că în data de 22.07.2014, la ora 13:07 , petentul a condus autoturismul marca Hyundai de culoare gri metalizat cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, pe raza mun. Focșani și a staționat voluntar neregulamentar pe __________________________ destinată auto cu transport în comun TAXI, ocupând un loc de parcare.

De asemenea, prin procesul verbal s-a dispus măsura ridicării autoturismului, în conformitate cu dispozițiile art. 40 din H.C.L. XXXXXXXXXXXX.

Petenta a semnat procesul-verbal, făcându-se mențiune că ”am condus, regret fapta.”

Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din OG 2⁄2001, legalitatea și temeinicia procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, în baza căruia a fost aplicată sancțiunile contravenționale aplicate, instanța reține că acesta este legal întocmit și temeinic.

În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal, instanța, analizând cuprinsul acestuia prin raportare la cerințele prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, constată că dispozițiile legale în materie au fost respectate, procesul-verbal fiind legal întocmit. Astfel, acesta cuprinde toate mențiunile prevăzute de OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor în art. 17 sub sancțiunea nulității absolute, descrierea faptei fiind detaliată, cu arătarea tuturor împrejurărilor în care a fost săvârșită, a locului săvârșirii acesteia și a datelor de identificare a autoturismului condus de către petent.

Dispozițiile legale pertinente au fost corect menționate de către agentul constatator, sancțiunea fiind aplicată cu respectarea tuturor prevederilor legale, la nivelul minim prevăzut de lege pentru clasa a doua de sancțiuni, acela de 4 puncte amendă, respectiv 360 lei. Potrivit art. 143 lit. a din H.G. 1391/2006 pentru aprobarea regulamentului de aplicare a OUG 195/2002 privind regimul juridic al contravențiilor: Se interzice staționarea voluntară a vehiculelor în toate cazurile în care este interzisă oprirea voluntară, iar conform art. 142 lit. g se interzice oprirea voluntară în stațiile mijloacelor de transport public de persoane, precum și la mai puțin de 25 m înainte și după acestea. Sancțiunea pentru nerespectarea acestei obligații este prevăzută de dispozițiile art. 100 alin. 2 din O.U.G. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, potrivit cărora “Amenda contravențională prevăzută la alin. (1) se aplică și conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai care săvârșește o faptă pentru care se aplică 3 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. b)” iar art. 108 alin 1 lit. b pct. 7 . săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a uneia sau mai multor contravenții atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, și aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează: 3 puncte de penalizare pentru săvârșirea faptei de staționare neregulamentară.

Împrejurările în care fapta a fost comisă au fost descrise în mod corespunzător, detaliat. Instanța reține că procesul-verbal este un act administrativ cu caracter individual care se bucură de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie aplicabilă actelor administrative, în măsura în care a fost legal întocmit datorită faptului că agentul constatator, ca organ emitent, acționează în calitate de reprezentant al unei autorități publice.

Procesul-verbal fiind legal întocmit și beneficiind de prezumția de legalitate și temeinicie aplicabilă actelor administrative, reprezintă în sine un mijloc de probă concludent, care reclamă din partea celui „acuzat” de săvârșirea faptei ieșirea din pasivitate, prin propunerea de probe care să poată răsturna prezumția relativă, iar simpla negare a petentului, în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie de care se bucură procesului verbal.

Normele pretins a fi încălcate de către petent se adresează tuturor cetățenilor, scopul aplicării sancțiunii fiind deopotrivă punitiv și preventiv, astfel încât sunt aplicabile garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul al un proces echitabil în materie penală, astfel cum rezultă și din hotărârea pronunțată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza A_____ vs. România, din 04.10.2007.

Aplicarea unor prezumții de fapt sau de drept nu este incompatibilă prin ea însăși cu dispozițiile art. 6 par. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, referitoare la prezumția de nevinovăție sub aspectul sarcinii probei, fiind esențială respectarea de către state a principiului proporționalității între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit prin reglementarea acestor prezumții astfel cum s-a reținut și în cauzele Salabiaku vs. Franța, din 07.10.1998 și Blum vs. Austria, din 03.02.2005.

Deși O.G. 2/2001 nu conține referiri exprese la valoarea probatorie a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, acesta este un act administrativ cu caracter individual și se va bucura de prezumția de legalitate și veridicitate aplicabilă actelor administrative, în măsura în care a fost legal întocmit. Actele administrative se bucură de această prezumție, la baza aplicării acesteia stând faptul că agentul constatator, ca reprezentant al autorității publice, menționează întocmai faptele pe care le constată personal sau prin mijloace tehnice certificate. Prezumția că cele reținute de către agentul constatator reflectă situația de fapt este o prezumție relativă ce poate fi răsturnată cu orice mijloc de probă.

Astfel, instanța a reținut faptul că fapta a fost constatată personal de către agentul intimatului, iar, prin plângerea contravențională, petentul recunoaște faptul că a parcat neregulamentar, în loc destinat stație taxi, de altfel, la momentul sancționării sale, acesta a semna procesul verbal cu mențiunea că recunoaște fapta. Pentru aceste motive, instanța constată că situați de fapt reținută în procesul verbal corespunde realității, astfel încât procesul verbal a fost temeinic și legal încheiat.

În ceea ce privește cuantumul sancțiunii aplicată petentului, instanța a apreciat că acesta este proporțional cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, cu menirea de a descuraja acțiuni strict prohibite de lege și de a sancționa o conduită neconformă cu normele sociale în vigoare. Cu privire la măsura tehnico-administrativă de ridicare a autoturismului, instanța a reținut faptul că aceasta a fost dispusă în conformitate cu H.C.L. XXXXXXXXXXXX, iar cât timp acest act administrativ nu a fost revocat, abrogat, anulat sau nu s-a constatat nelegalitatea acestuia pe cale de atac în contenciosul administrativ, instanța este nevoită să țină cont de dispozițiile acestuia.

Față de toate aceste aspecte, instanța a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petentă.

Împotriva sentinței a declarat apel petenta care a arătat că sentința este nelegală și netemeinică întrucât prin decizia dată de ICCJ în recurs în interesul legii s-a stabilit că măsura ridicării autovehiculelor nu se poate dispune prin hotărâri de consiliu local, iar sancțiunea aplicată este disproporționată față de pericolul social concret.

A solicitat admiterea apelului,schimbarea sentinței, admiterea plângerii și anularea procesului verbal.

Analizând apelul, tribunalul reține următoarele:

În sarcina petentei s-a reținut contravenția prev.de art. 108 al.1 lit.b pct.7 din OUG 195/2002 cu referire la art. 143 lit.a din HG 1391/2006 constând în aceea că a staționat voluntar în zonă de interdicție.

Sancțiunile prevăzute de OUG 195/2002 în art. 98 al.4 lit.b și 100 al.2 sunt 3 puncte de penalizare și 4-5 puncte amendă, petentei aplicându-i-se o amendă de 360 lei reprezentând minimul.

Petenta a recunoscut săvârșirea contravenției, sancțiunile aplicate sunt legale iar instanța de fond a apreciat corect situația de fapt și de drept sub acest aspect.

Referitor la măsura ridicării autovehiculului staționat nelegal, având în vedere Decizia 9/2015 a ICCJ dată în recurs în interesul legii, urmează să se constate nelegalitatea acesteia și să se dispună anularea.

Așa fiind, având în vedere dispozițiile art. 480 cu referire la art. 476 cod procedură civilă urmează să se admită apelul, să se schimbe în parte sentința și în rejudecare, să se admită în parte plângerea, să se anuleze măsura ridicării autovehiculului, să se mențină procesul verbal sub aspectul contravenției și dispoziția sentinței privind inadmisibilitatea excepției de nelegalitate având în vedere dispozițiile art. 4 al.4 din Legea 554/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelul formulat de petent M____ I____, C.N.P. xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în Focșani, __________________________, nr. 5, ____________, jud. V______, împotriva sentintei civile nr. 1933/02.04.2015 pronunțată de Judecătoria Focșani în dosarul cu nr. xxxxx/231/2014, în contradictoriu cu Poliția L_____ a Municipiului Focșani cu sediul în Focșani, ___________________. 1918, nr. 32, jud. V______, având ca obiect - plângere contravențională.

Schimbă în parte sentința și în rejudecare, admite în parte plângerea, anulează măsura ridicării autoturismului.

Menține procesul verbal sub aspectul contravenției.

Menține dispoziției sentinței privind inadmisibilitata excepției de nelegalitate a H.C.L. Focșani.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică de la 24.11.2015.

Președinte, Judecător,

F_________ T______ Dr. S_____-F______ N______

Grefier,

C_______ M_______

Red./Tehnored./F.T./04.12.2015

Fond: A.N. G____

4 ex/2 ___________________________________>

Red:Fl.T.

02.12.2015

Tehnored:N.S._05-12-2015

Jud. Fond: G____ A________ N_______

Ex 1.