Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică


Date speţă
Instanţă:
Tribunalul SATU MARE
Materie juridică:
Contencios administrativ şi fiscal
Stadiu procesual:
Apel
Obiect dosar:
Anulare proces verbal de contravenţie
Număr hotarâre:
715/2015 din 04 decembrie 2015
Sursa:
Rolii.ro

Cod operator:xxxxx

R O M Â N I A

TRIBUNALUL S___ M___

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX



DECIZIA CIVILĂ Nr. 715/_________________>

Ședința publică din 4 Decembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE - R_____ M____ E____ C____

Judecător - A____ D_____

Grefier - C______ L____



Pe rol fiind soluționarea apelului în materia C_________ administrativ și fiscal formulat de apelantul-pârât INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI S___ M___, cu sediul în S___ M___, ________________, nr. 5,/A, jud. S___ M___, împotriva sentinței civile nr. 900/06.03.2015, pronunțată de Judecătoria S___ M___ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata-reclamantă D_____ R_____ I____, domiciliată în S___ M___, _______________________, jud. S___ M___, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal, făcut în ședința publică de azi, nu se prezintă părțile.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:

- apelul este la primul termen de judecată în urma derulării procedurii administrative;

- cererea este scutită de plata taxelor judiciare de timbru;

- procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită pentru acest termen de judecată, după care;

Președintele completului de judecată, verificând personal, constată că apelul este la primul termen de judecată după derularea procedurii administrative, este scutit de plata taxelor judiciare de timbru, iar procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită pentru termenul de azi.

Considerând apelul lămurit, în temeiul disp. art. 394 C.proc.civ., instanța declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra acestuia.

INSTANȚA

deliberând asupra apelului declarat, constată următoarele:


Prin Sentința civilă nr. 900/06.03.2015 pronunțată de Judecătoria S___ M___ în dosar nr. unic de mai sus, a fost admisă în parte plângerea contravențională formulată de petenta D_____ R_____-I____, în contradictoriu cu INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI S___ M___, sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 360 lei aplicată prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 09.10.2014 fiind înlocuită cu cea a avertismentului. În rest, procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 09.10.2014 a fost menținut ca legal și temeinic întocmit.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 09.10.2014, petentei i-a fost aplicată sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 360 lei, în temeiul art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002, 2 puncte de penalizare conform art. 108 alin. 1 lit. a) din O.U.G. nr. 195/2002 Rep., fiindu-i aplicată sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 135 lit. h din H.G. nr. 1391/2006, potrivit căreia conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat șu semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului, reținându-se că petenta a condus auto marca Chevrolet având nr. de înmatriculare SM 5 MER și, ajungând la trecerea pentru pietoni semnalizată și marcată corespunzător, nu a acordat prioritate de trecere unor pietoni angajați în traversare regulamentară a părții carosabile pe trecerea pentru pietoni, pe sensul ei de deplasare.

Totodată, petentei i-a fost aplicată sancțiunea avertismentului pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 36 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, conform căruia conducătorii de autovehicule (…) care ocupă locuri prevăzute prin construcție cu centuri sau dispozitive de siguranță omologate trebuie să le poarte în timpul circulației pe drumurile publice, cu excepția cazurilor prevăzute de regulament, reținându-se că aceasta nu avea cuplată centura de siguranță, această faptă nefiind contestată de petentă.

Procesul-verbal de contravenție a fost întocmit în prezența petentei, care a semnat pentru luarea la cunoștință cu obiecțiunea că era „pe trecerea de pietoni și apoi au început copiii să traverseze”.

Instanța învestită, în mod legal cu soluționarea cauzei, a constatat că dreptul comun în materie contravențională îl constituie prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, astfel, în temeiul art. 31 raportat la art. 34 din OG 2/2001, a procedat la verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal de contravenție raportându-se atât la motivele invocate de către petent, cât și la alte motive care ar putea duce la anularea procesului-verbal, urmând ca în cazurile în care, în speță, sunt incidente dispoziții normative cuprinse în legi speciale, în temeiul principiului specialia generalibus derogant, să se aplice normele din legea specială.

Cu privire la legalitatea procesului-verbal de contravenție, raportat la motivele de nulitate absolută ce privesc nerespectarea condițiilor de formă prevăzute de art. 16 și 17 și 19 din O.G. 2/2001, astfel cum au fost interpretate prin decizia Secțiilor Unite ale Î.C.C.J. nr. 22/2007, instanța de fond a constatat că procesul-verbal de contravenție cuprinde mențiunile obligatorii, stipulate de aceste articole.

Cu privire la temeinicia procesului-verbal de contravenție, din probele administrate în cauză, reiese că fapta reținută în sarcina petentei a fost săvârșită de aceasta.

Astfel, atât din declarația martorului (fila 39 dosar fond), cât și din cuprinsul plângerii contravenționale și a susținerilor acesteia din timpul judecății, reiese că petenta se deplasa în spatele unei coloane de mașini, iar în spatele său, de asemenea, se formase o coloană, iar în momentul în care ajuns în dreptul trecerii pentru pietoni, întrucât coloana din fața ei se afla în deplasare lentă, a înțeles să continue deplasarea, și, în momentul în care coloana s-a oprit, a oprit și ea, pe trecerea de pietoni, grupul de copii care se deplasa spre traversare fiind nevoit, fără a-și opri deplasarea, însă cu modificarea direcției, să traverseze ____________________________, prin spatele autoturismului condus de ea.

Împrejurarea că mașinile care formau coloana din fața sa se deplasau încet, motiv pentru care și ea a continuat să se deplaseze, ocupând marcajul de traversare nu este justificat, astfel, în funcție de circumstanțe, conducătorii auto trebuie să manifeste interes pentru siguranța pietonilor și să aibă grijă ca, în cazul în care deplasarea se face lent, în proximitatea unei traversări, să lase suficient spațiu pentru ca aceștia să poate traversa în siguranță și să le acorde prioritate de trecere. Faptul că și în spatele său se afla o coloană de mașini nu este de natură a face imposibil un comportament preventiv, astfel, în cazul în care petenta ar fi așteptat înaintea traversării ca mașinile din fața sa să se deplaseze, astfel încât să lase o distanță suficientă pentru ca în momentul în care ar fi început și ea deplasarea să nu mai existe riscul de a staționa pe trecere, cu consecința neacordării priorității de trecere pietonilor, nu am fi fost în prezența unei fapte contravenționale.

Având în vedere și că prin acordarea priorității se înțelege, potrivit art. 6 pct. 1, obligația oricărui participant la trafic de a nu-și continua deplasarea sau de a nu efectua orice altă manevră, daca prin acestea îi obligă pe ceilalți participanți la trafic care au prioritate de trecere să își modifice brusc direcția sau viteza de deplasare, ori să se oprească, instanța apreciază că fapta reținută în sarcina petentei este conformă situației reale de fapt și a fost săvârșită de aceasta.

Cu privire la proporționalitatea sancțiunii aplicate cu gradul de pericol social al faptei, se observă că, potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța poate să hotărască și asupra individualizării sancțiunii aplicate de agentul constatator prin procesul-verbal. Astfel, cu toate că faptele constatate prin procesul-verbal de contravenție corespund realității, instanța de fond a apreciat necesară cercetarea proporționalității sancțiunii amenzii în cuantum de 360 lei aplicată în temeiul art. 100 alin.1 lit. b din O.U.G. n. 195/2002, prin raportarea la criteriile prevăzute de dispozițiile art. 21 alin.3 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care prevede că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă și de comportamentul petentului.

Instanța de fond a constatat că petenta a mai fost sancționată anterior o singură dată pentru săvârșirea aceluiași tip de contravenție, la data de 02.12.013, fiindu-i suspendat permisul până la data de 16.01.2014. Totuși, atitudinea petentei este de regret față de faptele săvârșite, iar circumstanțele săvârșirii faptei nu indică un grad de pericol atât de ridicat încât să justifice aplicarea sancțiunii amenzii și a pedepsei complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.

Având în vedere cele prezentate mai sus, instanța de fond a considerat că era oportună aplicarea avertismentului, aceasta fiind suficientă în cazul de față pentru responsabilizarea petentului și îndreptarea conduitei acestuia.

Totuși prin aceasta, instanța pune în vedere petentului să evite pe viitor nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare întrucât imprudența, neglijența sau indiferența sa în trafic pot afecta siguranța celorlalți participanți la trafic și nu pot constitui motive de înlăturare sau atenuare a sancțiunilor prevăzute de actele normative care sancționează nerespectarea dispozițiilor amintite.

Prin urmare, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001 instanța de fond a admis în parte plângerea, a înlocuit sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 360 lei aplicată prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 09.10.2014 cu cea a avertismentului și a înlăturat pedeapsa complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, menținând, în rest, procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 09.10.2014 ca legal și temeinic întocmit și ca urmare, punctele de penalizare aplicate.

Instanța de fond a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

Împotriva Sentinței civile nr. 900/2015, INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE S___ M___, a declarat apel, solicitând în principal - casarea sentinței cu trimitere spre rejudecare, iar în subsidiar - modificarea acesteia în sensul respingerii plângerii petentului și menținerii procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/09.10.2014 ca temeinic și legal.

În motivare, apelantul arată că în baza procesului verbal susmenționat, petenta-contravenientă D_____ R_____ I____ a fost sancționată cu amendă contravențională pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 135 lit. h din HG 1391/2006 privind circulația pe drumurile publice, reținându-se că în data de 09.10.2014 în jurul orelor 13:12 a condus autoturismul marca Chevrolet cu nr. înmatriculare XXXXXXXXX pe ________________________ municipiul S___ M___ și nu a acordat prioritate pietonilor angajați în traversare prin loc marcat și semnalizat cu indicator rutier, motiv pentru care a fost sancționată contravențional, conform art. 100 alin. 3 lit. B din OUG nr. 195/2002.

Apelantul arată că în cuprinsul hotărârii atacate se reține ca motiv de admitere în parte a procesului-verbal faptul că sancțiunea avertisment era suficientă pentru responsabilizarea petentei raportat la cazierul auto al petentei și circumstanțele comiterii faptei care nu indică un grad de pericol atât de ridicat și a transformat sancțiunea amenzii aplicată prin procesele verbale cu avertismentul. Totodată a înlăturat și măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule.

Apelantul învederează că în ceea ce privește sancțiunea principală aplicată petentei instanța de fond a apreciat că fapta este imputabilă acesteia, dar a dispus înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul, însă a dispus în mod greșit și înlăturarea măsurii complementare. Astfel art. 100 alin. 3 lit. e din OUG 195/2002 precizează: „Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte:

a) depășirea coloanelor, de vehicule oprite la culoarea roșie a semaforului sau la trecerile la nivel cu calea ferata;

b) neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentara a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului;

c) neacordarea priorității de trecere vehiculelor care au acest drept;

d) nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului;

e) nerespectarea regulilor privind depășirea;

f) nerespectarea semnalelor, indicațiilor și dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu;

g) neprezentarea la unitatea de poliție competentă pe raza căreia s-a produs un accident de circulație din care au rezultat numai pagube materiale, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 79 alin. (2).

Stabilirea unui minim special într-un cuantum ridicat duce la concluzia că fapta este considerată de legiuitor ca prezentând o gravitate sporită. În condițiile în care pericolul social concret nu este unul redus (fapta de a conduce de a nu acorda prioritate unui grup de copiii poate avea consecințe deosebit de periculoase), înlăturarea măsurii complementare nu este legală.

Ca urmare a celor prezentate și argumentate apelantul solicită admiterea căii de atac promovate astfel cum a fost formulată și pe cale de consecință modificarea în tot a sentinței atacate, menținerea procesului verbal de constatare a contravenției și a sancțiunilor contravenționale aplicate ca fiind temeinice și legale.

În aceste condiții, apelantul apreciază soluția instanței de fond ca neîntemeiată și solicită admiterea apelului în sensul formulat.

În drept, invocă art. 466-468 C.proc.civ.

Legal citată cu această mențiune, intimata petentă nu a depus întâmpinare în cauză, iar la termenul din 18.09.2025, apărătorul ales al acesteia a depus cerere de amânare a judecății pentru cauză de boală.

Analizând sentința apelată prin prisma motivelor de apel invocate, cât și a dispozițiilor art. 479 din Noul Cod.pr.civ., instanța a apreciat următoarele:

În lipsa unor motive de nulitate prevăzute de Ordonanța nr. 2/2001, prima instanță a reținut legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, însă a apreciat ca, raportat la atitudinea petentei de regret fata de faptele săvârșite, la circumstanțele săvârșirii faptei care nu indică un grad de pericol atât de ridicat încât să justifice aplicarea sancțiunii amenzii, este suficienta sancțiunea avertisment.

Astfel, art. 34 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor „Instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.”

Pronunțarea de către instanța de judecată asupra sancțiunii aplicate prin procesul verbal de contravenție contestat se realizează prin prisma dispozițiilor legale care stabilesc sancțiunile contravenționale și modalitatea de aplicare a acestora.

Astfel, în Ordonanța nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor se prevede la art. 5 alin. 5 că, „sancțiunea stabilită trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”, iar la art. 21 alin. 3 din același act normativ că „sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.”

Cu privire la sancțiunea aplicată, respectiv 360 lei amendă contravențională, tribunalul retine că aceasta a fost corect dozată și reflectă fidel gradul de pericol social al faptei, iar scopul normei încălcate este acela de a preveni producerea accidentelor; ba mai mult, petenta a mai fost sancționata anterior pentru săvârșirea aceluiași tip de contravenție.

De asemenea, în condițiile în care se retine existenta faptei, este obligatorie aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării permisului de conducere care este stabilita de legiuitor și se aplica prin același proces-verbal prin care se aplica sancțiunea principala a amenzii sau avertismentului.

Astfel, agentul constatator a aplicat în temeiul legii aceasta sancțiune complementară. Ca atare, în condițiile în care instanța nu a constatat nulitatea procesului verbal, nu va putea să înlăture sancțiunea complementară aplicată.

Așadar, Tribunalul apreciază că nu este justificată reindividualizarea sancțiunii contravenționale a amenzii în cuantum de 360 lei, respectiv constată neegalitatea înlăturării sancțiunii complementare de către prima instanță.

În consecință, în temeiul art. 34 alin. 2 din O.G. 2/2001, art. 479, art. 480 alin. 2 din Noul Cod.proc.civ., instanța urmează să admită apelul, sa schimbe în parte sentința apelată și să respingă plângerea la contravenție formulată de petentă împotriva procesului verbal ________ nr. xxxxxxx/09.10.2014, ca fiind neîntemeiată.

În baza principiului disponibilității, nu va acorda cheltuieli de judecată, acestea nefiind solicitate în apel.


PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:



Admite apelul formulat de apelantul intimat INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI S___-M___, cod fiscal xxxxxxx, cu sediul în municipiul S___-M___, __________________. 5/A, județul S___-M___, în contradictoriu cu intimata petenta D_____ R_____ I____ - CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliată în municipiul S___ M___, ______________________ A, județul S___ M___, împotriva Sentinței civile nr. 900/06.03.2015 pronunțată de Judecătoria S___-M___ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX.

Schimbă în parte sentința apelată și respinge plângerea la contravenție formulată de petenta D_____ R_____ I____ împotriva procesului verbal ________ nr. xxxxxxx/09.10.2014, ca fiind neîntemeiată.

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de azi, 04.12.2015.

Președinte,

R_____ M____ E____ C____

Judecător,

A____ D_____

Grefier,

C______ L____



Red. R.M.E.C. – 22.12.2015

Tehnored_NM / 31.12.2015

4 ex.

- se comunică câte un ex. cu: -I.P.J. S___ M___

-D_____ R_____ I____

Jud.fond: P_____ M______

Publicitate

Alte spețe similare

Contacte

Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

office@avocatura.com

Formular de contact

Urmărește-ne în social media

Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de AVOCATURA COM S.R.L.
Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

Consultanță juridică online Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright Avocatura.com SRL 2003-2025