Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI – SECȚIA A II-A CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 7372

Ședința publică de la 14.10.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: M_______ A________ M________

GREFIER: A____-D____ H______

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petentul B___ D___, intervenientul forțat D______ M_____ D_____, intimata B______ Rutieră și asigurătorii C________ A___ Sa și _____________________, având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare, a răspuns petentul, lipsind celelalte părți.

Petentul solicită lăsarea cauzei la a doua strigare în vederea prezentării martorului.

Instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, a răspuns petentul, lipsind celelalte părți. Totodată, se prezintă martorul F_____ M_____.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Instanța, fiind primul termen de judecată, în condițiile art.131 alin.1 C.pr.civ., procedează la verificarea din oficiu a competenței sale și constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză, conform dispozițiilor art. 32 din OG nr. 2/2001.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul părții sub aspectul probatoriului.

Petentul solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei cu martorul F_____ M_____. Totodată, renunță la proba cu interogatoriul intervenientului forțat.

Instanța, în temeiul art.258 alin.1 raportat la art.255 alin.1 C.pr.civ., încuviințează ambelor părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, considerându-le a fi pertinente, concludente și utile soluționării prezentei cauze, iar pentru petent încuviințează și proba testimonială cu martorul F_____ M_____. Totodată, ia act de renunțarea petentului la proba cu interogatoriul intervenientului forțat.

Instanța procedează la audierea martorului F_____ M_____, propus de petent, cu respectarea dispozițiilor art. 318, art. 319 și art. 321 C.proc. civ., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei, conform art. 323 C. proc. Civ.

Instanța, nemaifiind cereri de formulat sau alte incidente de soluționat, în temeiul art. 392 C.pr.civ., declară deschise dezbaterile asupra fondului cauzei.

Petentul, personal, arată că a fost rugat să ducă mașina în zona gării, când a ieșit din parcare nu a apreciat corect distanța și a atins mașina celuilalt conducător auto. Ambii conducători auto au coborât din mașină în vederea încheierii unei înțelegeri amiabile. Astfel, s-au înțeles ca petentul să vină cu actele mașinii, acesta nu a avut actele mașinii întrucât acestea erau la proprietar, dar la întâlnirea cu celălalt conducător auto a prezentat formularul înțelegerii amiabile. Celălalt conducător auto a spus că nu are timp să completeze înțelegerea amiabilă și va urma să o completeze a doua zi. A doua zi la ora 10:30 petentul a fost contactat de organele de poliție, care i-au învederat că trebuie să se prezinte la sediu acestora pentru a declara accidentul. Din cauza aglomerației a întârziat și a ajuns la sediul poliției la ora 12:30, procesul-verbal în cauză fiind deja încheiat.

La interpelarea instanței, petentul arată că i-a înmânat celuilalt conducător auto asigurarea, dar nu a completat înțelegerea amiabilă. Nu a mai avut actele mașinii întrucât acestea au fost luate de proprietar. Mai arată că, este deranjat atât de suspendarea permisului cât și de sancționarea cu amendă, având în vedere că accidentul a fost minor, astfel încât solicită admiterea plângerii și anularea procesului-verbal.

Instanța, fiind lămurită, în temeiul art.394 alin.1 C.pr.civ., declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Judecătoriei Sectorului 5 Bucureșit la data de 30.04.2015 sub nr. XXXXXXXXXXXXX, petentul B___ D___ în contradictoriu cu intervenientul forțat D______ M_____ D_____, intimata B______ Rutieră și asigurătorii C________ A___ Sa și _____________________, a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx, eliberat de B______ de Poliție Rutieră, compartimentul accidente ușoare, precum și anularea amenzii și a suspendării permisului de conducere.

În motivarea în fapt a cererii, petentul a învederat că, prin procesul-verbal de contravenție, agentul constatator a consemnat că în ziua de 09.04.2015 ora 11:20, autoturismul XXXXXXXX proprietatea altei persoane, se afla la ieșirea din parcarea situată în fața bisericii Sf. Treime G______ la întersecția străzii M. S________ cu ____________________ încercând să se încadreze spre dreapta, pe prima bandă, a atins cu bara, partea din dreapta spate a aripii autoturismului XXXXXXXXX, care aștepta la intersecție să plece de pe loc. A înmânat procesul-verbal de înțelegere amiabilă conducătorului afectat, iar acesta, desi a reacționat agresiv, a fost de accord în primă fază, însă după câteva ore a revenit și i-a comunicat că dorește să se întâlnească în seara aceleiași zile cu documentele autoturismului pe care petentul l-a condus. Seara s-a prezentat la întâlnire doar cu copiile actelor, întrucât proprietarul a plecat în provincie și au stabilit să vorbească a doua zi, însă a fost sunat de agentul constatator că trebuie să se prezinte de urgență la sediul “Daune ușoare” al Poliției Rutiere în vederea declarării accidentului. Din cauza traficului a ajuns târziu la sediul poliției, depâșind termenul de 24 de ore de la comiterea accidentului.

Petentul arată că a fost sancționat cu 4x4 puncte, amendă în valoare de 780 lei, 5 puncte penalizare și i s-a suspendat permisul pentru 30 de zile.

Astfel, petentul consideră nul procesul-verbal întocmit, invocând în acest sens prevederile art. 16 (7) din Ordonanța nr. 2/2011 privind regimul juridic al contravențiilor și având în vedere că obiecțiunile formulate nu au fost consemnate corespunzător. De asemenea, arată că suspendarea permisului și amenda sunt sancțiuni principale, care nu se pot aplica în același timp pentru aceeași faptă. Menționează că este conducător auto din anul 1980 cu categoriile B, C, E și nu a avut sancțiuni.

În drept, petentul a invocat dispozițiile OG 2/2001, art. 118 (1) din OG nr. 195/2002.

În dovedirea cererii sale, petentul a solicitat încuviințarea probei cu martori și a probei cu înscrisuri, pe care le-a atașat la dosar (f. 4-10).

Prin întâmpinarea depusă la data de 05.06.2015, prin Serviciul Registratură, la filele 18-19 din dosar, intimata a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 15.04.2015. Pe fondul cauzei, intimata a arătat că la data de 09.04.2015, ora 11:20 contravenientul a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX pe __________________________ întrucât nu s-a asigurat corespunzător în trafic a acroșat autoturismul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX. De asemenea, petentul nu s-a prezentat la unitatea de poliție în termenul legal de 24 ore, pentru declararea accidentului. Totodată, invocă prevederile art. 54 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 și art. 16 alin. 1 și art. 17 din OG nr. 2/2001. Astfel, intimata apreciază că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.

În drept, intimata a invocat dispozițiile art. 15 și 16 din OG nr. 2/2001, art. 54 alin. 1 din OUG 195/2002 și art. 79 alin. 1 lit. b) din OUG nr. 195/2002.

În cauză, instanța a administrat la solicitarea părților proba cu înscrisuri, proba testimonială, depoziția martorului F_____ M_____, audiat la propunerea petentului aflându-se la fila 39 din dosar.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/15.04.2015 contestatorul a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum total de 780 lei, câte 390 lei pentru fiecare faptă, pentru că în data de 09.04.2015, ora 11:20, a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX pe ________________________ întrucât nu s-a asigurat corespunzător la schimbarea direcției de mers în trafic a acroșat autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX; de asemenea nu s-a prezentat la poliție pentru soluționarea accidentului în termenul legal, contravenții prevăzute și sancționate de art. 54 alin. 1, art. 79 alin. 1 lit. B, art. 100 alin. 2, art. 100 pct. 3 lit. g și art. 108 lit. B pct. 3 din O.U.G. nr. 195/2002.

Referitor la legalitatea procesului verbal, instanța va verifica îndeplinirea cerințelor legale în raport cu forma procesului verbal, precum și pe cele în raport cu fondul acestuia.

În ceea ce privește susținerea petentului legată de nelegalitatea procesului verbal datorită încheierii acestuia fără a se consemna toate obiecțiunile sale, instanța constată că petentul a semnat procesul-verbal pentru luare la cunoștință, iar la rubrica „alte mențiuni” s-au consemnat următoarele: „Am întârziat o oră datorită traficului și statului la coadă”.

Petentul nu a indicat ce obiecțiuni ale sale nu au fost consemnate, indicând numai generic că dreptul la obiecțiuni i-a fost anulat, întrucât obiecțiunile nu au fost consemnate, astfel cum au fost formulate de el.

Pe de altă parte, potrivit art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001, în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal.

Fiind vorba de o nulitate relativă, trebuie ca vătămarea să nu poată fi înlăturată în alt mod decât prin anularea actului. În acest sens, prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. XXII din 19.03.2007 s-a soluționat cererea de recurs în interesul legii și s-a stabilit că în aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001 nerespectarea cerințelor înscrise în art. 16 alin. 7 din actul normativ menționat atrage nulitatea relativă a procesului verbal de constatare a contravenției.

În cazul de față, instanța constată că nu se impune anularea actului pentru acest motiv, deoarece vătămarea poate fi înlăturată prin prezentarea obiecțiunilor în cadrul procesului civil de față, lucru care a fost făcut încă din momentul depunerii plângerii contravenționale, fiind analizate de instanța de judecată.

În ceea ce privește susținerea petentului că i-au fost aplicate două sancțiuni principale pentru aceeași faptă, respectiv suspendarea permisului și amenda, instanța reține că aceasta este de asemenea neîntemeiată.

Potrivit OUG 195/2002, Art. 95. - (1) Încălcarea dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență, altele decât cele care întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni, constituie contravenție și se sancționează cu avertisment ori cu amendă ca sancțiune principală și, după caz, cu una dintre sancțiunile contravenționale complementare prevăzute la art. 96 alin. (2).

Art. 96. - (1) Sancțiunile contravenționale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege și se aplică prin același proces-verbal prin care se aplică și sancțiunea principală a amenzii sau avertismentului.

(2) Sancțiunile contravenționale complementare sunt următoarele:

a) aplicarea punctelor de penalizare;

b) suspendarea exercitării dreptului de a conduce, pe timp limitat;

c) confiscarea bunurilor destinate săvârșirii contravențiilor prevăzute în prezenta ordonanță de urgență ori folosite în acest scop;

d) imobilizarea vehiculului;

e) radierea din oficiu a înmatriculării sau înregistrării vehiculului, în cazurile prevăzute la art. 17 alin. (4);

(3) Pentru încălcarea unor norme la regimul circulației, pe lângă sancțiunea principală sau, după caz, una dintre sancțiunile contravenționale complementare prevăzute la alin. (2) lit. c), d) și f), în cazurile prevăzute la art. 108 alin. (1) se aplică și un număr de 2, 3, 4 sau 6 puncte de penalizare.

În consecință, instanța reține că în cauză petentului i s-a aplicat pentru fiecare faptă contravențională săvârșită câte o sancțiune principală, respectiv amenda, precum și o sancțiune complementară, respectiv suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pentru 30 de zile, fiind respectate prevederile imperative ale OUG 195/2002, cât și ale OG nr. 2/2001.

Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu, iar motivele de nelegalitate invocate de petent sunt neîntemeiate.

Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Întrucât agentul constatator nu a observat personal impactul dintre cele două autovehicule, instanța va reanaliza dosarul accidentului și probele administrate nemijlocit pentru a verifica temeinicia concluziilor agentului constatator.

Din declarațiile celor doi conducători auto date în fața organelor de poliție, se observă că ambele autovehicule prezintă avarii, care sunt constatate și consemnate în declarațiile date la sediul poliției rutiere și autorizațiile de reparații emise pentru cele două autovehicule (filele 20-23 dosar).

Autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX avea zgâriate aripă dreapta spate și bară spate dreapta, iar auto cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX prezenta aripă stângă și bară față stângă zgâriate.

Atât petentul, cât și intervenientul forțat au recunoscut existența unui impact între cele două auto, atât în fața organelor de poliție, cât și în fața instanței. Mai mult, atât în declarația dată în fața organelor de poliție, cât și în declarația dată în fața instanței, petentul a recunoscut că el se face vinovat de producerea accidentului între cele două autovehicule, însă apreciază că acesta este minor ca și gravitate și că se putea soluționa amiabil.

Studiind schițele realizate de petent si de celălalt conducător auto în fața agentului constatator (f. 20 si 21 verso), avariile constatate și consemnate în autorizațiile de reparații emise pentru cele două autovehicule și declarația martorului ocular F_____ M_____ (f. 39), instanța reține că dinamica producerii accidentului în cauză a fost următoarea: autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX, rulând în viraj dreapta, a pătruns în intersecția ________________________ Calea 13 Septembrie unde a intrat în coliziune la nivelul aripă și bară stânga față cu aripa și bara dreapta spate a autovehiculului cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, care a pătruns în aceeași intersecție, rulând în viraj dreapta.

Conform art. 54 din O.U.G. nr. 195/2002, conducătorul de vehicul

care execută o manevră de schimbare a direcției de mers, de ieșire dintr-un rând de vehicule staționate sau de intrare într-un asemenea rând, de trecere pe o altă bandă de circulație sau de virare spre dreapta ori spre stânga sau care urmează să efectueze o întoarcere ori să meargă cu spatele este obligat să semnalizeze din timp și să se asigure că o poate face fără să perturbe circulația sau să pună în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic.

Evenimentul rutier s-a produs prin acțiunea contestatorului de ieșire dintr-un rând de vehicule staționate și de a schimba direcția de mers spre dreapta de pe __________________________ Calea 13 Septembrie, fără a efectua manevra în siguranță, acroșând astfel autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, care circula regulamentar. .

Instanța retine ca din probele administrate, respectiv declarațiile celor doi conducători auto date la organele de poliție și la instanță și declarațiile martorului F_____ M_____ (f. 39) rezultă că numai petentul este cel care a încălcat normele de circulație rutieră, provocând accidentul în cauză, astfel a fost reținut și în cuprinsul procesului-verbal de contravenție contestat.

Cum potrivit mențiunilor făcute de agentul constatator pe declarațiile date de conducătorii auto rezultă avarierea autoturismelor conduse de aceștia, iar între părți nu s-a încheiat constatare amiabilă de accident, potrivit art. 79 alin.1 lit. b din OUG 195/2002 petentul avea obligația de a se prezenta la unitatea de poliție competentă în vederea declarării accidentului și pentru întocmirea documentelor de constatare în termen de 24 de ore de la producerea accidentului. Or, din cuprinsul declarației dată în fața organelor de poliție rezultă că petentul s-a prezentat la poliție abia pe data de 15.04.2015. Nefiind respectată această obligație, instanța reține temeinicia procesului verbal. Instanța subliniază că într-adevăr față de urmările accidentului se putea încheia o constatare amiabilă între cei doi conducători auto, însă aceasta reprezintă numai o facultate, iar nu o obligație; dacă unul dintre conducătorii auto nu este de acord cu încheierea constatării amiabile, astfel cum a fost cazul în speță, atunci conducătorul auto implicat într-un accident este obligat să se prezinte la poliție în termen de 24 de ore, conform art. 79 alin. 1 lit. b OUG 195/2002. Pe de altă parte, instanța nu poate reține susținerile petentului că intervenientul forțat a fost inițial de acord cu constatarea amiabilă, părțile convenind să se întâlnească a doua zi după incident pentru semnarea formularului în acest sens, ceea ce nu s-a mai întâmplat, acesta fiind și motivul pentru care petentul s-a prezentat la poliție cu depășirea termenului legal, astfel încât nu există vinovăție din partea sa, întrucât acest aspecte reprezintă simple afirmații ale petentului, nesusținute de probele administrate în cauză.

Instanța reține așadar că petentul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în procesul verbal de contravenție, iar împrejurările rezultate din probele de la dosarul cauzei confirmă concluziile agentului constatator.

În concluzie, inacțiunea petentului, constând în nerespectarea de către acesta a obligației de a se asigura că nu perturbă circulația sau pune în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic prin executarea manevrei de ieșire dintr-un rând de vehicule staționate, iar apoi schimbare a direcției de mers constituie contravenția prevăzute de art. 100 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 și se sancționează cu amendă clasa a II-a (4-5 puncte) și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, astfel că măsura tehnico-administrativă de reținere a permisului de conducere în vederea suspendării este legală.

De asemenea, inacțiunea petentului, constând în nerespectarea de către acesta a obligației de a se prezenta în termen de 24 de ore la unitatea de politie pe raza careia s-a produs accidentul, in vederea intocmirii documentelor de constatare si eliberarii autorizatiei de reparatie, constituie contravenția prevăzute de art. 79 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 și se sancționează cu amendă clasa a II-a (4-5 puncte) conform art. 100 alin. 3 lit. g din O.U.G. nr. 195/2002, astfel că petentului i s-a aplicat amenda minimă.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța reține că amenda contravențională aplicată în minimul prevăzut de lege pentru fiecare faptă contravențională (4 puncte amendă, echivalând 390 lei) este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, cu urmările produse (accident rutier cu avarierea ambelor auto implicate), ținând seama și de circumstanțele personale ale contravenientului, care începând cu anul 2013 și până în prezent a mai săvârșit fapte contravenționale la regimul rutier, astfel cum rezultă din cazierul contravențional aflat la fila 25 din dosar, motiv pentru care sancțiunea avertismentului este exclusă.

Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunile aplicate sunt corect individualizate, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge plângerea privind pe petentul B___ D___, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în București, ________________________. 135, ______________, ____________, intervenientul forțat D______ M_____ D_____, cu domiciliul în București, ____________________. _____________, __________________________ B______ Rutieră, cu sediul în București, sector 3, ________________________. 9-15 și asigurătorii C________ A___ Sa, cu sediul în Sibiu, ________________________. 5, turnul A, etajele 3-6, Centrul de afaceri, județ Sibiu și _____________________, cu sediul în București, _____________________. 3, __________________, ca neîntemeiată.

Cu drept de a formula apel in termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Sectorului 5 București, sub sancțiunea nulității.

Pronunțată în ședință publică, azi, 14.10.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

M_______ A________ M________ A____-D____ H______

Red. si dact. M.A.M./A.D.H.

17.11.2015/7 ex.