R O M Â N I A

TRIBUNALUL T____

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ nr. 1388/2015

Ședința publică din 16.09.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: G_______ B______

JUDECĂTOR: R_____ N___

GREFIER: A_______ I______ C____

Pe rol se află judecarea apelului declarat de către apelantul S______ J___-M_____ împotriva sentinței civile nr. 8000 din data de 03.06.2015, pronunțată de către Judecătoria Timișoara în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA POLIȚIEI LOCALE TIMIȘOARA, având ca obiect – plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședință publică lipsește apelantul, pentru intimată se prezintă consilier juridic D__ T_____.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care

Instanța, în temeiul art. 131 alin.1 C.pr.civ., verificându-și competența, constată că potrivit dispozițiilor 95 pct.2 coroborat cu art. 34 alin. 2 din OG nr. 2/2001, este competentă general, material, teritorial și funcțional să soluționeze prezentul apel.

Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe apel.

Pentru intimată, consilierul juridic solicită respingerea apelului pentru motivele prezentate în întâmpinare, fără cheltuieli de judecată .

TRIBUNALUL,

Deliberând, asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 8000 din data de 03.06.2015 pronunțată in dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX Judecătoria Timișoara a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de petentul S______ J___-M_____, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA POLIȚIEI LOCALE TIMIȘOARA.

Analizând conținutul procesului – verbal atacat, instanța de fond a constatat că în el sunt cuprinse toate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din OG 2/2001, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, sau în cazul persoanei juridice denumirea și sediul acestuia, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.

Instanța fondului a respins ca neîntemeiate susținerile petentului referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. 1 din OG 2/2001 referitoare la indicarea greșită a textului de lege care a fost încălcat de acesta.

Prima instanța, contrar susținerilor petentului, a apreciat că în procesul verbal de sancționare contravențională nu s-a reținut încălcarea dispozițiilor art. 111 din OUG 195/2002 ci încălcarea dispozițiilor art. 111 din Regulamentul de punere în aplicare a dispozițiilor OUG 195/2002 ( HG 1391/2006) unde se prevede că: ,, se interzice circulația participanților la trafic pe sectoarele de drum public la începutul cărora sunt instalate indicatoare ce interzic accesul”, fapta fiind sancționată potrivit prevederilor art. 99 al 2 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice,,.

Raportat la fapta descrisă în conținutul procesului verbal instanța fondului a reținut că agentul a indicat în mod corect textul de lege pretins încălcat de petent.

Cu privire la situația de fapt reținută prin procesul – verbal atacat, instanța de fond a avut în vedere faptul că, din probele administrate în cauză respectiv procesul verbal de sancționare contravențională ( f. 3), raportul agentului constatator (f. 13) și planșa foto efectuată în programul informatic Google View a rezultat că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa.

Astfel, prima instanța a reținut că raportat la natura contravenției reținute în sarcina petentului respectiv, nerespectarea indicatorului accesul interzis de pe _____________________________ aceasta putea fi constatată de către agent cu propriile sale simțuri nefiind necesară utilizarea mijloacelor tehnice din dotare.

În acest context, instanța fondului a înlăturat proba cu declarațiile martorului D_____ P_______ ( f. 29) audiat în cauză deoarece acesta nu a oferit informații pertinente și concludente referitoare la contravenția reținută în sarcina petentului constând în nerespectarea semnificației indicatorului acces interzis.

În ceea ce privește solicitarea de înlocuire a sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului, prima instanța a avut în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG 2/2001 și dispozițiile art. 7 alin. 2 din OG 2/2001 , astfel că raportat la pericolul social concret al faptelor săvârșite de petent, la riscul pe care acesta i-a expus pe ceilalți participanți la trafic prin pătrunderea pe o stradă cu sens unic și la faptul că amenda a fost aplicată în cuantumul prevăzut de lege, a apreciat că sancțiunea aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al contravenției și este în măsură să ducă la realizarea caracterului represiv al pedepsei.

Împotriva sentinței civile nr. 8000 din data de 03.06.2015 pronunțată de către Judecătoria Timișoara în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX a declarat a apel S______ J___-M_____ solicitând admiterea apelului și schimbarea sentinței atacate, în sensul admiterii plângerii așa cum a fost formulată.

Apelantul arată că instanța de fond, soluționând cauza a înlăturat declarația martorei cu motivarea că această declarație se referă doar la oprirea autoturismului și nu la nerespectarea indicatorului „Accesul interzis cu excepția locatarilor", motiv pentru care apreciază că această soluție este netemeinică, deoarece din coroborarea declarației cu planșele foto depuse la dosarul cauzei rezultă evident faptul că nu a depășit indicatorul care restricționa accesul pe __________________________________ class="Style3"> Față de probele administrate, rejudecând pe fond, apelantul solicită instanței să aibă în vedere dispozițiile art. 66 alin. 6 din HG 1391/2006, dar și declarația martorei coroborată cu planșele foto din care se constată că un autoturism se poate opri între pista de biciclete și stâlpul pe care sunt montate indicatoarele de restricție, fără a intra în zona de acțiune a indicatoarelor.

Intimata prin întâmpinarea depusă la dosar solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile apelate. În ceea ce privește starea de fapt, aceasta precizează că agentul constatator exercitând serviciul de patrulare pe _____________________________ a observat autoturismul marca Honda negru XXXXXXXXX care era condus de o persoană de sex masculin fără a respecta indicatorul amplasat la ___________________________ interzis - cu excepția riveranilor", dar si faptul că apelantul, așa cum reiese din înscrisurile depuse în probațiune pe fond, a mai fost sancționat de polițiștii locali, manifestând predispoziția spre încălcarea prevederilor legale.

Totodată, intimata consideră că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, realizând o interpretare corectă a dispozițiilor legale incidente în cauză, precum și a probatoriului administrat.

Analizând apelul formulat, prin prisma motivelor invocate și a actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal de constatare a contravenției ________ nr.xxxxxx/07.03.2015 petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 195 lei, 2 puncte amendă și 2 puncte penalizare, în conformitate cu prevederile art. 111 din HG nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, întrucât a condus autoturismul Honda/N____ cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe _______________________ a respecta indicatorul rutier „ Accesul interzis ”.

Apelantul a criticat modul în care instanța de fond a apreciat probele administrate în cauză. Tribunalul nu va reține această critică, întrucât instanța a procedat la o corectă coroborare a tuturor probelor administrate în cauză, atât declarația martorului, cât și planșele foto depuse.

Nu în ultimul rând, tribunalul apreciază că procesul verbal de contravenție face dovada deplină a situației de fapt constatate personal (ex propriis sensibus) de agentul constatator și consemnată în cuprinsul cestuia, până la proba contrarie, iar prezumțiile nu sunt interzise de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, atâta timp cât contravenientul are acces la un proces care să fie soluționat de o instanță independentă și imparțială, pe parcursul căruia să fie respectate garanțiile prevăzute de menționatul articol. Curtea a mai reținut ca într-o atare situație nu este necesară respectarea integrală a acestor garanții în toate fazele (în speță, inclusiv în faza administrativă), iar din referatul întocmit de agentul constatator cât și din procesul - verbal de contravenție rezultă faptul că agentul de poliție a constatat cu propriile simțuri săvârșirea faptei contravenționale. Or, în acest caz potrivit jurisprudenței CEDO funcționează prezumțiile de legalitate și de temeinicie a procesului verbal, cu atât mai mult cu cât din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că cele reținute în sarcina petentului reflectă starea de fapt reală.

Simpla negare a petenului că ar fi săvârșit fapta reținută în sarcina sa nu este de natură a înlătura prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul verbal de contravenție și nici nu este o împrejurare care să creeze vreun dubiu, pentru a fi aplicabil principiul enunțat de apelant, or prin probele administrate petentul nu a dovedit o altă stare de fapt.

In ceea ce privește cererea subsidiară de înlocuire a sancțiunii amenzii, instanța consideră că este neîntemeiată. Raportat la pericolul social al faptei săvârșite de petent, instanța apreciază că nu se justifică înlocuirea sancțiunii amenzii cu a sancțiune mai blândă, cu atât mai mult cu cât nu au fost evidențiate împrejurări care formeze convingerea instanței că aplicarea unui avertisment ar fi suficient pentru atingerea scopului preventiv și educativ al sancțiunii.

Față de aceste considerente, în temeiul art. 480 alin.1 C.pr.civ. va respinge apelul, luând act că intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de apelantul S______ J___ M_____, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul procedural ales în Timișoara, Piața Ț____ V___ nr.1, _______________, județul T____-la Cabinet Avocat B_____ V_______, împotriva sentinței civile nr. 8000 din data de 03.06.2015, pronunțată de către Judecătoria Timișoara în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA POLIȚIEI LOCALE TIMIȘOARA cu sediul în Timișoara, ______________________.54, județul T____. având ca obiect – plângere contravențională.

Definitivă.

Pronunțată azi, 16.09.2015, în ședință publică.

Președinte, Judecător,

G_______ B______ R_____ N___

Grefier,

A_______ I______ C____

Red. GB/28.09.2015

Tehnored. AC./21.09.2015,

Inst. Fond Judecătoria Timișoara –Jud. M____ C____

4 ex/2 ex se comunica