Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 3685/2015
Ședința publică de la 24 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E_______ M_______ C_______
Judecător A____ D___
Grefier E____ R________
S-a luat în examinare, spre soluționare, apelul formulat de petentul C________ G_______ M_____, împotriva sentinței civile nr.xxxxx/2014 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind I____________ DE P______ AL JUDETULUI ARGES - SECTIA NR 4 P______ P______, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns mandatar C______ M____ R_____ pentru apelantul-petent, lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că, prin Serviciul Registratură s-au depus la data de 14.10.2015 relațiile solicitate de instanță.
Mandatar C______ M____ R_____, pentru apelantul-petent, arată că a fost prorogată discutarea probei cu martorul S____ D______, că stăruie în audierea acestuia, fiind persoana care a semnat procesul-verbal de afișare, să precizeze dacă a participat la afișarea procesului-verbal.
Instanța, în baza art.255, 258, rap.la art.478 c.pr.civ. apreciază ca nefiind utilă, concludentă și pertinentă cauzei proba cu un martor, apreciind ca fiind suficiente probe la dosarul cauzei pentru a se putea formula convingerea în vederea soluționării cauzei.
Mandatar C______ M____ R_____, pentru apelantul-petent, arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Instanța, în raport de această împrejurare, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Mandatar C______ M____ R_____, pentru apelantul-petent, având cuvântul, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și motivat, fără cheltuieli de judecată. În principal solicită admiterea excepției privind prescripția executării sancțiunii contravenționale aplicate prin procesul-verbal de contravenție, în raport de prevederile art.14 din OUG 2/2001, coroborat cu art.27, art.25 alin.2 și art.31 din OUG 2/2001. Consideră că sentința de fond este nelegală și netemeinică pentru motivele arătate în scris și susținute în ședință publică. Prin motivele de apel a invocat excepția nulității procesului-verbal de contravenție, având în vedere faptul că procesul-verbal nu cuprinde presupusa faptă săvârșită de contravenient. În subsidiar, solicită transformarea amenzii aplicată în avertisment având în vedere faptul că apelantul nu figurează în baza de date a IPJ-ului să fi săvârșit fapte similare.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față, deliberând:
Constată că, prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 10.02.2014 sub nr.XXXXXXXXXXXXX, petentul C________ G_______ M_____ a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța să dispună anularea procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/01.02.2014 prin care a fost sancționat cu suma de 500 lei.
În motivarea plângerii, petentul arată că sancțiunea care i s-a aplicat este nelegală și netemeinică pentru că în seara zilei de 01.02.2014, în jurul orelor 00,00 se afla împreună cu B_____ A_____, Vilcea C_____, S___ M_____, T____ M_____, M____ R_____ și se deplasau pe bld Petrochimiștilor în zona stației de autobuz ,,Depou” când lângă ei a oprit un echipaj de poliție și fără a se legitima agentul de poliție și măcar a le spune ce s-a întâmplat, a solicitat mai multe echipaje care i-au luat pe toți și i-au dus la Secția 4 Poliție. Acolo, fără să li se spună nimic, au fost sancționați contravențional conform Legii 61/1991 cu amendă de 500 lei, deși nu a făcut nimic și nu cunoaște motivul exact pentru care a fost sancționat. Nu a tulburat liniștea publică.
Menționează că în sensul giratoriu de la intersecția bld Petrochimiștilor cu _________________________ video de supraveghere trafic și pentru o edificare mai amplă a celor întâmplate se pot vizualiza imaginile.
În procesul verbal agentul menționează că cele relatate s-ar fi întâmplat pe bld Republicii, deși ei erau pe bld Petrochimiștilor în zona băncii BCR.
În drept, a invocat Legea nr. 61/1991.
În dovedirea plângerii, la dosar au fost depuse înscrisuri (f.4-5).
Petentul a depus la dosar cerere precizatoare și completatoare, susținând că descrierea în fapt făcută de agentul constatator nu întrunește condițiile impuse de art. 16 și 17 din OG 2/2001, nerealizându-se o descriere concretă a faptei. Nu sunt menționate împrejurări ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea pagubelor pricinuite.
Menționează că agentul nu a făcut o corectă încadrare în drept a presupusei fapte săvârșite, precitând că fapta este prevăzută de art. 3 pct.2 din Legea 61/1991. Verificând dispozițiile Legii 61/1991 se constată că articolele indicate nu au nicio legătură cu nici cu fapta reținută, nici cu sancțiunea aplicată. Legea 61/1991 a fost republicată în temeiul art. 248 din Legea 18/2012, dându-se textelor o nouă numerotare.
Petentul învederează că, deși a fost de față la întocmirea procesului verbal, agentul nu i-a adus la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni. În cuprinsul procesului verbal este menționat faptul că, în cauză, petentul poate face plângere, care se depune la unitatea din care face parte agentul constatator, dar conform art. 32 din OG 2/2001, plângerea se depune la judecătoria în circumscripția căreia a fost săvârșită contravenția.
Situația reținută nu este cea reală. La data de 01.02.2014, se afla în cartierul P_____, pe bld. Petrochimiștilor, în zona Depou, în dreptul sucursalei BCR și nu pe bld Republicii. Era împreună cu 5 persoane și se pregăteau să traverseze ______________________________ ajunge în zona supermarketului Lidl. Niciuna dintre persoane nu a săvârșit și nu avea de gând să săvârșească vreo faptă antisocială. În acel moment, un echipaj de poliție format din doi agenți, fără să se legitimeze și fără să le comunice motivul pentru care au fost opriți, a solicitat prezența altor echipaje care i-au reținut și i-au transportat la Secția 4 de Poliție. Acolo au fost sancționați, dar petentul arată că nu cunoaște motivul. Cu amendă în cuantum de 500 lei au fost sancționați și M____ R_____, B_____ A_____, S___ M_____, iar T____ M_____ a fost sancționat cu 300 lei amendă. Deși în cuprinsul procesului verbal se face mențiunea că a fost depistat și împreună cu numitul V_____ C_____, acestuia nu ia fost aplicată nicio sancțiune în schimbul semnării, în calitate de martor, a proceselor verbale de contravenție întocmite la acea dată.
A solicitat proba cu înscrisuri și martori.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
La data de 14.05.2014, intimatul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat menținerea sancțiunii aplicate petentului.
În motivarea întâmpinării, se arată că în data de 01.02.2014, ora 00,10, agenții de poliție din cadrul Secției 4 Poliție Pitești au depistat în zona __________________, cartier P_____, șase persoane de sex masculin care strigau pe stradă.
Agenții, după ce și-au declinat identitatea, au solicitat pesoanelor în cauză documente de identitate în vederea legitimării, moment în care aceștia au manifestat un comportament deviant, refuzând să dea date și făcând aprecieri negative la adresa agenților, pe motiv că nu au nici un drept să îi legitimeze la acea oră. Cei șase au devenit recalcitranți, aflându-se sub influența băuturilor alcoolice și au început să se adreseze organelor de poliție în batjocură și folosind cuvinte obscene.
Intimatul învederează că s-a solicitat sprijin, la fața locului deplasându-se încă un echipaj de poliție pentru a conduce persoanele în cauză la sediul Secției 4 Poliție în vederea stabilirii identității acestor și sancționării contravenționale.
La sediul secției a rezultat că aceștia se numesc: C________ G_______ M_____, T____ M_____, B_____ A_____, M____ R_____, S___ M_____ și V_____ C_____, toți din Pitești.
În drept, a invocat art. 205 CP, Legea 180/2002, Legea 61/1991R.
Intimatul a depus la dosar înscrisuri (f.21).
Petentul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a susținut că singura afirmație adevărată a intimatului din întâmpinare este că incidentul s-a petrecut în cartierul P_____ și nu pe bulevardul Republicii.
La data constatării presupusei contravenții nu au fost recoltate probe biologice care să ateste starea de ebrietate a petentului. Ceea ce nu menționează intimatul este faptul că doar 5 persoane, respectiv T____ M_____, B_____ A_____, M____ R_____, S___ M_____ și V_____ C_____, au fost ridicate de echipajele de poliție de la fața locului și duse la secție. Petentul susține că, fiind îngrijorat de soarta persoanelor care îl însoțeau, s-a deplasat singur, pe jos, la secție. Unul dintre polițiști l-a zărit în curtea secție de poliție și i-a întrebat pe ceilalți cine este. Când a aflat că e prieten cu celelalte persoane, l-a invitat la sediu, fiind sancționat. A reiterat cele susținute prin plângerea contravențională.
În soluționarea cauzei, instanța a încuviințat și administrat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și pentru petent proba cu martorii M____ Răcucu și V_____ C_____.
Prin sentința civilă nr.xxxxx/2014 pronunțată de Judecătoria Pitești a fost respinsă plângerea.
În considerentele sentinței se rețin următoarele:
În fapt, prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/01.02.2014 (f.14), petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 500 lei în temeiul art. 3 pct. 2 din Legea nr.61/1991. S-a constatat că, la data de 01.02.2014, ora 00,10, acesta a fost depistat în grup împreună cu T____ M_____, B_____ A_____, M____ R_____, S___ M_____ și V_____ C_____, în scopul săvârșirii de acțiuni ilicite, contrare ordinii și liniștii publice.
În drept, art.3 pct.1 din Legea nr.61/1991 prevede: Constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni: 2) constituirea unui grup format din trei sau mai multe persoane, în scopul de a săvârși acțiuni ilicite, contrare ordinii și liniștii publice și normelor de conviețuire socială, precum și actele de încurajare sau sprijinire, sub orice formă, a unor astfel de grupuri de persoane, care incită la dezordine socială.
Art. 4 alin 1 din același act normativ dispune următoarele: Contravențiile prevăzute la art. 3 se sancționează după cum urmează: c) cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei, cele prevăzute la pct. 2), pct. 5) - 7), pct. 8) - 10), pct. 13), 15), 19), 20), 26), 27), 29) și pct. 32).
Verificând, legalitatea procesului verbal de contravenție contestat, instanța a constatat că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. Potrivit dispozițiilor legale în materie, singurele mențiuni ale procesului verbal de contravenție, prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute sunt cele enumerate la art. 17 din OG nr.2/2001, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator. Analizând înscrisul contestat, instanța constată că acesta cuprinde toate mențiunile enumerate în art. 17 din O.G. nr.2/2001.
S-au înlăturat susținerile petentului referitoare la faptul că procesul verbal este nelegal pentru că: nu s-a realizat o descriere concretă a faptei, nefiind menționate împrejurări ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea pagubelor pricinuite; agentul nu a făcut o corectă încadrare în drept a presupusei fapte săvârșite, precitând că fapta este prevăzută de art. 3 pct.2 din Legea 61/1991; agentul nu i-a adus la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni; în cuprinsul procesului verbal este menționat faptul că, în cauză, petentul poate face plângere, care se depune la unitatea din care face parte agentul constatator, dar conform art. 32 din OG 2/2001, plângerea se depune la judecătoria în circumscripția căreia a fost săvârșită contravenția.
Instanța va respinge motivul de nulitate referitor la lipsa mențiunilor privind arătarea tuturor elementelor ce pot servi la aprecierea gravității faptei. Din lecturarea procesului verbal rezultă că această obligație instituită de art.16 alin.1 din O.G. nr.2/2001 în sarcina agentului constatator a fost îndeplinită prin descrierea adecvată a faptei sancționată contravențional. În actul sancționator se prevede expres descrierea faptei, astfel cum instanța a reținut în situația de fapt expusă anterior. Se menționează că la ora 00,10, petentul împreună cu încă cinci persoane: T____ M_____, B_____ A_____, M____ R_____, S___ M_____ și V_____ C_____, au fost depistați în grup, în scopul săvârșirii de acțiuni ilicite, contrare ordinii și liniștii publice. În raportul agentului constatator depus la dosar (f.21) se afirmă că, aflându-se în exercitarea atribuțiunilor de serviciu împreună cu _________________ auzit strigăte și larmă făcute de un grup de tineri. De aici rezultă că cele șase persoane făceau gălăgie. Deci, acestea erau împreună, iar scopul lor era de a tulbura ordinea și liniștea publică. Este clar că din moment ce agentul a precizat în procesul verbal că șase persoane se aflau împreună la acea ora târzie în scopul săvârșirii de acțiuni ilicite, contrare ordinii și liniștii publice, acesta a sesizat că petentul împreună cu ceilalți făceau deja zgomot.
La termenul de astăzi, procuratorul petentului a afirmat că data comiterii contravenției din procesul verbal nu este cea reală, pretinsa faptă fiind comisă la 31.01.2014. Acest aspect este în contradicție cu cele susținute de petent prin plângerea contravențională, în care a menționat că în seara zilei de 01.02.2014, în jurul orelor 00,00 se afla împreună cu T____ M_____, B_____ A_____, M____ R_____, S___ M_____ și V_____ C_____ la momentul la care i-a oprit echipajul de poliție. Acest aspect relevă faptul că, în cauză, contravenția a fost comisă la 01.02.2014.
S-a înlăturat susținerea petentului potrivit căreia agentul nu a făcut o corectă încadrare în drept a presupusei fapte săvârșite. Contravenția a fost încadrată la art. 3 pct. 2 din Legea nr. 61/1991, textul fiind actualizat în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 31 mai 2013. O nouă modificare a Legii nr. 61/1991 a intervenit la 07.02.2014, însă contravenția a fost săvârșită la 01.02.2014, astfel că agentul a menționat în mod corect textul de lege în vigoare la acea dată.
Referitor la afirmația petentului care susține că la data de 01.02.2014, se afla în cartierul P_____, pe bld. Petrochimiștilor, în zona Depou, în dreptul sucursalei BCR și nu pe bld Republicii cum a menționat agentul, instanța reține că prin plângere acesta a afirmat că în sensul giratoriu de la intersecția bld Petrochimiștilor cu _________________________ video de supraveghere trafic și pentru o edificare mai amplă a celor întâmplate se pot vizualiza imaginile. De aici rezultă că fapta s-a întâmplat în apropierea sensului giratoriu de la intersecția bld Petrochimiștilor cu ___________________ ______________________________ dacă agentul a consemnat că fapta s-a produs pe acest din urmă bulevard și nu pe bld. Petrochimiștilor, aspectul respectiv ar putea atrage sancțiunea nulității relative a procesului verbal. Petentului nu i s-a cauzat nicio vătămare prin menționarea acestui loc, neprobând suferirea vreunei vătămări care nu poate fi înlăturată altfel.
S-a reținut faptul că petentul invocă prin plângerea sa faptul că agentul constatator nu i-a adus la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni. În cazul de față, instanța constată că nu se impune anularea actului pentru acest motiv, deoarece vătămarea poate fi înlăturată prin prezentarea obiecțiunilor în cadrul procesului civil de față, lucru care a fost realizat încă din momentul depunerii plângerii contravenționale, urmând a fi analizate de instanța de judecată.
S-au respins și susținerile petentului potrivit cărora în cuprinsul procesului verbal este menționat faptul că, în cauză, petentul poate face plângere, care se depune la unitatea din care face parte agentul constatator, dar conform art. 32 din OG 2/2001, plângerea se depune la judecătoria în circumscripția căreia a fost săvârșită contravenția. Aspectele invocate sunt apte a conduce la sancțiunea nulității relative a procesului verbal de contravenție. Fiind vorba de o nulitate relativă, trebuie ca vătămarea să nu poată fi înlăturată în alt mod decât prin anularea actului. În acest sens, prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. XXII din 19.03.2007 s-a soluționat cererea de recurs în interesul legii și s-a stabilit că în aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001 nerespectarea cerințelor înscrise în art. 16 alin. 7 din actul normativ menționat atrage nulitatea relativă a procesului verbal de constatare a contravenției.
În cazul de față, instanța a constatat că nu se impune anularea actului pentru acest motiv, deoarece petentul nu a dovedit vreo vătămare care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului verbal. Mai mult decât atât, acesta a introdus plângerea la Judecătoria Pitești în termenul legal de 15 zile de la comunicare, nefiind vătămat în niciun fel.
Pe de altă parte, petentul nu a invocat motive de nelegalitate de natură să atragă sancțiunea nulității actului.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art.34 din același act normativ rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N____ c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
Instanța trebuie să-i ofere petentului cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care înțelege să uzeze de drepturile sale procedurale (cauza I___ P__ c. României, decizie de inadmisibilitate din 28 iunie 2011).
Curtea Europeană a Drepturilor Omului menționează în mod expres ca prezumția de nevinovăție nu este una absoluta, ca, de altfel, nici obligația organului constatator de a suporta întreaga sarcina a probei. Limitele de apreciere mai largi sub aspectul respectării prezumției de nevinovăție sunt justificate în măsura în care Curtea a decis ca faptelor contravenționale le corespunde si o posibilitate de investigare mai restrânsă din partea autorităților, numărul acestora fiind extrem de mare.
Procesul-verbal de contravenție nu este doar un „act de acuzare”, asemănător rechizitoriului, ci si un mijloc de probă, forța probanta a proceselor-verbale fiind lăsata la latitudinea fiecărui sistem de drept, instanțele având însă obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează si apreciază probatoriul. Textul art. 34 al. l din OG 2/200l, permite o interpretare în concordanță cu exigentele unui proces echitabil, din moment ce prevede ca instanța de judecata verifica legalitatea si temeinicia procesului-verbal de contravenție. Fără a stabili si vinovăția persoanei sancționate, procesul-verbal dovedește o situație de fapt, care a dus la încheierea acestuia si care conduce în mod rezonabil la ridicarea unei acuzații bazate pe împrejurări de fapt ce necesita explicații fundamentate pe probe din partea celui sancționat.
În cauza de față, petentului i s-a conferit posibilitatea de a proba o situație contrară celei din procesul verbal de contravenție, respectându-se caracterul echitabil al procedurii și dreptul la apărare al acestuia. Astfel, instanța a constatat că prezumția conform căreia situația de fapt reținută prin procesul verbal de contravenție este cea adevărată, nu a fost răsturnată de către petent prin proba contrară.
Instanța a constatat că intimatul a anexat raportul agentului de poliție (f. 21) care atestă situația de fapt menționată în actul sancționator. Pe lângă aspectele reținute în procesul verbal, agentul constatator precizează expres în raport faptul că, aflându-se în exercitarea atribuțiunilor de serviciu împreună cu _________________ data de 01.02.2014, ora 00.10, în zona blocului B32 din cartierul P_____, a auzit în apropiere strigăte și larmă făcute de un grup de tineri. S-au apropiat de aceștia, declinându-și identitatea, după care le-a solicitat actele de identitate , însă cele șase persoane au refuzat să prezinte vreun act. Persoanele se aflau sub influența băuturilor alcoolice, devenind recalcitranți, adresându-i cuvinte obscene și vorbind în batjocură. Având în vedere raportul inegal de forțe dintre agenți și persoanele din cauză, dar și pentru a preveni un conflict cu aceștia, au solicitat sprijin prin stația de emisie-recepție, la fața locului deplasându-se încă un echipaj de poliție, după care cei șase au fost conduși la Secția 4 Poliție în vederea stabilirii identității lor și a luării măsurilor legale.
Având în vedere cele relatate de agentul de poliție în raport, instanța conchide că, în cauză contravenția reținută a fost constatată de către acesta personal, prin propriile sale simțuri, luând la cunoștință de acțiunea petentului în mod direct și nemijlocit.
S-a reținut că există contravenții care nu se constată prin simțurile proprii ale unei persoane-cum sunt cele care privesc depășirea limitelor de viteză sau conducerea sub influența băuturilor alcoolice-, în cazul cărora este evident că proba în fața instanței se realizează prin mijloace speciale. Contravenția reținută în sarcina petentului se constată prin simțurile proprii ale agentului constatator, nefiind necesar a se face dovada prin mijloace speciale.
Sub aspectul temeiniciei, petentul susține că situația de fapt reținută în cuprinsul procesului verbal nu corespunde realității. Acesta susține prin plângerea sa că în seara zilei de 01.02.2014, în jurul orelor 00,00 se afla împreună cu B_____ A_____, Vilcea C_____, S___ M_____, T____ M_____, M____ R_____ și se deplasau pe bld Petrochimiștilor în zona stației de autobuz ,,Depou” când lângă ei a oprit un echipaj de poliție și fără a se legitima agentul de poliție și măcar a le spune ce s-a întâmplat, a solicitat mai multe echipaje care i-au luat pe toți și i-au dus la Secția 4 Poliție. Acolo, fără să li se spună nimic, au fost sancționați contravențional conform Legii 61/1991 cu amendă de 500 lei, deși nu a făcut nimic și nu cunoaște motivul exact pentru care a fost sancționat.
Prin răspunsul la întâmpinare, petentul a arătat că ceea ce nu menționează intimatul prin întâmpinare este faptul că doar 5 persoane, respectiv T____ M_____, B_____ A_____, M____ R_____, S___ M_____ și V_____ C_____, au fost ridicate de echipajele de poliție de la fața locului și duse la secție. Petentul susține că, fiind îngrijorat de soarta persoanelor care îl însoțeau, s-a deplasat singur, pe jos, la secție. Având cuvântul asupra fondului cauzei, procuratorul petentului a susținut la termenul de astăzi că acesta nu a fost ridicat de echipajul de poliție, ci ulterior s-a prezentat la secție.
Având în vedere cele expuse, se constată că petentul este de rea-credință, dorind să inducă instanța în eroare, acesta contrazicându-se prin susținerea sa inițială conform căreia toți au fost duși la secție, pentru ca ulterior să afirme că doar el nu a fost ridicat de echipajul de poliție.
Instanța a înlăturat declarațiile martorilor M____ R_____ (f.41) și V_____ C_____ (f.42), deoarece constată că acestea nu sunt obiective și sincere.
Sinceritatea martorului este apreciată cu ajutorul anumitor elemente, precum: interesul martorului în proces, afecțiunea sau dușmănia dintre martor și una din părți, gradul de rudenie sau afinitate, izvorul informațiilor martorului, dar și prin confruntarea depoziției martorului cu împrejurările de fapt ale cauzei stabilite suficient de precis prin alte mijloace de probă.
Analizând declarațiile martorilor în raport de susținerile petentului și de raportul agentului constatator, dar având în vedere și faptul că martorii au fost implicați în mod direct în eveniment, s-a constatat că mărturia lor nu este sinceră. Astfel, martorii precizează că petentul nu a fost ridicat de poliție la momentul la care au venit agenții constatatori. Aceste aspecte sunt în contradicție cu susținerile petentului din plângerea contravențională care precizează că în zona stației de autobuz ,,Depou” când lângă ei a oprit un echipaj de poliție și fără a se legitima agentul de poliție și măcar a le spune ce s-a întâmplat, a solicitat mai multe echipaje care i-au luat pe toți și i-au dus la Secția 4 Poliție.
Petentul nu a făcut dovada unei situații contrare celei expuse în procesul verbal. Având în vedere cele arătate mai sus, instanța conchide că starea de fapt reținută în actul sancționator a fost probată și astfel prezumția de nevinovăție a petentului, înlăturată.
S-a constatat că procesul verbal este temeinic și legal, sancțiunea aplicată petentului fiind individualizată în mod corect de organul constatator, neimpunându-se înlocuirea acestora cu avertismentul. Prin procesul verbal s-a aplicat pentru fiecare contravenție amenda în cuantum de 500 lei. Instanța a reținut că această sancțiune este necesară pentru ca pe viitor, petentul să aibă un comportament civic, moral și responsabil, în spiritul normelor de conviețuire socială.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând următoarele motive:
Comunicarea procesului verbal nu s-a realizat întrucât nu a fost respectată procedura de comunicare prev.de art.27 din OG 2/2001 .
Procesul verbal nu a fost triis prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire ci doar a fost lăsat în cutia poștală într-un plic alături de un proces verbal de afișare întocmit la data de 04.02.2014.
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor de apel funcție de probele administrate în cauză, tribunalul apreciază apelul ca fondat.
Astfel, analizând primul motiv de apel ce vizează prescripția executării sancțiunii tribunalul constată următoarele:
Potrivit deciziei nr.10/2013, publicată în M.Oficial nr.450/23.07.2013, ICCJ a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general și a statuat că în interpretarea și aplicarea disp.art.27 teza I rap.a art.14 alinm.1 , art.25 alin.2 și art.31 alinm.1 din OG 2/2001, modalitatea de comunicare a procesului verbal de contravenție și a înștiințării de plată prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului este subsidiară comunicării prin poștă cu aviz de primire.
Cerința comunicării procesului verbal de contravenție și a înștiințării de plată este îndeplinită și în situația refuzului expres al primirii corespondenței consemnat în procesul verbal de funcționarul poștal.
Ori, în situația de față nu ne aflăm în această situație, respectiv nu s-a făcut dovada că petentul ar fi refuzat să primească corespondența ceea ce ar fi determinat procedura afișării.
Așadar întrucât în cauză nu s-a făcut dovada comunicării procesului verbal de constatare a contravenției potrivit disp.legale menționate mai sus, tribunalul constată ca prescrisă executarea sancțiunii contravenționale.
pentru aceste considerente, tribunalul în baza art.480 Cod pr.civilă, urmează a admite apelul a schimba sentința în sensul că va admite plângerea și va constata prescrisă executarea sancțiunii contravenționale aplicată petentului prin procesul-verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx din 01.02.2014 emis de Poliția municipiului Pitești.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite apelul formulat de petentul C________ G_______ M_____, domiciliat în P______, _______________, ______________, ____________________ împotriva sentinței civile nr.xxxxx/2014 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind I____________ DE P______ AL JUDETULUI ARGES - SECTIA NR 4 P______ P______
Schimbă sentința în sensul că admite plângerea și constată prescrisă executarea sancțiunii contravenționale aplicată petentului prin procesul-verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx din 01.02.2014 emis de Poliția municipiului Pitești.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Noiembrie 2015
Președinte, E_______ M_______ C_______ |
|
Judecător, A____ D___ |
|
Grefier, E____ R________ |
|
red.E.M.C.
dact.C.E.C/6 exp.
15.12.2015.
jud-fond A.R.B________