Acesta nu este document finalizat

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEȘ[*]

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 2895/2015

Ședința publică de la 08 Octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE S____ I_____ Ț____

Judecător A____ A____

Grefier I____ B____

S-a luat în examinare pentru soluționare apelul formulat de apelantul U__ I__ împotriva Sentinței civile nr. 3917/05.05.2015, pronunțată de Judecătoria Pitești, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, intimat fiind I____________ DE P______ AL JUDETULUI ARGES - SERVICIUL RUTIER, având ca obiect „anulare proces verbal de contravenție”.

La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Tribunalul, față de actele de la dosar și împrejurarea că intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsă, reține apelul spre soluționare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului ,constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 27.10.2014 sub nr. XXXXXXXXXXXXXX petentul U__ I__ a solicitat instanței în contradictoriu cu intimatul I____________ DE P______ AL JUDETULUI ARGES - SERVICIUL RUTIER ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună anularea procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/2014 prin care a fost amendat cu 810 lei reținându-se în sarcina sa săvârșirea contravenției prevăzute de art. 121 alin.1 din HG 1391/2006, faptă sancționată de art. 102 alin.3 lit.e din OUG 195/2002 Republicată; exonerarea sa de plata amenzii aplicate în cuantum de 405 lei.

În motivarea plângerii petentul a arătat că nu el a săvârșita fapta reținuta prin procesul verbal de contravenție; acesta nu cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 102, 103 din OG. Nr. 195/2002, procesul verbal de contravenție a fost încheiat de un organ necompetent, acesta netrecând în procesul verbal funcția înscrisă în autorizația de control, nu a indicat toate împrejurările în care a fost săvârșita fapta, nu i s-a adus la cunoștința faptul că poate face obiecțiuni, nu cuprinde datele de identificare ale martorului.

La dosar s-au depus înscrisuri.

Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.

Prin sentința civilă nr. 3917/05.05.2015, Judecătoria Pitești a respins plângerea ca neîntemeiată .

Pentru a dispune în acest sens,prima instanță de judecată a reținut faptul că pe data de 21.10.2014 petentul a condus autoturismul înmatriculat sub nr. XXXXXXX cu o viteză de 114 km/h în localitatea Mărăcineni.

Viteza de deplasare a fost înregistrată cu aparat video și cinemometru montate pe mașina înmatriculată sub nr. MAI xxxxx.

Cinemometrul cu care s-a efectuat înregistrarea este verificat metrologic conform buletinului de verificare nr. xxxxxxx/15.04.2014.

Agentul ce a efectuat înregistrarea este atestat să desfășoare activități cu aparatul de supraveghere și măsurare a vitezei utilizat conform atestatului depus la fila 22.

Viteza de deplasare rezultă din planșele foto atașate la dosar, fila 24-25.

Petentul nu a contestat faptul că se deplasa în localitate și nu a formulat obiecțiuni.

Situația expusă se probează cu înscrisurile depuse la dosar.

Conform dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001 lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.

Potrivit disp.art. 49 alin.1 din OUG 195/2002, limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h.

Această dispoziție legală constituie regula.

În cauză, întocmirea procesului verbal conform anexei 1a nu cauzează nicio vătămare petentului de natură să conducă la anularea actului având în vedere faptul că s-au menționat _______________ aparatului radar și autoturismul pe care era montat în momentul controlului.

În cauză, nu sunt indicii de natură a înlătura caracterul probatoriu al măsurătorilor efectuate cu ajutorul cinemometrului conform art. 44 din Norma de Metrologie Legală 021-05.

Constituie contravenție, potrivit disp.art. 102 alin.3 lit.e din OUG 195/2002 depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv constatată potrivit legii cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.

Petentul s-a deplasat în localitate cu viteza de 114 km/h conform măsurătorilor efectuate cu cinemometrul.

Așa cum am precizat, viteza maximă de deplasare în localitate pe sectorul de drum respectiv, era de 50 km/h.

Deci, petentul a depășit viteza legală cu 64 km/h.

Conform dispozițiilor art. 109 alin 2 din O.U.G. 195/2002 constatarea contravențiilor se poate face cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic , consemnându-se aceasta în procesul verbal de contravenție.

Aceasta situație constituie excepție de la prevederile art. 109 alin 1 din O.U.G. 195/2002 conform cărora constatarea contravențiilor se face direct de către polițistul rutier.

În consecința, în cauză, constatarea contravenției s-a realizat prin mijloc tehnic omologat și verificat metrologic iar nu în mod direct de către polițistul rutier, citirea aparatului radar de către un operator autorizat iar nu de polițistul care a încheiat procesul-verbal realizându-se în concordanța cu dispozițiile art. 109 alin 2 din O.U.G. 195/2002. Neîncheierea procesului-verbal de către operatorul radar, ci de către polițistul rutier, în raport de modul de constatare al contravenției, nu constituie motiv de nulitate a procesului verba

Faptul că petentul se deplasa în localitate rezultă din procesul-verbal de contravenție, din extrasul din registrul de abateri radar care atesta locul amplasării cinemometrului și din planșa foto depusă la dosar.

Fapta petentului rezultă cu claritate din aspectele anterior menționate.

Procedura contravențională este asimilată unei proceduri penale iar prezumția de nevinovăție trebuie respectată conform dispozițiilor CEDO.

Instanța europeană a reținut că este incompatibilă cu garanțiile oferite de art. 6 CEDO obligația stabilită in sarcina petentului de a-și dovedi propria nevinovăție.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat inclusiv în cauza A_____ contra României precum și în cauza Salabiaku faptul că în cauzele contravenționale este aplicabil principiul prezumției de nevinovăție, instanța națională având obligația de a analiza cauza în raport de toate probele administrate.

În situația în care în urma administrării tuturor probelor se ajunge la îndoiala asupra vinovăției și aceasta îndoială nu este înlăturată prezumția de nevinovăție nu este răsturnată, orice îndoială fiind în favoarea făptuitorului.

Prezumția de nevinovăție presupune dreptul oricărei persoane de a fi considerata nevinovată pană când vinovăția sa va fi legal stabilită prin hotărâre definitivă.

Deciziile CEDO sunt obligatorii pentru statul român având în vedere că a ratificat Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și Protocoalele Adiționale prin Lg. 30/1994 iar conform dispozițiilor art. 20 din Constituția României, textul Convenției face parte din dreptul intern și impun recunoașterea și aplicarea prezumției de nevinovăție.

Prezumția de nevinovăție constituie o componentă esențială a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Intimatul susține că petentul a săvârșit contravenția menționată în procesul verbal.

Petentul a semnat procesul verbal , consemnându-se faptul că nu are obiecțiuni

Din probele administrate rezulta cu claritate viteza de deplasare a autoturismului condus de petent precum și efectuarea înregistrării cu respectarea dispozițiilor legale în materie

În aceste condiții, prezumția de nevinovăție a fost înlăturată.

În consecința, instanța a reținut că petentul a săvârșit fapta descrisă în procesul verbal de contravenție, fapta care întrunește elementele constitutive ale contravenției reținută în sarcina sa atât sub aspectul laturii subiective cât și sub aspectul laturii obiective.

Procesul verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea disp.art. 16 -19 din OUG 2/2001.

A invocat petentul nulitatea procesului verbal de contravenție motivat de aspectul că fapta nu a fost descrisă complet.

În procesul verbal de contravenție intimatul a indicat viteza de deplasare a autoturismului condus de petent precum și faptul că autoturismul se deplasa în localitate, realizând încadrarea juridică a faptei.

În raport de aceste elemente menționate în procesul verbal de contravenție instanța a apreciat că fapta a fost descrisă, neputându-se susține incidența dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001 conform cărora procesul verbal de contravenție este lovit de nulitate absoluta în situația în care fapta lipsește.

Procesul verbal a fost semnat de petent, astfel încât nu era necesară semnarea acestui document și de către un martor

Neindicarea funcției din autorizatia de control în procesul verbal de către agentului contestator nu se sancționează cu nulitatea absolută

Rubrica obiecțiuni este completată.

Chiar în condițiile în care s-ar fi încălcat acest drept al petentului sancțiunea ce intervenea era nulitatea relativă

În aceste situații revine persoanei care invoca vătămarea să o și dovedească.

În cauză petentul nu a dovedit vătămarea ce i-a fost cauzată prin neindicarea acestor elemente astfel încât nu se impune anularea procesului-verbal pentru acest motiv.

Sancțiunea a fost corect individualizata de agentul constatator.

Petentul a solicitat înlocuirea sancțiunilor cu sancțiunea avertisment.

Conținutul constitutiv al contravenției este alcătuit din latura obiectivă și latura subiectivă.

Latura obiectivă reprezintă fapta propriu-zisă pe care legea o apreciază ca fiind contravenție și care are în vedere elementul material și pericolul social.

Prin comiterea unei fapte contravenționale se produce un rezultat cu efecte asupra valorii sociale ocrotite prin lege , rezultat care este considerat socialmente periculos.

In aprecierea gradului de pericol social se au în vedere împrejurările în care a fost săvârșită fapta, persoana contravenientului , atitudinea acestuia față de faptă și rezultatul produs .

Petentul nu a recunoscut fapta săvârșită, ceea ce conduce la concluzia că nu și-a dat seama de consecințele ce se pot produce prin astfel de fapte.

Prin săvârșirea unor fapte de natura celei săvârșite de petent se pot produce consecințe extreme de grave soldate cu vătămări corporale sau decesul pietonilor.

Față de această situație, instanța a apreciat că gradul concret de pericol social al faptei este ridicat, scopul preventiv educativ al sancțiunii neputând fi atins prin aplicarea unei sancțiuni morale iar nu pecuniare.

Pentru considerentele expuse, instanța a respins plângerea contravențională ca neîntemeiată și a menținut procesul verbal de contravenție ca fiind legal și temeinic.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul U__ I__,care a menționat că va motiva apelul în scris până la primul termen de judecată.

Prin întâmpinarea depusă la data de 16.07.2015,intimatul IPJ Argeș a solicitat respingerea apelului .

În drept,întâmpinarea a fost întemeiată pe disp. art. 205 și urm., art. 466 și urm . C.pr.civ.

Apelantul nu a depus motive de apel și nici nu s-a prezentat în fața instanței pentru a formula oral motive de apel.

Analizând sentința civilă apelată prin prisma disp. art. 476 C.pr.civ.,tribunalul constată că apelul este nefondat ,pentru următoarele considerente:

Prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 21.10.2014 de intimatul IPJ Argeș –Serviciul Rutier ,apelantul U__ I__ a fost sancționat cu 9 puncte amendă în valoare de 810 lei și cu sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 121 alin. 1 din HG nr. 1391/2006.În acest sens,actul constatator și sancționator a menționat faptul că la data de 21.10.2014,ora 17,33 pe DN 73,localitatea Mărăcineni ,km 5+500m ,apelantul a condus auto marca Skoda cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX ,cu viteza de 114km/h în localitate.

Prin plângerea contravențională,apelantul a susținut că agentul constatator nu a completat în mod corect rubrica destinată identificării acestuia,menționând doar ,,agent constatator,,.Sub acest aspect,din examinarea procesului verbal de contravenție,tribunalul constată că a fost menționată la această rubrică și funcția agentului constatator C____ S____ ,prin abrevierea ,,Asp,,.

În ceea ce privește descrierea faptei contravenționale,astfel cum reiese din cuprinsul procesului verbal de contravenție și cum a apreciat și prima instanță de judecată ,aceasta a fost completă ,descrierea cuprinzând referiri la timpul,locul și conținutul constitutiv al contravenției .

Rubrica destinată obiecțiunilor contravenientului este completată prin inserarea negației,,Nu,, ,iar în lumina celor statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 22/2007 pronunțată într-un recurs în interesul legii , nerespectarea cerințelor înscrise în art. 16 alin. (7) din actul normativ menționat atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenției. Apelantul avea sarcina de a face dovada unei vătămări care i s-ar fi cauzat prin încălcarea de către agentul constatator a obligației de a-i aduce la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni .O asemenea vătămare nu subzistă în condițiile în care obiecțiunile pe care le-ar fi putut avea contravenientul puteau fi valorificate ca apărări în plângerea contravențională .

Astfel cum rezultă din cuprinsul procesului verbal de contravenție,acesta cuprinde semnătura apelantului ,astfel că în cauză nu poate fi invocat faptul nerespectării disp. art. 19 alin. 1 din OG nr. 2/2001 potrivit cărora în cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz, procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia.Prin urmare, în cauză nu este incidentă vreuna dintre ipotezele avute în vedere de textul art. 19 alin. 1 din OG nr. 2/2001.

Referitor la abilitarea agentului constatator de a întocmi procesul verbal de contravenție, trebuie reținut că modul specific de constatare a contravenției prevăzute de art. 121 al.1 din HG nr.1391/2006,respectiv prin intermediul unui mijloc tehnic face ca aceasta să poată fi sancționată de oricare dintre membrii echipajului dotat cu aparat radar,chiar și operatorul radar poate încheia procesul verbal de contravenție . Din cuprinsul atestatului depus în copie la fila 22 a dosarului de fond,reiese că agentul constatator C____ S____ a fost și operatorul aparatului radar.Planificarea sa pentru desfășurarea de activități cu aparatul radar ține de organizarea internă a intimatului și excede obiectului plângerii contravenționale,verificarea legalității procesului verbal din punct de vedere al elementelor referitoare la identificarea agentului constatator rezumându-se numai la constatarea existenței sau inexistenței completării rubricilor aferente.

Cât privește probele care susțin temeinicia procesului verbal de contravenție, din actele înaintate de intimat,aflate la filele 21-23 ale dosarului de fond, a rezultat că la data de 21.10.2014,ora 17,33 , aparatul radar a fost amplasat pe DN 73 , la poziția kilometrică 5+500 m a fost acționat de o persoană autorizată , potrivit atestatului depus la fila 22 .

Cu buletinul de verificare metrologică de la fila 21 , intimatul a făcut dovada că mijlocul de înregistrare era verificat metrologic, eventualele erori de înregistrare fiind posibile în această situație numai în situațiile expres și limitativ prevăzute de Norma de Metrologie Legală NML 021-05 a căror incidență apelantul nu a dovedit-o. Elementele de identificare ale acestui aparat radar înscrise în buletinul de verificare metrologică se regăsesc inserate și în cuprinsul procesului verbal contestat, fiind făcută astfel dovada identității cinemometrului utilizat în speță cu cel la care se referă acest buletin de verificare și făcând inutilă încheierea procesului verbal pe formularul prevăzut de anexa 1D.

Din punct de vedere al regimului sancționator,trebuie stabilit dacă sancțiunile aplicate asigură respectarea cerinței proporționalității ,prevăzută de art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001.În evaluarea gradului de pericol social al faptei,trebuie avute în vedere modul și mijloacele de comitere a acesteia,respectiv pe drumurile publice,de către un conducător auto care a ignorat limita legală maximă de viteză în localitate,punând astfel în pericol siguranța celorlalți participanți civilizați la trafic,prin imposibilitatea de a controla autovehiculul la viteza de 114 km /h . Lipsa de urmări concrete nu poate reprezenta un argument care să minimalizeze gradul de pericol social al faptei, căci dispozițiile sancționatorii cuprinse în OUG nr.195/2002 au fost edictate în vederea garantării respectării regulilor de circulație impuse de acest act normativ. Cum aceste reguli au fost stabilite cu scopul de a garanta dreptul la viață și la integritate al persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială,iar apelanta,prin conduita sa imprudentă a dovedit dispreț față de aceste reguli ,nu se poate reține un grad de pericol social scăzut ,apt să determine aprecierea că sancțiunea avertismentului ar fi suficientă pentru reeducarea sa .

Cu privire la sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 zile, tribunalul constată că aceasta nu poate fi înlăturată, întrucât sancțiunile complementare au un rol preventiv și privesc protecția interesului public față de riscul potențial pe care îl reprezintă un conducător auto care încalcă regulile de circulație rutieră pentru ceilalți participanți la trafic (Michel Pewinski c. Franței).În cauză această sancțiune este justificată de natura și gravitatea faptei săvârșite,iar apelantul trebuia să prefigureze riscul la care se expune în momentul în care a decis să conducă cu viteza de 114 km/h în localitate.Deplasarea pe drumurile publice ,pe un sector de drum situat în localitate,cu o asemenea viteză reprezintă împrejurări care potențează gradul de pericol social al faptei.

Pentru toate aceste considerente,constatând că prima instanță de judecată a pronunțat o sentință legală și temeinică ,în temeiul art. 480 C.pr.civ.,tribunalul va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul U__ I__,domiciliat în comuna Moșoaia ,________________________ împotriva Sentinței civile nr. 3917/05.05.2015, pronunțată de Judecătoria Pitești, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, intimat fiind I____________ DE P______ AL JUDETULUI ARGES - SERVICIUL RUTIER,cu sediul în Pitești,______________________ ,jud. Argeș .

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 08.10.2015.

Președinte, S____ I_____ Ț____		Judecător, A____ A____
	Grefier, I____ B____

Red. /Tehn.S.I.Ț.

13.10.2015/4 ex.