Acesta nu este document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:TBBRL:2016:038.xxxxxx

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX Codul operatorului de date personale:4481

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B_____

SECȚIA A II-A CIVILĂ DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia civilă Nr. 8/2016/ACa

Ședința publică de la 08 Ianuarie 2016

Completul compus din:

PREȘEDINTE M_____ S____

Judecător A_______ T_________

Grefier Steluța G_______

Pe rol soluționarea apelurilor de contencios administrativ și fiscal declarate de apelanta Societatea Comercială „M__________” SRL B_____, cu sediul în B_____, ___________________.19, județul B_____ și reprezentată convențional prin Avocat I_____ N_______, cu sediul profesional în B_____, _________________, nr.32, _____________, județul B_____, unde solicită a se efectua comunicarea tuturor actelor de procedură și apelanta Agenția Națională de Administrare Fiscală București, cu sediul în București, ___________________, sector 5; împotriva sentinței civile nr.2595/2015 din data de 02 aprilie 2015, pronunțată de Judecătoria B_____, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXX; având ca obiect – anulare proces-verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns avocat I_____ N_______ pentru apelanta S.C. „M__________” SRL B_____, martorul B____ C______, lipsă fiind apelanta Agenția Națională de Administrare Fiscală București.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință arătându-se că procedura de citare este legal îndeplinită; cauza se află la al treilea termen de judecată.

În baza art 321 C__ instanța procedează la ascultarea martorului B____ C______, declarația fiind consemnată în proces verbal atașat la dosarul cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat instanța constată cercetarea judecătorească terminată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Avocat I_____ N_______, având cuvântul pentru apelanta S.C. „M__________” SRL, solicită respingerea apelului formulat de apelanta Agenția Națională de Administrare Fiscală București - Direcția Antifraudă pentru că prima abatere a fost încadrată greșit la art. 41 pct. 2 lit. a și nu la lit. d așa cum a susținut în apel, iar față de probele de la dosar să se constate că în procesul verbal este consemnată litera a. Solicită admiterea apelului formulat de apelanta __________________, schimbarea în tot a hotărârii de la fond. În rejudecare înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul și exonerarea petentei de la plata amenzii. Agentul constatator conform dispozițiilor art. 16 din OG 2/2001 trebuia să descrie fapta, controlul a fost efectuat la punctul de lucru și s-a precizat de către reprezentantul societății că nu se poate prezenta contractul pentru aparatul de cafea, acesta fiind la sediu, dar inspectorul de la antifraudă a refuzat să i se aducă contractul de la sediu și de a studia raportul de casă. Hotărârea de la fond nu este temeinică pentru că nu s-au luat în considerare toate probatoriile, cele 200 de jetoane s-au predat la montarea aparatului de cafea, așa cum a precizat și martorul în declarație, la fiecare două săptămâni după ce încasa c/val jetoanelor se elibera bon fiscal pentru cafea vândută, și vânzătoarea păstra banii încasați pe cafea separat pentru că nu îi aparțineau, astfel cei 700 de lei găsiți la momentul controlului corespundeau cu cafeaua vândută timp de două săptămâni, urmând a se emite factura. Valoarea de cca 700 lei se regăsește în registrul de casă, însă inspectorii nu au verificat registrul de casă. În subsidiar, solicită înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul, societatea nu are venituri așa mari și nu ar putea achita amenda, având în vedere activitatea desfășurată de societate. Cu cheltuieli de judecată pe cale separată.

T R I B U N A L U L

Prin sentința civilă nr 2595/02 04 2015 a Judecătoriei B_____ pronunțată in dosarul nr XXXXXXXXXXXXXX s-a admis în parte plângerea contravențională formulatã de petenta __________________, în contradictoriu cu intimata Agenția Naționalã de Administrare Fiscalã-Direcția Regionalã Antifraudã 2 C________. S-a anulat în parte procesul -verbal de contravenție _______> DGAF nr. xxxxxxx încheiat la data de 28.05.2014, în ceea ce privește contravenția prevãzutã de art. 41 pct.2 lit.a) din Legea nr.82/1991. S-au menținut , ca fiind legale și temeinice, celelalte prevederi ale procesul-verbal.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție _______> DGAF nr. xxxxxxx încheiat la data de 28.05.2014 de inspectorii din cadrul Direcției Regionale Antifraudã 2 C________, petenta __________________ a fost sancționatã cu amendă contravențională în cuantum de 2000 lei, pentru sãvârșirea contravenției prevãzute de art.41 pct.2 lit.a) din Legea nr.82/1991.

Totodatã, petenta a fost sancționatã cu amenda contravențională în cuantum de 8000 lei și aplicarea sancțiunilor complementare a confiscãrii sumei de 736,72 lei și a suspendării activitãții punctului de lucru al petentei din Brãila, ____________________, ________________ o perioadã de 3 luni, pentru sãvârșirea contravenției prevãzute de art.10 lit.b) din OUG nr.28/1999.

In fapt, s-a reținut că, în urma controlului operativ și inopinat efectuat în data de 28.05.2014, orele 19:30, la punctul de lucru al petentei, situat în Brãila, ____________________, __________________ desfãșoarã activitãți de comerț cu amãnuntul în magazine tip alimentara, s-a constatat cã, pânã la momentul controlului nu s-a întocmit inventarierea generalã a patrimoniului societãții pentru anul 2013, încãlcându-se prevederile art.7 din Legea nr.82/1991, coroboratã cu OMFP 2861/2009

Cu privire la cea de-a doua faptã, s-a reținut cã, petenta nu a emis bonuri fiscale pentru toate mãrfurile vândute direct cãtre populație, nerespectându-se prevederile art.1 alin.2 din OUG nr.28/1999. Astfel, la data și ora controlului, în urma comparãrii datelor înscrise în raportul intermediary X- 385,80 lei emis de AMEF fiscalizat la adresa mai sus menționatã, cu suma de bani identificatã în casieria unitãții, consemnatã în monetarul faptic atașat procesului-verbal-736,72 lei și plãțile conform documentelor prezentate -410,02 lei, s-a constatat un plus în casã de 736,72 lei, sumã care nu a putut fi justificatã prin datele înscrise prin documentele emise de AMEF din dotarea unitãții, în registrul special, prin facturi ori prin alte documente.

In cauzã, instanța a constatat cã faptele petentei au fost descrise cu suficiente detalii pentru ca un observator independent să ia la cunoștință de acestea și să aprecieze gravitatea contravențiilor, nefiind necesar ca agentul constatator să menționeze și alte împrejurări în descriere, în afară de cele reținute în procesul -verbal, urmarea socialmente periculoasă deducându-se din materialitatea faptelor, deci nu au fost încălcate dispozițiile art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.

Totodatã, instanța a reținut cã procesul-verbal a fost însoțit de nota explicativã (f.5) în care petenta, prin reprezentantul sãu legal, putea consemna obiecțiunile de mai sus, astfel încât aceasta nu poate justifica producerea unei vãtãmãri, care sã decurgã din viciul invocat.

În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de nelegalitate invocat de petentã, sub aspectul încadrãrii faptelor în drept, instanța a reținut cã procesul-verbal indicã disp. art. 41 pct.2 lit.a) din Legea nr.82/1991, care prevãd “Art. 41 - Constituie contravenție următoarele fapte: 2. nerespectarea reglementărilor emise de Ministerul Finanțelor Publice, respectiv de instituțiile cu atribuții de reglementare în domeniul contabilității prevăzute la art. 4 alin. (3), cu privire la: a) aprobarea politicilor și procedurilor contabile prevăzute de legislație[…]

Instanța a reținut, însã, cã petenta a fost sancționatã pentru cã nu a întocmit inventarierea generalã a patrimoniului societãții pentru anul 2013.

Prin urmare, sub aspectul condițiilor de fond, s-a constatat că fapta reținută în sarcina petentei nu constituie contravenția prevăzută de dispozițiile art.41 pct.2 lit.a) din Legea nr.82/1991.

Instanța a reținut cã, la solicitarea instanței, intimata a realizat și depus la dosarul cauzei transcrierea procesului-verbal contestat, iar la f.56 din dosar este menționatã tot contravenția prevãzutã de „ art.41 pct.2 lit.a) din Legea nr.82/1991. Ori, dacã ar fi fost vorba de o eroare materialã strecuratã cu ocazia consemnării temeiului juridic al contravenției, intimata cu siguranțã ar fi constatat acest aspect cu ocazia transcrierii și ar fi fãcut precizãrile de rigoare.

De asemenea, cu privire la temeiul juridic al sancțiunii aplicate, procesul-verbal indicã disp.art. 42 alin.1 lit.b) din Legea nr. 82/1991, însã, din analiza textului legal menționat, în forma în vigoare la data sãvârșirii faptei, instanța constatã, pe de o parte, cã nu existã „lit. b”, iar pe de altã parte, dacã s-ar aprecia cã agentul constatator a avut în vedere liniuța 2 a aliniatului (1) aceasta dispune cã pentru sancționarea contravențiilor prevãzute la „pct. 2 lit. a), b) și c)”, se aplicã amenda de la 300 lei la 4.000 lei. Prin urmare, o datã în plus se confirmã cã agentul constatator a apreciat cã fapta petentei se încadreazã în dispozițiile lit.a a art. 41 pct.2 din actul normativ menționat.

Prin urmare, instanța nu a constatat cã procesul verbal de contravenție a fost încheiat cu încălcarea unei condiții esențiale pentru tragerea la răspundere contravențională a petentei, respectiv legalitatea pedepsei.

Cu privire la încadrarea juridică a celei de a doua fapte, contrar susținerilor petentei, se poate concluziona că aceastã faptã a fost corect încadratã, iar sancțiunea a fost individualizatã între limitele fixate de actul normativ de incriminare, procesul verbal fiind legal întocmit cu privire la acest aspect.

Instanța a reținut că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional este un act autentic care se bucură de o prezumție relativă de veridicitate, făcând dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Analizând fapta și sancțiunea aplicată prin procesul-verbal de constatare atacat, prin prisma criteriilor stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, instanța a constatat că fapta reținutã în sarcina petentului reprezintã o „acuzație în materie penalã”, având în vedere norma juridica pretins a fi fost încălcată, care se adresează tuturor operatorilor economici, natura faptei, sancțiunea aplicatã, natura și gradul de severitate al acesteia, petentei fiindu-i aplicată și sancțiunea complementară a suspendării activitãții pe o duratã de 3 luni.

În această situație, instanța a apreciat că, în prezenta cauză, sunt aplicabile prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cu toate garanțiile conferite de acesta, petentul beneficiind de prezumția de nevinovăție (Cauza A_____ contra României), sarcina probei revenind organului constatator, cu respectarea în acest mod a principiului egalității armelor, garanție instituită tot prin articolul sus-menționat.

Instanța a reținut cã petenta nu contestã faptul cã a fost identificatã suma de 736,72 lei în incinta punctului sãu de lucru, însã susține cã aceasta provenea din vânzarea paharelor de cafea de la automatul din incinta magazinului.

Din analiza procesului-verbal și a notei explicative atașate, reiese cã intimata a efectuat controlul în prezența reprezentantului legal al petentei, doamna M_____ M_______ C____.

Conform mențiunilor formulate de aceasta, la momentul controlului nu s-a prezentat niciun document justificativ pentru suma de 736,72 lei.

Din analiza contractului nr.51/09.04.2013 (f.10) încheiat de societatea petentã și ____________________, în calitate de furnizor al automatului de cafea, precum și a anexelor acestuia, rezultã cã petenta, în calitate de utilizator primește aparatul de cafea , asupra cãruia nu poate interveni și o cantitate de 200 de jetoane.

Petenta susține prin plângere cã, suma de 736,72 lei provine din vânzarea de cafea, numai cã, pentru numãrul total de jetoane primite (200 buc), instanța constatã cã petenta putea încasa pentru o perioadã de douã sãptãmâni, așa cum susține aceasta, o sumã de maxim 161,2 lei, la un preț/ cupã bãuturã de de 0,65 lei fãrã TVA, așa cum este menționat în procesul-verbal depus de petentã (f.11), sau 319,92 lei, la un preț/cupã bãuturã de 1,29 lei fãrã TVA, așa cum se menționeazã în procesul-verbal de la f.14 din dosar.

Prin urmare, s-a reținut cã petenta nu a justificat proveniența sumei de 736,72 lei nici la momentul controlului efectuat de intimatã, nici ulterior, în timpul judecãții cauzei, neprezentând vreun document doveditor al altor operațiuni economico-financiare, care sã justifice existența acestei sume în casieria punctului de lucru.

Așadar, pe baza ansamblului probator administrat, instanța a reținut că mențiunile consemnate în procesul verbal de contravenție s-au confirmat, petenta săvârșind contravenția reținută în sarcina sa, neemițând bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate, astfel încât sancționarea sa este temeinică.

Pentru aceste considerente, instanța conchide că procesul- verbal din cauză este temeinic întocmit cu privire la aceastã faptã.

Referitor la proporționalitatea sancțiunii, instanța a apreciat drept justificat cuantumul amenzii aplicate, respectiv amenda în cuantum minim, având în vedere cã, în conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Față de cele expuse anterior, instanța a considerat că dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 au fost respectate cu ocazia aplicării sancțiunii contravenționale, aceasta fiind proporționalã cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de către petentã.

Cu privire la sancțiunea complementară a confiscãrii sumei de 736,72 lei și a suspendãrii activității unității pe o perioadă de 3 luni, instanța a reținut cã acestea intervin de drept, odată cu săvârșirea contravenției de către petentã, astfel încât orice discuție referitoare la oportunitatea luării acestora este exclusă.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelanta __________________ B_____

În motivare a arătat:

Pentru cea de-a doua contravenție constatată nus-au menționat toate împrejurările care pot servi la aprecierea gravității faptei respectiv că documentele contabile se aflau la sediul principal al societății

A doua faptă reținută în actul de constatare nu are temei legal pentru aplicare unei sancțiuni contravenționale.

La data efectuării controlului, respectiv 28.05.2014, se afla aproape de sfârșitul perioadei de 2 săptămâni, când urma ca reprezentantul ____________________ să se prezinte pentru a încasa contravaloarea fiselor pentru aparatul de cafea.

În mod eronat a reținut instsnța de fond că subscrisa primea doar un număr de 200 jetoane lunar. Jetoanele aferente erau predate periodic, pe baza unor procese verbale, numărul acestora fiind mărit în funcție de vânzări.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelanta ANAF.

În motivare a arătat:

Din conținutul procesului verbal de contravenție rezultă în mod clar, fapta reținută în sarcina intimatei petente, precum și încadrarea juridică a acesteia –art. 41 pct. 2 lit.d din Legea 82/1991.

Nu poate fi reținută existența unei erori materiale întrucât, în mod evident, se poate observa că la pct. 1 – Faptele de mai sus constituie contravenții, este trecută contravenția prevăzută de art. 41 pct. 2 lit. d din Legea 82/1991 și nicidecum contravenția prevăzută de art. 41 pct. 2 lit. a din același act normativ, menționat anterior.

În tot cuprinsul procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, litera a este efectuată distinct față de litera d și prin urmare, se poate vedea foarte clar și lizibil ca pentru fapta de la punctul 1, intimata-petentă a fost sancționată contravențional, în conformitate cu prevederile art. 41 pct. 2 lit. d din Legea nr. 82/1991.

Organul de control a încadrat corect fapta contravențională, și a descris-o în mod corespunzător, fapta fiind prevăzută de lege, și evident, este vorba despre o eroare materială, o eroare de imprimare doar în cuprinsul transcrierii procesului verbal, în cauză, cu privire la fapta prevăzută de art. 41 pct. 2 lit. d din Legea 82/1991.

Intimata apelantă ANAF a depus întîmpinare la apelul formulat de apelanta __________________ B_____.

A susținut urătoarele:

În apelul formulat, apelanta intimată recunoaște că nu a prezentat contractul având ca obiect amplasarea și folosirea aparatului de cafea și că nu a putut preciza dacă suma reprezenta contravaloarea fiselor care permiteau cumpărarea paharelor de cafea și nici un document justificativ al sumei de 736,72 lei, găsită în plus în casieria punctului de lucru așa cum reiese și din răspunsul la întrebarea nr. 3 „nu pot prezenta”.

De asemenea se explică și modalitatea de achitare a jetoanelor folosite pentru livrarea paharelor de cafea, care nu este stipulată în mod expres în contractul nr. 51, încheiat la data de 09.04.2013, cu ____________________ în calitate de furnizor al aparatelor de cafea.

Conform contractului, ______________________, în calitate de utilizator, primește de la ____________________, în calitate de furnizor, aparatele de cafea asupra cărora nu avea acces și nici nu putea interveni în nici un fel, precum și o cantitate de 200 jetoane.

Așa cum se explică „procedura de lucru este stabilită cu ____________________ constă în prezentarea reprezentantului acesteia, odată la 2 săptămâni, pentru a preda un număr de fise și a încasa contravaloarea celor vândute în magazin”.

Ori, se poate observa că numărul total de jetoane primite este de 200 buc, conform anexei 1 proces verbal de recepție nr. FN la contractul nr. 51/09.04.2013, iar prețul unui pahar cu cafea este de 0,65 lei fără TVA, adică un preț de vânzare de 0,806 lei pahar, 200 pahare reprezentând cantitatea maximă de pahare cu cafea vândute x cu prețul unui pahar 0,806 lei. Rezultă astfel că, odată la două săptămâni, se poate încasa o sumă de maxim 161,2 lei și nu 788,26 lei.

Examinînd sentința atacată potrivit art. 476 și următoarele C. pr. Civ. tribunalul reține:

În ceea ce privește apelul declarat de intimata-apelantă ANAF:

Nu se poate reține lipsa temeiului legal pentru prima faptă menționată în actul de constatare deoarece fapta așa cum a fost descrisă este prevăzută de art. 41 pct. 2 lit. d din Legea 82/1991, iar faptul că sancțiunea aplicată este mai mică decît cea prevăzută de lege, constituie o împrejurare care este în avantajul petentei.

Potrivit art. 5 al. 5 din OG 2/2001: Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.

Potrivit art. 7 al. 2 din OG 2/2001: Avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă.

De asemenea potrivit art. 21 al. 3 din OG 2/2001 : Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Din dispozițiile legale enunțate rezultă că la stabilirea în concret a gradului de pericol social trebuie să se țină seama de criteriile prevăzute de art. 21 al. 3 din OG 2/2001.

Prin raportare la dispozițiile art. 21 al. 3 din OG 2/2001, se reține că petenta nu a fost sancționată contravențional pentru o faptă similară și că anterior datei controlului, respectiv la 09.03.2014, începuse demersurile pentru inventarierea patrimoniului, prin numirea comisiei de inventariere.

Față de cele arătate se apreciază că sancțiunea avertisment este suficientă și în temeiul art. 480 C. pr. civ, apelul va fi admis ca fondat și se va dispune înlocuirea amenzii în cuantum de 2000 lei, aplicată pentru fapta prevăzută de art. 41 pct. 2 lit. d din Legea 82/1991 cu avertisment.

În ceea ce privește apelul declarat de apelanta-intimată __________________ B_____:

Din probele administrate în cauză, inclusiv depoziția martorului audiat în apel rezultă că petenta a închiriat de la ____________________ un aparat de cafea, potrivit contractului nr.54/09.04.2013 și că suma menționată în procesul verbal de contravenție reprezintă contravaloarea fiselor care permiteau livrarea produselor de cafea de către acest aparat.

Martorul a arătat că încasează la două săptămîni contravaloarea jetoanelor, respectiv peste 500 lei, sumă ce se coraborează cu chitanțele emise pentru luna februarie 2014.

De asemenea se reține că există chitanțe anterioare emiterii actului de constatare aferente lunii ianuarie și martie 2014 în care se menționează sumele de 701,22 lei și 787,40 lei, apropiate de cea confiscată.

Din cele arătate rezultă o altă situație de fapt, respectiv că suma confiscată nu provenea din vînzări pentru care nu au fost emise bonuri fiscale, ci reprezenta contravaloarea jetoanelor care permiteau livrarea produselor de cafea de către aparatul închiriat.

Față de aceste considerente în temeiul art. 480 C. pr. Civ., apelul va fi admis ca fondat și se va dispune desființarea parțială a procesului verbal de contravenție în ceea ce privește fapta prevăzută de art. 10 lit. b din OUG 28/1999.

De asemenea se va dispune exonerarea petentei de plata amenzii de 8000 lei și restituirea sumei confiscate de 736,72 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul formulat de apelanta Agenția Națională de Administrare Fiscală București, cu sediul în București, ___________________, sector 5; împotriva sentinței civile nr.2595/2015 din data de 02 aprilie 2015, pronunțată de Judecătoria B_____, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXX.

Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate pentru fapta prevăzută de art. 41 pct. 2 lit. d din Legea 82/1991 cu avertisment.

Admite apelul formulat de apelanta __________________ cu sediul în B_____, ___________________.19, județul B_____ și reprezentată convențional prin Avocat I_____ N_______, cu sediul profesional în B_____, _________________, nr.32, _____________, județul B_____ împotriva sentinței civile nr.2595/2015 din data de 02 aprilie 2015, pronunțată de Judecătoria B_____, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXX.

Dispune desființarea parțială a procesului verbal în ceea ce privește fapta prevăzută de art. 10 lit. b din OUG 28/1999.

Dispune exonerarea petentei de la plata amenzii în sumă de 8000 lei, restituirea sumei confiscate de 736,72 lei și înlăturarea suspendării activității.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică azi, 08 Ianuarie 2016.

Președinte, M_____ S____		Judecător, A_______ T_________
	Grefier, Steluța G_______

Red SM/03.02.2016

GS/4 ex/03.02.2016

Jud. fond I_____ E.