Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX Apel – plângere contravențională
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B_______
Secția a II-a Civilă, de C_________ Administrativ și Fiscal
Ședința publică din data de 23.11.2015
Instanța compusă din:
Președinte - B______ L_____
Judecător - T________ C_______
Grefier - B____ C______
D E C I Z I A nr. 1136
Pe rol judecarea apelului formulat de apelantul C_______ Națională de Autostrăzi Drumuri Naționale din România SA – CESTRIN, în contradictoriu cu intimatul C_________ G____, împotriva Sentinței civile nr. 2372/4.03.2015 pronunțată de Judecătoria B_______.
La apelul nominal realizat în ședința publică, lipsesc părțile.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, iar la dosar intimatul a depus întâmpinare, după care:
Instanța, văzând că nu mai sunt cereri de formulat și că nu se invocă excepții, constată terminată cercetarea judecătorească și rămâne în pronunțare pe cererea de apel.
T R I B U N A L U L,
Asupra cererii de apel de față,
Prin Sentința civilă nr. 2372/4.03.2015, Judecătoria B_______ a admis plângerea contravențională formulată de petentul C_________ G____, în contradictoriu cu intimata C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA., a anulat procesul verbal _________, nr. xxxxxxx, din data de 03.09.2014, întocmit de intimată și a luat act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal _______ 14 nr. xxxxxxx, din data de 03.09.2014 (fila 5), încheiat de intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, prin CESTRIN București, petentul C_________ G____, a fost sancționat contravențional cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002.
În cuprinsul actului de constatare a contravenției s-a reținut că, în data de 06.06.2014 ora 18:50, vehiculul categoria A, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, aparținând petentului, a circulat pe DN 29, km 3+400m, pe raza localității Baisa, județul B_______, fără a deține rovinietă valabilă, faptă prevăzută de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 și sancționată potrivit art. 8 alin. 2 din același act normativ.
Procesul-verbal a fost întocmit în lipsa petentului, motiv pentru care nu a fost semnat de acesta.
Instanța a constatat faptul că plângerea contravențională a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
În drept, instanța, în temeiul art. 34 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, a analizat legalitatea și temeinicia procesului verbal contestat și a hotărât asupra sancțiunii aplicate.
Analizând procesul-verbal în ceea ce privește legalitatea, instanța a reținut că acesta se bucură de prezumția de legalitate, până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001.
Astfel, potrivit art. 16 din OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Totodată, potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Procedând la verificarea legalității procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat de către petent, instanța a reținut că acesta nu a fost întocmit cu respectarea mențiunilor obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, lipsind semnătura olografă a agentului constatator.
Instanța a reținut că, deși procesul-verbal de constatare a contravenției cuprinde data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitații faptei; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, termenul de exercitare a caii de atac și organul la care se depune plângerea, acesta nu cuprinde semnătura olografă a agentului constatator.
Astfel, potrivit art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 15/2002, începând cu data de 1 august 2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul–verbal de constatare a contravenției.
În situația acestor contravenții, constatate cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, potrivit art. 9 alin. (3) din O.G. nr. 15/2002, modificată și completată, procesul-verbal de constatare se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese- verbale de constatare a aceleiași contravenții.
Art. 10 din O.G. nr. 15/2002 conține o normă de trimitere la O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, astfel încât această reglementare este aplicabilă, ca lege generală, și în privința contravențiilor prevăzute de art. 8 din O.G. nr. 15/2002.
Excepțiile de la aplicarea procedurii contravenționale de drept comun sunt indicate expres și limitativ în cuprinsul O.G. nr. 15/2002 și constau, pe de o parte, în posibilitatea încheierii procesului-verbal de constatare a contravențiilor în condiții derogatorii de la art. 19 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la semnarea procesului-verbal de contravenient și prezența unui martor, atunci când procesul-verbal se încheie în lipsa contravenientului și pe de altă parte, în stabilirea unei competențe teritoriale speciale a instanței care soluționează plângerea contravențională (art. 101 din O.G. nr. 15/2002 derogator de la art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001).
Sub toate celelalte aspecte care nu au primit o soluție legislativă specială prin O.G. nr. 15/2002 prevederile O.G. nr. 2/2001 rămân pe deplin aplicabile.
Instanța a reținut că, procesul-verbal de contravenție contestat în cauză nu cuprinde semnătura olografă a agentului constatator, ci mențiunea că documentele au fost generate și semnate electronic potrivit prevederilor Legii nr. 455/2001 și Hotărârii de Guvern nr. 1259/2001, prin folosirea semnăturii electronice extinse, bazată pe un certificat calificat.
Instanța a apreciat că aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică și a Normelor tehnice și metodologice pentru aplicarea acestei legi, aprobate prin H.G. nr. 1259/2001 este incompatibilă cu procedura contravențională, reglementată de O.G. nr. 2/2001.
Așadar, fără a exclude de plano utilizarea semnăturii electronice extinse în cazul actelor de drept public, atunci când această posibilitate este permisă printr-o dispoziție expresă a legii, pentru a asigura compatibilitatea cu modalitatea în care actul este cunoscut de către destinatarul său, prin raportare la suportul de transmitere a informației, se observă că, în procedura contravențională, reglementată de O.G. nr. 15/2002 (lege specială), care se completează sub aspectele nereglementate expres și distinct cu O.G. nr. 2/2001 (dreptul comun în materie contravențională), de lege lata, o atare posibilitate nu există.
Astfel, potrivit art. 26 alin. (3) și art. 27 din O.G. nr. 2/2001, dispoziții aplicabile, cu titlu de normă generală, în lipsa unor norme speciale, derogatorii în cuprinsul O.G. nr. 15/2002, procesul- verbal de constatare și sancționare a contravenției, încheiat de agentul constatator în lipsa persoanei sancționate, precum și înștiințarea de plată se comunică acesteia prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului.
Această modalitate de comunicare prin care conținutul informațional al actului emis ajunge la cunoștința destinatarului său presupune eo ipso utilizarea formei scrise clasice, pe suportul de hârtie.
În plus, sfera de aplicare a semnăturii electronice, indiferent de forma acesteia, simplă sau extinsă, rezultă cu evidență dintr-o interpretare gramaticală a dispozițiilor art. 4 pct. 1-4, art. 5, art. 7 din Legea nr. 455/2001.
Astfel, art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001 definește înscrisul în formă electronică ca fiind o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificația inteligibilă destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar.
Prin urmare, pentru ca un act juridic, înțeles atât ca negotium, cât și ca instrumentum, să intre în sfera de aplicare a Legii nr. 455/2001 trebuie ca manifestarea de voință a celui de la care actul emană să îmbrace forma electronică și, totodată, să ajungă la destinatarul transmiterii în aceeași formă, prin intermediul unor mijloace de transmitere a datelor în format electronic.
Această specificitate distinge înscrisul electronic de înscrisurile pe suport de hârtie.
În caz contrar, atunci când manifestarea de voință a emitentului actului este expediată și ajunge la destinatarul său pe suport de hârtie, înscrisul astfel transmis nu mai este în formă electronică.
Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 455/2001 în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
Art. 4 pct. 3 din aceeași lege definește semnătura electronică ca reprezentând date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronic și care servesc ca metodă de identificare.
Semnătura electronică extinsă este definită de art. 4 pct. 4 din aceeași lege ca reprezentând semnătura electronică care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: a) este legată în mod unic de semnatar, b) asigură identificarea semnatarului, c) este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar, d) este legată de datele în formă electronică, la care se raportează, în așa fel încât orice modificare ulterioară acestora este identificabilă.
Din coroborarea acestor dispoziții legale, rezultă că, logic și juridic semnătura electronică se atașează unor date în formă electronică, fiind improprie primirii, de către destinatar, a informațiilor pe suport de hârtie.
Pe baza acestor considerente, instanța a arătat că procesului-verbal imprimat pe suport de hârtie, comunicat persoanei sancționate în această formă, impusă de art. 27 din O.G. nr. 2/2001, nu i se poate asocia, logic și juridic, o semnătură electronică extinsă.
Raportat la forma de emitere și comunicare a actului, semnătura olografă a agentului constatator este obligatorie.
Inserarea în cuprinsul procesului-verbal de contravenție transmis persoanei sancționate contravențional pentru fapta prevăzută de art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002 a mențiunii că procesul-verbal a fost semnat cu semnătura electronică extinsă și indicarea certificatului calificat emis de furnizorul de servicii de certificare nu pot avea semnificația acoperirii nulității absolute care intervine în condițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, întrucât aceste nulități nu pot fi acoperite.
În același sens este și Decizia nr. 6/2015 a Î.C.C.J., prin care s-a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului, care statuează că:
„În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și alin. (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator”.
Având în vedere starea de fapt expusă și dispozițiile legale incidente, instanța a admis plângerea contravențională formulată de petentul C_________ G____, în contradictoriu cu intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA- CESTRIN și a anulat procesul verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx, încheiat la data de 03.09.2014, ca fiind nelegal întocmit.
Întrucât, în cauză s-a constatat existența unui motiv de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța a apreciat că nu se mai impune și analizarea procesului-verbal contestat sub aspectul temeiniciei.
În baza art. 453 C.proc.civ., având în vedere și principiul disponibilității, instanța a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, apelanta - intimată CNADNR – CESTRIN, solicitând anularea sentinței și respingerea plângerii contravenționale ca nefondate.
În motivarea apelului s-a arătat, în esență, că prima instanță a interpretat în mod eronat dispozițiile art. 9 alin. 3 din OG nr. 15/2002, dispoziții care nu instituie un termen special de prescripție și care vizează, în fapt, înlăturarea posibilității de a se încheia mai multe procese-verbale de contravenție pentru încălcarea art. 8 alin. 1, în termenul de 30 de zile de la data constatării contravenției. Se mai arată că data săvârșirii contravenției este aceea la care s-a încălcat norma legală, iar data constatării contravenției – aceea când agentul constatator, urmărind imaginile captate cu ajutorul mijloacelor specifice, surprinde, în imaginile video, un vehicul circulând fără rovinietă valabilă. De la acest moment, al constatării, se calculează termenul de 30 de zile stabilit pentru comunicarea procesului-verbal.
Intimatul, legal citat, a depus întâmpinare la dosar prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică.
Analizând cererea de apel, prin prisma criticilor formulate, Tribunalul va pronunța o soluție de respingere a acesteia, ca neîntemeiată, pentru argumentele ce succed:
Ulterior pronunțării sentinței apelate, respectiv în data de 25.03.2015, s-a publicat în Monitorul Oficial Decizia nr. 6/16.02.2015 prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a interpretat dispoziții în baza cărora a fost emis procesul verbal de contravenție din speță.
Potrivit statuărilor instanței supreme, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1 - 4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
Se notează că deciziile pronunțate în recursurile în interesul legii au rolul de a interpreta legea, în scopul aplicării unitare a acesteia, date fiind abordările diferite ocurente în practica instanțelor (art. 329 C__; art. 514 NCPC). Rezultă, din însăși reglementarea recursului în interesul legii, că interpretarea pe care o impune Înalta Curte există deja în plan jurisprudențial, ea grefându-se pe una și aceeași dispoziție legală, dispoziție care a generat însă interpretări diferite. Din momentul validării, de către ICCJ, a uneia sau alteia dintre aceste interpretări, conform dispozițiilor art. 330 alin. 4 C__/art. 517 alin. 4, ea devine general obligatorie, pentru toate instanțele și pentru toate litigiile în curs sau ulterioare, chiar dacă acestea privesc situații consumate înainte de promovarea/soluționarea recursului în interesul legii.
Așa fiind, instanța de față este ținută, ea însăși, să se conformeze Deciziei ICCJ nr. 6/2015 și, implicit, interpretării deja existente în jurisprudența națională, interpretare care, după cum s-a arătat, impune semnarea olografă a proceselor de contravenție de tipul celui contestat în speță.
Întrucât acest proces-verbal a fost semnat electronic, fără a purta semnătura olografă a agentului constatator, Tribunalul îl constată a fi lovit de nulitate absolută, pentru vicii de formă.
În situația dată, soluția de anulare pronunțată de prima instanță se relevă a fi corectă (dar pentru considerentele arătate în prezenta decizie), în speță nefiind necesară și analiza aspectelor legate de prescripția răspunderii contravenționale, analiză care este devansată de cercetarea legalității actului sub aspect formal și care rămâne fără obiect, odată constatată nevalabilitatea, din acest ultim motiv, a procesului-verbal de contravenție.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
H O T Ă R Ă Ș T E:
Respinge, ca neîntemeiat, apelul formulat de apelantul C_______ Națională de Autostrăzi Drumuri Naționale din România SA – CESTRIN cu sediul în București, sector 6, ____________________. 401A, în contradictoriu cu intimatul C_________ G____ cu domiciliul în B_______, ______________________________, nr. 4, ________________________, împotriva Sentinței civile nr. 2372/4.03.2015 pronunțată de Judecătoria B_______.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 23.11.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red. ______________________> Tehnored. _________________>
Jud. fond. Z____ A___ A______
4 ex./30.12.2015
Termeni și Condiții
Politica de confidențialitate
Politica Cookies
© Copyright Avocatura.com SRL 2003-2025