R O M Â N I A

JUDECĂTORIA D___, JUDEȚUL HUNEDOARA

D___, ______________________ nr. 35

Tel: 0254 xxxxxx/ Fax: 0254 xxxxxx, e-mail: xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

operator de date cu caracter personal nr. 4259

prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001

DOSAR NR.XXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ nr. 3083/2015

Ședința publică de la 04 decembrie 2015

PREȘEDINTE: A_______ G________ FLUCUȘ

GREFIER: S_____ Ș_____

Pe rol se află soluționarea plângerii contravenționale formulată de petentul O____ P___ P____ în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN HUNEDOARA, având ca obiect - anulare proces-verbal de contravenție.

Dezbaterile în fond și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 27.11.2015 care este parte integrantă din prezenta hotărâre, termen la care instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 04.12.2015 când a hotărât următoarele

INSTANȚA,

Deliberând asupra prezentei cereri, constată următoarele:

Prin plângerea formulată la data de 10.07.2015, înregistrată pe rolul instanței sub nr. dosar XXXXXXXXXXXXX, petentulOchiș P___ P____ a solicitat anularea procesului verbal de contravenție __________ nr.xxxxxxx din 24.06.2015 încheiat de IPJ Hunedoara.

În motivare, petentul a arătat că la data respectivă a circulat cu autoturismul înmatriculat sub nr. XXXXXXXXX pe direcția D___- A___, iar în localitatea I___ a intrat în depășirea unui autocamion. După începerea manevrei, a observat că în fața autocamionului circulau alte autovehicule, însă având vizibilitate bună le-a depășit și pe acestea, după încadrarea pe banda sa de mers fiind oprit de un echipaj de poliție. În urma controlului a fost sancționat pentru depășire neregulamentară și fapta de a circula având ITP-ul expirat.

A susținut că procesul verbal astfel încheiat a fost întocmit cu încălcarea art. 16 alin. (7) din OG 2/2001, întrucât nu i-a fost adus la cunoștință dreptul de a face obiecțiuni.

A mai învederat că a fost încălcat și art. 16 alin. (1) din OG 2/2001, nefiind indicat în procesul verbal locul săvârșirii contravenției.

Cu privire la temeinicia faptelor reținute în sarcina sa, a susținut că a început manevra de depășire pe linie discontinuă, finalizând-o într-adrevăr pe linie contnuă. A menționat că intervalul de timp scurs de la expirarea verificării tehnice a fost de doar 12 zile, s-a datorat unei omisiuni omenești, iar autovehiculul fiind relativ nou corespunde tehnic, astfel cum a reieșit după efectuarea verificării sale tehnice.

În raport cu aceste susțineri, a solicitat aplicarea unei sancțiuni care să fie proporțională cu pericolul social al faptei, considerând adecvată aplicarea unui avertisment.

În drept, petentul a invocat prevederile OG 2/2001.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul IPJ Hunedoara a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, arătând că fapta reținută în sarcina petentului a fost constatată direct de agentul de poliție, specializat în supravegherea traficului rutier, astfel că procesului verbal trebuie să i se recunoască valoarea probatorie, beneficiind de prezumția de legalitate și temeinicie.

A arătat că petentul a fost sancționat pentru nerespectarea prevederilor OUG 195/2002, întrucât a efectuat o manevră de depășire a unei coloane de mașini peste marcajul continuu și a circulat pe drumurile publice având inspecția tehnică auto expirată.

A mai susținut că procesul verbal de constatare a contravenției a fost întocmit cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de OG 2/2001. A mai învederat instanței că petentul nu a făcut dovada netemeinicie faptelor reținute în sarcina sa, deși îi revenea acest rol. A arătat că înlocuirea sancțiunilor aplicate cu un avertisment ar putea avea ca rezultat încurajarea unui comportament contravențional.

Petentul a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că nu neagă pericolul social al faptelor, renunțând la dreptul de a conduce în baza dovezii eliberate de agentul constatator, însă apreciază că sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei, un avertisment fiind suficient. Imediat după încheierea procesului verbal a făcut demersuri pentru a efectua verificarea tehnică a autovehiculului, astfel că intenția sa nu a fost de a circula cu un bun impropriu tehnic, ci s-a datorat uitării. Cu privire la obligația sa de a face dovada contrară susținerilor agentului constatator, petentul a susținut că în jurisprudența CEDO și CEJ nu a fost reținută o asemenea obligație, contravenientul beneficiind de prezumția de nevinovăție.

Cererea a fost legal timbrată, conform art. 19 din OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru (f. 17).

La termenul de judecată din 16.10.2015 instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, respectiv certificat de inspecție tehnică periodică (f. 7), declarație autentificată (f. 8), chitanță (f. 9), certificat înmatriculare (f. 40).

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, prin procesul-verbal de constatare a contravenției __________ nr. xxxxxxx din data de 24.06.2015 petentulOchiș P___ Petrua fost sancționat contravențional, reținându-se în sarcina sa că la 24.06.2015, în timp ce conducea autoturismul marca Bmw cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX, în localitatea I___, pe direcția D___- Arads-a angajat în depășirea neregulamentară a unor autovehicule, peste marcajul linie continuă, iar la controlul documentelor s-a constatat că autovehiculul condus de petent avea expirată verificarea tehnică periodică de la data de 12.06.2015.

În drept, potrivit art. 34 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța competentă să soluționeze plângerea împotriva procesului verbal de constatare și aplicare a sancțiunii verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, precum și dacă procesul verbal este legal și temeinic.

În privința termenului în care a fost introdusă plângerea, instanța are în vedere prevederile art. 31 din OG 2/2001, potrivit căruia plângerea poate fi formulată în termen de 15 zile de înmânarea sau comunicarea procesului verbal.

În cauză, procesul verbal de constatare a contravenției a fost întocmit la data de 24.06.2015 și comunicat petentului la aceeași dată, sub semnătură de primire, iar plângerea a fost depusă la oficiul poștal la data de 08.07.2015, așadar în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. (1) OG 2/2001.

În privința legalității procesului verbal, instanța are în vedere prevederile art. 17 din OG 2/2001, potrivit căruia lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, nulitatea constatându-se și din oficiu.

În prezenta cauză, instanța reține că nu este incident niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17, procesul verbal contestat cuprinzând datele referitoare la agentul constatator, la petent și la faptă, precum și semnătura agentului constatator. De altfel, în plângerea formulată, petentul nu a invocat vreun motiv de nulitate a procesului verbal contestat derivat din nerespectarea prevederilor art. 17 din OG 2/2001, susținerile sale vizând pretinsa încălcare a prrevederilor art. 16 alin. (1) și art. 16 alin. (7) din OG 2/2001, precum și motive de netemeinicie a procesului verbal.

Referitor la susținerea petentului în sensul că au fost încălcate prevederile art. 16 alin. (1) din OG 2/2001, deoarece nu a fost indicat locul săvârșirii faptei, instanței reține că aceasta nu este întemeiată, având în vedere că respectivul loc a fost menționat în cuprinsul procesului verbal contestat ca fiind DN 7, localitatea I___. Mai mult, petentul nu a făcut dovada vreunei vătămări rezultate prin efectuarea mențiunii în această manieră.

Cu privire la susținerea petentului în sensul că au fost încălcate prevederile art. 16 alin. (7) din OG 2/2001, instanța observă că în procesul verbal a fost completată rubrica „alte mențiuni”, specificându-se faptul că nu au fost făcute astfel de mențiuni, procesul verbal fiind semnat olograf de petent. În plus, petentul a avut posibilitatea de a invoca în fața instanței mijloacele de apărare considerate oportune, prin intermediul prezentei plângeri contravenționale, astfel că susținerea respectivă nu se justifică.

Având în vedereaceste considerente, instanța constată că procesul verbal contestat în cauză a fost legal întocmit.

În privința temeiniciei faptei reținute în sarcina petentului prin procesul verbal de constatare a contravenției __________ nr. xxxxxxx,instanța constată că petentul a fost sancționat în baza art. 100 alin. (3) lit. e) din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, pentru nerespectarea regulilor privind depășirea, conform căruia constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile nerespectarea regulilor privind depășirea.De asemenea, petentul a fost sancționat în temeiul art. 102 alin. (1) pct. 1) din OUG 195/2002 pentru conducerea pe drumurile publice a unui vehicul care nu corespunde din punct de vedere tehnic sau al cărui termen de valabilitate a inspecției tehnice periodice a expirat, această faptă atrăgând potrivit art. 112 din același act normativ și reținerea certificatului de înmatriculare sau de înregistrare ori dovada înlocuitoare a acestuia.

În prezenta cauză, contravenția reținută în sarcina petentului a fost constatată în mod direct de agentul constatator, aflat la momentul săvârșirii faptei la fața locului.

În aceste context, instanța amintește că în procedura contravențională sunt aplicabile garanțiile prevăzute de art. 6 (materie penală) din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în măsura în care sunt întrunite criteriile stabilite de Curtea europeană a drepturilor omului în hotărârea Engel ș.a. c. Olandei ( Hotărârea din 8 iunie 1976 a Curții Europene a Drepturilor Omului), respectiv calificarea din dreptul intern, câmpul general de aplicare a normei și scopul și gravitatea sancțiunii.

Deși în dreptul intern procedurile contravenționale sunt excluse din sfera penală, beneficiind de reglementare distinctă, instanța reține că în privința contravențiilor rutiere sunt aplicabile garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenție, având în vedere că normele de conduită prevăzute în această materie au aplicabilitate generală, iar sancțiunile au caracter represiv, și, ca regulă, un grad ridicat de severitate.

Astfel, petentul beneficiază de prezumția de nevinovăție, conferită de art. 6 din Convenție, însă acest fapt nu contravine folosirii în cadrul procedurii a altor prezumții, astfel cum este prezumția de temeinicie a procesului verbal încheiat de un agent constatator care a perceput în mod direct fapta sancționată, atât timp cât contravenientul are la dispoziție mijloace prin care se poate apăra împotriva constatărilor făcute de agentul statului.

Pentru a reține existența unei prezumții de temeinicie a unui proces verbal de constatare a unei contravenții încheiat de un agent care a perceput în mod direct respectiva faptă trebuie avut în vedere că o situație contrară ar fi lipsită de sens. Astfel, statelor le este recunoscut dreptul de a da în competența unor organe ale sale puterea de a sancționa fapte minore, precum contravențiile. Prin urmare, în momentul în care o astfel de constatare este contestată, ar fi absurd ca unei astfel de constatări să nu îi fie dată relevanță probatorie, întrucât s-ar anihila o competență legal conferită.

Deși petentul a avut posibilitatea de a răsturna prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul verbal întocmit de un agent constatator care a perceput în mod direct faptele reținute în sarcina contravenientului, acesta nu a dovedit în niciun mod lipsa temeiniciei procesului contestat.

Cu privire la fapta constând în efectuarea depășirii neregulamentare, instanța reține că petentul însuși a recunoscut că a finalizat această manevră cu încălcarea marcajului linie continuă, or, potrivit art. 120 din HG 1391/2006, depășirea este neregulamentară când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circulă, chiar și parțial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spațiul de interzicere.

Referitor la susținerea petentului în sensul că de la expirarea verificării tehnice s-a scurs un interval redus de timp, instanța reține că acest aspect nu lipsește de conținut contravenția reținută în sarcina petentului, neprezentând relevanță pentru realizarea conținutului constitutiv al acestei fapte perioada scursă de la expirarea verificării anterioare. Potrivit certificatului de înmatriculare depus la dosar (f. 40), verificarea tehnică expirase la data de 12.06.2015, iar împrejurarea că petentul a efectuat verificarea la data de 26.06.2015 nu s-a datorat diligenței sale, ci tocmai faptului că petentul a fost surprins în trafic și sancționat pentru respectiva contravenție la data de 24.06.2015.

În privința verificării sancțiunii aplicate, în temeiul art. 21 din OG 2/2001, instanța constată că potrivit acestui text sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativși trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei.

Instanța observă că agentul constatator a individualizat sancțiunea prin raportare la dispozițiile legale incidente, menționate anterior, în raport cu fiecarea dintre cele două fapte contravenționale reținute în sarcina petentului. În plus, sancțiunea este proporțională cu gradul de pericol social al faptei, dat fiind că depășirea cu nerespectarea regulilor privind siguranța în circulația pe drumurile publice constituie o faptă ce are aptitudinea să conducă la accidente grave șia fost comisă în interiorul unei localități cu trafic rutier intens, unde situațiile neprevăzute în trafic sunt mai frecvente și impun o atenție sporită în vederea asigurării posibilității evitării lor. Mai mult, faptul că autovehiculul condus de petent este relativ nou nu implică în mod necesar starea sa corespunzătoare circulației pe drumurile publice, deoarece există oricând posibilitatea apariției unor defecțiuni tehnice, aspect care obligă petentul la respectarea termenelor pentru efectuarea verificărilor tehnice periodice. În raport cu aceste considerente, instanța apreciază că sancțiunile aplicate de agentul au fost corect individualizate și sunt în măsură să aibă și un rol preventiv, putând conduce la responsabilizarea petentului.

Având în vedere cele ce precedă, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul O____ P___ Petruîmpotriva procesului verbal __________ nr. xxxxxxx.

Instanța urmează să ia act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul O____ P___ P____, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în A___, _______________________, jud. A___, în contradictoriu cu intimatul IPJ Hunedoara, cu sediul în D___, _______________________. 130, jud. Hunedoara având ca obiect procesul verbal de constatare a contravenției __________ nr. xxxxxxx/ 24.06.2015 întocmit de IPJ Hunedoara.

Instanța ia act de faptul că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea pentru exercitarea căii de atac va fi depusă la Judecătoria D___.

Pronunțată în ședință publică, azi, 04.12.2015.

Președinte, Grefier,

A_______ G________ FlucușSimona Ș_____

Red. 4 ex., 05.01.2016

GF/SS