Dosar nr. XXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL G_____
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
SENTINȚA PENALĂ NR. 205/F
Ședința publică din data de 03.12.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE : D_____-I_____ B______
Grefier: T______ C_______
-.-.-.-.-
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror L__ M______
din cadrul D.N.A. – Serviciul Teritorial G_____
La ordine fiind soluționarea cererii de strămutare a judecării cauzei ce formează obiectul dosarului înregistrat sub nr. XXXXXXXXXXX al Tribunalului V______ formulată de petentul S______ Ș_____ cu domiciliul ales în Focșani, ______________________________. 27. etaj 3, _______________________.
La apelul nominal, a răspuns petentul S______ Ș_____ asistat de avocat C______ N_______ – apărător ales, lipsă intimații Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice – D.R.F.P. G_____ prin Administrația Județeană a Fânațelor Publice V______ și Primăria Municipiului Focșani.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că, la dosar a fost înaintată Nota de relații solicitate potrivit art. 72 alin. 6 din noul C.pr.pen., de către Tribunalul V______, precum și dovezile de aducere la cunoștință către părți de termenul acordat și posibilitatea acestora de a se prezenta pentru susținerea cauzei, potrivit dispozițiilor art. 73 din noul C.pr.pen, după care;
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Apărătorul petentului solicită instanței după ce va pune concluzii pe fondul cauzei, permisiunea de a fotografia nota informativă depusă la dosar de Tribunalul V______.
Pe fond, solicită admiterea cererii de strămutare astfel cum a fost formulată în scris și investirea unei instanțe egale în grad, respectiv Tribunalul B_____ sau Tribunalul G_____, cu judecarea cauzei întrucât există suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților, situație care se circumscrie prevederilor art. 71 C.pr.pen.
Din punctul său de vedere oricare dintre aceste instanțe va putea soluționa cauza iar petentul va avea liniștea că va fi judecat de un magistrat care nu le este cunoscut și nu le va trezi suspiciuni cu privire la imparțialitate.
Susține că datele de care s-a folosit în motivarea cererii de strămutare sunt reale și privesc dosarele penale care au fost anchetate în trecut de către petent, sau la anchetarea cărora a participat, aspect ce poate fi verificat.
Pe de altă parte în momentul de față, petentul este judecat de un președinte care are formulată din partea petentului plângere la CSM, în principal pe aceleași motive plângere penală care a fost declinată către DNA G_____.
Arată că au existat împrejurări care au ridicat semne de întrebare în sensul că la primul termen de cameră preliminară, a avut surpriza să afle că, exact înainte de începerea ședinței de cameră preliminară, procurorul P___________, primul care a anchetat și s-a sesizat din oficiu cu privire la anumite fapte de natură penală, împreună cu procurorul DNA de caz, au intrat în biroul magistratului fondului pentru o mică ședință de aproximativ 15 minute. După ce s-a terminat ședința, s-a intrat în procedura de cameră preliminară și s-au discutat măsuri preventive și cereri care au fost respinse toate.
A mai arătat acest aspect și vara acestui an când a mai pledat într-o contestație, că la Tribunalul V______ se respinge tot, necontând ce anume se cere.
Un alt aspect care îl învederează și care privește președinta Tribunalului V______, arată că aceasta la un moment dat, l-a invitat pe colegul său - cel care îl apără pe petent la fond, și într-o discuție informală, i-a atras prietenește atenție să nu mai pună atâta suflet într-un dosar, pentru că „dosarul vine și trece ca oricare altul, că au fost colegi, se vor mai întâlni în ședințele de judecată și nu are rost”, adică să stea mai liniștit și să nu mai dezbată atât de mult acele lucruri legate de nedreptățile care se întâmplă în dosar.
De asemenea, a mai arătat un aspect la care a fost martoră la ultimul termen de judecată la tribunal,când în timpul ședinței magistratul le-a atras atenția că are la rândul său dreptul să depună plângeri penale ca orice cetățean, apoi ședința s-a continuat. În consemnările din încheierea de ședință a fost trecută absentă fără delegație la dosar, deși nu a afirmat niciodată și nu are contrat pentru apărare la fond ci pentru alte activități iar colegul său avocat B____ care a fost până la nivel de Cameră preliminară, era trecut ca fiind absent din ședință.
S-a ridicat ședința și din dreptul pupitrului unde era președintele, în fața întregii săli, acesta a început efectiv să se „bălăcărească” cu avocatul petentului – avocat Ț_____, urlându-i că are cunoștință despre faptul că soția lui F______ – cel care a dat una din declarațiile pe care petentul și-a întemeiat cererea de recuzare, ar fi rudă cu avocatul care îl reprezintă pe petent și că are cunoștință de ce învârteli se întâmplă. A fost un circ total pe care nu l-a văzut niciodată în activitatea sa de avocat, ca un președinte de instanță să admonesteze verbal de față cu toată lumea din sală și efectiv să-și regleze aspecte pe care le aveau unii cu ceilalți din timpurile mai vechi.
Asistând la toate aceste lucruri, întrebarea este dacă poate avea liniște ca avocat, sau dacă petentul care intră într-o sală de judecată, magistratul din fața sa este imparțial. De altfel, practica CEDO și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a arătat că magistratul are posibilitatea foarte ușor să analizeze imparțialitatea unui judecător prin demersul obiectiv și demersul subiectiv.
Demersul subiectiv face referire la convingerile personale ale magistratului și la comportamentul acestuia, iar demersul obiectiv se referă la fapte ale magistratului care pot ridica dubii cu privire la imparțialitatea lui.
Tot practica CEDO face referire și la aparență. Nu are nici măcar aparență. Se face referire la convingerea inculpatului pentru că și acest lucru poate cântări cumulat cu celelalte amintite anterior că este judecat de o instanță imparțială.
Or, lucrurile acestea nu s-au întâmplat. S-a solicitat o Notă informativă de la Tribunalul V______ în care să se precizeze care este stadiul dosarului.
A constatat pentru prima dată după 8 luni de zile că faptele și descrierea acestora sunt cu totul altele. Nu se mai regăsește T______ și B_____ de la care s-a luat mită. După 8 luni de zile și după această mențiune omniprezentă (copy-paste) în toate încheierile de ședință, se găsește Nota informativă a tribunalului în care se spune cu claritate faptele pentru care este cercetat petentul.
A mai arătat că au fost formulate trei cereri de recuzare. Una în privința doamnei N____, cealaltă în privința domnului H______. Evident cererile au fost respinse. Au formulat magistrații cereri de abținere. S-a urmărit să se demonstreze că nimeni nu-i poate da la o parte dacă decizia la nivel înalt de tribunal, este aceea.
Cererea de recuzare a domnului judecător H______ nu a fost judecată de un alt coleg decât de doamna N____ care deja se pronunțate pe măsuri preventive, care deja soluționase o contestație. Nici măcar nu a avut disponibilitatea pentru a liniști părțile cu privire la aceste dubii de imparțialitate și să judece un alt magistrat. Petentul nu a mers să aleagă pe cineva anume, nu s-a dus să indice, ci a cerut doar să i se dea un magistrat care să fie corect, care să citească dosarul și care să asculte ambele părți.
De asemenea, în dosarul de fond vor urma audierile pe situația de fapt, din partea acuzării, din partea apărării, și petentul nu are liniștea că probatoriile sale vor fi analizate obiectiv. Se așteaptă să i se respingă toate întrebările puse martorilor și probatoriile pe care le va formula, iar atunci situația va fi alta. Nici până la acest moment nu a reușit să vadă înregistrările audio-video pe care le-a solicitat în urmă cu patru luni de zile. Înregistrările există pe suport DVD făcute de P______. La Tribunalul V______ au fost trimise pe casete însă i s-a spus că nu există posibilitatea tehnică oferindu-i-se soluția să „se adune procurorul, președintele, avocatul și inculpatul într-o sală de judecată unde se vor putea viziona”.
Or, este dreptul său să intre în posesia unei copii pentru a le putea viziona în liniște de câte ori va considera. Toate aceste aspecte cumulate îl determină pe petent să creadă că cererea sa este întemeiată și că instanța are argumente pentru a admite.
Solicită admitere cererii de strămutare astfel cum a fost formulată.
Procurorul, solicită respingerea cererii de strămutare ca nefondată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 71 C.p.p. Curtea, admite o cerere de strămutare a unei cauze penale atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor unei instanțe de judecată este afectată ca urmare a împrejurărilor cauzei, calității părților sau atunci când există un pericol de tulburare a ordinii publice.
Din studierea actelor din dosar și a motivelor invocate în cererea de strămutare, consideră că petentul nu se află în situația prevăzută de art. 71 C.p.p.
În ceea ce privește primul motiv și anume – faptul că judecătorul care soluționează fondul H______ D____ nu ar putea fi imparțial deoarece cu mult timp în urmă inculpatul – petent, în calitatea sa de ofițer în cadrul I.P.J. V______ Serviciul de Investigare a Fraudelor, l-a cercetat pe fratele acestui domn judecător pentru presupusa comitere a unei fapte de furt calificat, iar la acel moment s-au făcut o ________ demersuri asupra sa și asupra lucrătorilor de poliție pentru a se da o anumită soluție în favoarea fratelui judecătorului, din punctul său de vedere nu s-a făcut dovada că s-au depus plângeri de către polițiștii asupra cărora s-au făcut presiuni pentru a se da o anumită soluție, la dosarul de față existând doar susținerea inculpatului și declarațiile colegilor că într-adevăr în 1994 au fost niște discuții, probleme legale de investigarea unui dosar.
Consideră că acest motiv nu se încadrează în textul de lege prevăzut de legea penală.
De asemenea, primul termen de judecată a avut loc în aprilie 2015 iar prima cerere de recuzare a avut loc în septembrie 2015, după ce s-au respins solicitările formulate de inculpat prin intermediul apărătorilor. Consideră că acest lucru l-a deranjat pe inculpat și a formulat prezenta cerere de strămutare.
În ceea ce privește plângerile depuse la dosar împotriva judecătorilor la CSM și o plângere penală depusă la P________ General, din punctul său de vedere nu dovedește implicit că domnul judecător de la fond nu poate fi imparțial și că are motive de supărare sau de răzbunare împotriva inculpatului iar în final va da o soluție care nu va fi legală și temeinică.
Cu privire la motivul vizând recuzarea, referitor la o altă doamnă judecător care a respins cererea de recuzare, consideră că presupusa legătură de rudenie între această doamnă judecător și unul dintre multiplii avocați ale uneia dintre părți, sau faptul că această doamnă judecător a respins contestația formulată împotriva cererii de recuzare, nu duc la concluzia că există la nivelul instanței din V______ un grup infracțional organizat care au ca scop condamnarea ilegală a petentului.
În ceea ce privește motivul legat de judecătorul M______ D______ – președinta Tribunalului V______, pe lângă motivul invocat la acest termen că unul din procurorii DNA de la acel moment a intrat prin birouri pe la judecători sau că doamna judecător M______ a avut o discuție cu un domn avocat, în cerere invocându-se că doamna M______ ar fi imparțială și pentru că soțul acesteia la acel moment era ministru, iar colegii inculpatului l-ar fi cercetat și alte persoane într-un dosar penal, consideră că nici acest lucru nu poate demonstra că imparțialitatea judecătorului este afectată și că în final se va ajunge la o soluție de condamnare ilegală. Mai mult, orice fond al cauzei presupune și o cale de atac, iar acest dosar probabil va fi supus controlului privind legalitatea și temeinicia unei instanțe superioare, în speță Curtea de Apel G_____.
Solicită respingerea cererii ca nefondată.
Apărătorul petentului, în replică cu privire la momentul la care a fost formulată cererea de recuzare, arată că petentul a pornit cu buna credință că judecătorul va fi imparțial și că nu va avea niciun motiv să aibă suspiciuni cu privire la modul la care va înțelege să judece acest dosar. Văzând totuși că umbrele trecutului nu s-au stins, a înțeles abia în toamnă că este cazul să formuleze cerere de recuzare. Acesta a fost motivul pentru care cererea de recuzare nu a fost formulată imediat.
Petentul S______ Ș_____, în ultimul cuvânt, arată că a lucrat în sistem de peste 25 de ani iar în dosarele de care a amintit s-au dat soluții care au fost acceptate de P______. Acele dosare au vizat membrii din familia domnului H______ cât și din partea doamnei M______, respectiv soțul. Arată că se află în această situație și datorită activității infracționale săvârșite de un ofițer SIPI care și la acest moment încalcă în mod repetat legislația în vigoare ascultând și interceptând telefoanele sale și ale familiei, intervenind cu domnul P___________ – fost procuror DNA care la acest moment își desfășoară activitatea la P________ Tribunalului V______. Lasă la aprecierea instanței solicitând să fie judecat de o altă instanță egală în grad.
C U R T E A,
Asupra cererii de strămutare de față, examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel G_____ la data de 10.11.2015, petentul S______ Ș_____ a solicitat strămutarea judecării dosarului nr. XXXXXXXXXXX, în care are calitatea de inculpat, de la Tribunalul V______ la o altă instanță de același grad de pe raza Curții de Apel G_____.
În susținerea cererii petentul a arătat că solicită strămutarea cauzei întrucât există suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților, situație care se circumscrie prevederilor art. 71 C.proc.pen.
A arătat petentul că au existat împrejurări care au ridicat semne de întrebare, în sensul că la primul termen de cameră preliminară, înainte de începerea ședinței, procurorul P___________, care s-a sesizat din oficiu cu privire la anumite fapte de natură penală, împreună cu procurorul D.N.A. au intrat în biroul judecătorului fondului pentru aproximativ 15 minute. Un alt aspect învederat a fost acela că președintele Tribunalului V______ l-a invitat în birou pe avocatul petentului și i-a atras „prietenește” atenție să nu mai pună atâta suflet în dosar, pentru că „dosarul vine și trece”. De asemenea, a mai precizat că la ultimul termen de judecată la Tribunalul V______ judecătorul cauzei le-a atras atenția că are la rândul său dreptul să depună plângeri penale ca orice cetățean. La sfârșitul ședinței, în fața întregii săli, judecătorul cauzei a început efectiv să se „bălăcărească” cu apărătorul petentului, av. Ț_____.
În motivarea cererii de strămutare, petentul a făcut trimitere la practica CEDO, arătând că imparțialitatea unui judecător trebuie analizată prin demersul obiectiv și demersul subiectiv. Demersul subiectiv face referire la convingerile personale ale magistratului și la comportamentul acestuia, iar demersul obiectiv se referă la fapte ale magistratului, care pot ridica dubii cu privire la imparțialitatea lui. Tot practica CEDO face referire și la aparență.
A mai arătat petentul că au fost formulate trei cereri de recuzare (una în privința doamnei judecător N____, celelalte în privința domnului judecător H______), care au fost respinse. De asemenea, magistrații au formulat cereri de abținere. Mai mult, cererea de recuzare a domnului judecător H______ a fost soluționată de doamna judecător N____, care anterior se pronunțase pe măsuri preventive și deja soluționase o contestație.
S-a mai precizat de către petent că, în trecut, în calitate de lucrător de poliție, l-a cercetat – printre alții – și pe fratele domnului judecător H______, făcându-se presiuni asupra sa pentru a renunța la anchetă.
De asemenea, a mai învederat petentul că, în cursul anului 2012 a făcut parte din colectivul de ofițeri din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor care au avut spre soluționare plângerea penală formulată împotriva numiților M______ I_____ (fost ministru al transporturilor, soțul doamnei judecător M______, președintele Tribunalului V______) și B_________ D_____ P_____ (vicepreședintele Consiliului Județean V______).
Din nota de informare înaintată la dosar, conform art. 72 alin. 6 C.proc.pen., de Tribunalul V______ (filele 126-127) rezultă că dosarul penal nr. XXXXXXXXXXX a fost înregistrat pe rolul Tribunalului V______ ca urmare a sesizării acestei instanțe prin rechizitoriul nr. 79/P/2013 din 08.04.2015 al Direcției naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial G_____, prin care s-a dispus trimiterea în judecată – în stare de arest la domiciliu – a inculpatului S______ Ș_____, pentru comiterea a trei infracțiuni de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal, în referire la art. 6 și art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal, o infracțiune de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzut de art. 47 Cod penal, raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, în referire la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal, și a unei infracțiuni de sustragere sau distrugere de probe sau înscrisuri, prevăzut de art. 275 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.
Prin același rechizitoriu procurorul a dispus mai multe soluții de clasare, fie față de inculpatul S______ Ș_____, fie față de alte persoane, precum și disjungerea cauzei în ce privește infracțiunea de neglijență în serviciu, prevăzută de art. 298 Cod penal și declinarea competenței de soluționare a cauzei disjunse în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșani.
Faptele reținute în sarcina inculpatului S______ Ș_____ au constat, potrivit actului de sesizare, în aceea că:
- în calitate de ofițer de poliție cu grad de comisar șef în cadrul I.P.J. V______ – Serviciul de Investigare a Fraudelor, în data de 05.08.2013 a pretins tacit o sumă de bani și a primit de la martorul denunțător Tene L_____, din G_____, suma de 150 euro, în legătură cu îndeplinirea unui act contrar îndatoririlor sale de serviciu, respectiv pentru a sustrage un act de constatare privind depistarea numitului Tene L_____ efectuând curse de transport internațional de persoane, fără a emite bilete de transport tuturor călătorilor;
- în aceeași calitate și în legătură cu fapta anterioară, a sustras din evidențele I.P.J. V______, din posesia colegului său, M_______ D___, ofițerul care răspundea de organizarea și desfășurarea activității de verificare din 01.08.2013, actul de constatare privindu-l pe numitul Tene L_____ din 01.08.2013, precum și declarațiile luate pasagerilor transportați de acesta în regim de transport internațional de persoane;
- în aceeași calitate, pe data de 12.08.2013, pe fondul unei discuții cu martorul P____ A_____ privind soluționarea unui dosar penal în care acesta avea calitatea de persoană vătămată, prin introducerea la plată a unui bilet la ordin emis de făptuitorul F_____ D____ și care a fost respins la decontare datorită lipsei disponibilului în contul trasului, și-a alimentat autoturismul proprietate personala cu combustibil in valoare de 270,04 lei de la ___________________, administrată de martorul denunțător P____ A_____, fără a achita contravaloarea;
- în aceiași calitate, la data de 04.06.2013, în parcarea supermarketului LIDL din Focșani, i-a pretins martorului M____ C_____ suma de 800 lei și a primit de la acesta suma de 600 lei, în legătură cu o verificare pe care ofițerul o efectuase la data de 06.03.2013 la punctul de lucru din __________________________________ al ___________________________ SRL Ilfov, societate administrată de martorul M____ C_____;
- în aceiași calitate, la data de 25.09.2013, l-a instigat pe numitul D___ L____ D__, agent de poliție în cadrul I.P.J. V______ – Biroul Ordine Publică, C_____________ Sisteme de Securitate, să nu-i aplice nicio sancțiune contravențională lui G______ C_____, administrator la ___________________ SRL Focșani ca urmare a controlului efectuat la punctul de lucru al acestei societăți în aceeași zi, ocazie cu care fuseseră constatate mai multe nereguli, asigurându-i lui G______ C_____ un folos necuvenit prin neaplicarea sancțiunii contravenționale corespunzătoare (valoarea minimă a amenzii care ar fi trebuit aplicată acestuia pentru contravenția constatată fiind de 2.000 lei, conform art. 61 alin. 1 lit. b din Legea nr. 333/2003, raportat la art. 60 lit. f și art. 52 lit. a și e din același act normativ).
S-a arătat în nota de informare că, la data trimiterii în judecată, inculpatul S______ Ș_____ se afla în stare de arest la domiciliu, măsură preventivă dispusă prin încheierea judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului G_____ din data de 18.03.2015.
La data de 09.04.2015, Tribunalul V______ a fost sesizat cu judecarea cauzei privind pe inculpatul S______ Ș_____, pentru infracțiunile susmenționate, iar la data de 10.04.2015 s-a menținut măsura arestului la domiciliu, în conformitate cu prevederile art. 348 si art. 207 alin. 4 Cod procedură penală.
La primirea dosarului, titularul completului de judecată C1 corupție, căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza, judecător H______ D____, a stabilit termen de 20 zile pentru a se aduce la îndeplinire art. 344 Cod procedură penală.
Inculpatul a formulat cerere de părăsire a domiciliului, care i-a fost soluționată, în sensul respingerii, prin încheierea de la termenul din 05.05.2015, prin care a fost menținută măsura arestului la domiciliu, cauza aflându-se tot în procedura de cameră preliminară.
La data de 11.05.2015 inculpatul, prin apărător, a formulat cereri și excepții de cameră preliminară, acestea au fost supuse dezbaterii orale la termenul din 15.06.2015, iar judecătorul de cameră preliminară s-a pronunțat asupra lor la termenul din 17.06.2015, în sensul respingerii acestora și a constatării legalității sesizării instanței cu infracțiunile menționate în rechizitoriul anterior precizat. La același termen, conform art. 242 Cod procedură penală, judecătorul de cameră preliminară a dispus revocarea măsurii arestului la domiciliu și înlocuirea acesteia cu măsura controlului judiciar, cu obligarea inculpatului să respecte măsurile prevăzute de art. 215 alin. 1 Cod procedură penală. Încheierea a fost desființată în calea de atac a contestației, doar în privința măsurii preventive a controlului judiciar, în sensul că a fost menținută măsura preventivă a controlului judiciar, dar au fost înlăturate din conținutul acestei măsuri unele obligații stabilite inițial în sarcina inculpatului, conform încheierii judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel G_____ din 26.06.2015.
Și dispozițiile privind constatarea legalității sesizării instanței au fost contestate de inculpat, iar judecătorul de cameră preliminară din cadrul instanței superioare le-a respins, prin încheierea pronunțată la 13.07.2015. În aceste condiții, s-a dispus începerea judecății cauzei, stabilindu-se primul termen de judecată la data de 28.09.2015.
La termenul de judecată din data de 28.09.2015 inculpatul, prin apărător ales, a formulat cerere scrisă de recuzare a judecătorului învestit aleatoriu cu soluționarea cauzei, susținând că există suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorului este afectată de o ________ evenimente în care inculpatul a fost implicat, în decursul carierei de polițist în cadrul I.P.J. V______ – Serviciul economic, mai precis inculpatul l-a cercetat într-un dosar penal pe fratele judecătorului, inginerul D__ H______, a cărui soție este tot judecător în cadrul Judecătoriei Focșani.
Conform regulilor stabilite de R.O.I, cererea de recuzare a fost repartizată pentru soluționare următorului complet în aceeași materie, C2 corupție, titular judecător N____ R_____. Aceasta a formulat, la aceeași dată, cerere de abținere de la soluționarea cererii de recuzare, pe motiv că, la rândul său, a fost recuzată de același inculpat în alt dosar, că în această cauză a dispus măsuri preventive, în lipsa titularului, și față de toate acestea, credibilitatea domniei sale este afectată.
Cererea de abținere de la soluționarea recuzării a fost respinsă ca nefondată și, în aceste condiții, judecătorul N____ R_____ a soluționat cererea de recuzare a președintelui de complet în sensul respingerii acesteia, la data de 28.09.2015.
La data de 19.10.2015 președintele de complet, judecătorul H______ D____ a formulat cerere de abținere în cauză, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 64 lit. f Cod procedură penală și motivată pe împrejurarea că, în perioada 1989-1994, a fost coleg de complet cu domnul avocat Ț______ Nicușor, apărătorul ales al inculpatului S______ Ș_____.
Cererea de abținere a fost respinsă, prin încheierea din 19.10.2015, dată la care apărătorul ales al inculpatului a formulat din nou cerere de recuzare a judecătorului învestit cu soluționarea cauzei, pe motiv de existență a suspiciunilor rezonabile că imparțialitatea acestuia este afectată, printre altele și pentru că inculpatul a formulat personal plângere împotriva judecătorului, sesizând Consiliul Superior al Magistraturii și P________ de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Și această cerere de recuzare a fost soluționată în sensul respingerii, după care inculpatul a formulat cerere de strămutare.
S-a concluzionat în nota de informare întocmită de Tribunalul V______ că, în ce privește motivele cererii de strămutare formulate de petentul S______ Ș_____, aspectele confirmate pot justifica pentru acesta o anumită suspiciune de imparțialitate a completului de judecată, însă este departe de a se putea confirma cu certitudine o asemenea suspiciune față de întreaga instanță.
Cererea de strămutare formulată de petentul S______ Ș_____ este fondată.
Curtea reține că, potrivit art. 71 C.proc.pen., judecarea unei cauze se strămută atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.
În speța de față Curtea observă că, în fapt, dosarul aflat pe rolul Tribunalului V______ în care petentul S______ Ș_____ are calitatea de inculpat a fost repartizat spre soluționare domnului judecător H______ D____, care a fost deja recuzat de către petent, dar s-a și abținut personal de la judecarea cauzei, fiind evident că inclusiv judecătorul cauzei se consideră incompatibil să soluționeze cauza. Or, atât cererea de recuzare formulată de petent, cât și cererea de abținere formulată de judecătorul cauzei au fost respinse, dosarul rămânând în continuare repartizat domnului judecător H______ D____.
Epuizarea mijloacelor procedurale prevăzute de lege pentru trecerea unei cauze de la un judecător la altul nu a condus însă la înlăturarea tensiunilor care există, în mod evident, în acest dosar. Mai mult, petentul a formulat plângere penală împotriva judecătorului cauzei, sesizând totodată Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la situația creată.
În aceste condiții, Curtea apreciază că singura soluție acceptabilă pentru înlăturarea oricăror dubii cu privire la nerespectarea dreptului la un proces echitabil de care beneficiază petentul este aceea a admiterii cererii de strămutare formulate, cu consecința învestirii unei alte instanțe de același grad de pe raza Curții de Apel G_____.
Curtea mai observă că prin noua reglementare referitoare la temeiurile strămutării s-a introdus noțiunea de „suspiciune rezonabilă”, lărgindu-se astfel sfera de apreciere a judecătorului chemat să soluționeze o cerere de strămutare, în sensul că acesta poate admite o astfel de cerere inclusiv în cazul în care s-ar întrevede o oricât de mică aparență de imparțialitate.
Or, este mai mult decât rezonabil a afirma că o astfel de aparență există în cazul în care judecătorul învestit cu soluționarea unei cauze a fost recuzat și a și formulat, la rândul său, cerere de abținere, care au fost respinse, astfel încât a rămas învestit în continuare, și nu se întrevede vreo altă posibilitate de a transfera cauza la un alt judecător.
Nu în ultimul rând, Curtea consideră că dispozițiile legale privind strămutarea au ca scop nu doar protejarea părților de o judecată imparțială la o anumită instanță, dar și protejarea judecătorilor instanței respective de orice suspiciune care ar putea plana asupra imparțialității și independenței lor.
Chiar dacă nu este vorba despre aparența de imparțialitate a întregii instanțe, în sensul art. 71 C.proc.pen., menținerea cauzei pe rolul Tribunalul V______ în împrejurările mai sus arătate ar echivala, practic, cu aceasta. În condițiile în care au fost epuizate demersurile procesuale conferite de lege pentru trecerea cauzei de la un judecător la altul (abținere sau recuzare), singurul remediu procesual posibil pentru salvgardarea aparenței de imparțialitate a judecătorului cauzei și, implicit, de preîntâmpinare a atingerii dreptului la un proces echitabil de care beneficiază petentul, rămâne strămutarea cauzei.
Concluzionând, Curtea apreciază că în speță sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a se putea dispune strămutarea judecării unei cauze, astfel că va admite cererea formulată de petentul S______ Ș_____ și va dispune strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXX al Tribunalului V______, la Tribunalul B_____, instanță căreia i se va înainta dosarul.
În temeiul art. 74 alin. 3 C.proc.pen., vor fi menținute actele îndeplinite la Tribunalul V______ până la termenul de judecată din data de 09.11.2015, inclusiv.
În baza art. 275 alin. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentei cereri de strămutare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E:
Admite cererea de strămutare formulată de inculpatul S______ Ș_____ (fiul lui C____ și S_____, născut la data de 16.12.1964 în Focșani, județul V______, cu domiciliul ales în Focșani, ______________________________. 27. etaj 3, _______________________), cu privire la dosarul înregistrat la Tribunalul V______ sub nr. XXXXXXXXXXX.
Dispune strămutarea judecării cauzei de la Tribunalul V______ la Tribunalul B_____, instanță căreia i se va înainta dosarul.
Menține actele îndeplinite la Tribunalul V______ până la termenul de judecată din data de 09.11.2015, inclusiv.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 03.12.2015.
PREȘEDINTE,
D_____-I_____ BeliganGrefier,
Tehnored: D.I.B./15.02.2016
CT/2 ex.