R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEȘ[*]

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIE Nr. 2911/2015

Ședința publică de la 13 Octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE E____ A____

Judecător M______ V____

Grefier C______ M______ C________

S-a luat în examinare pentru soluționare apelul declarat de către petentul R____-B____ M_____-G______ împotriva sentinței civile nr. 59/28.01.2015 pronunțată de către Judecătoria Costești în dosarul XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind I.P.J. A____ POLITIA COSTEȘTI, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție OUG 195/2002.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul-petent R____-B____ M_____-G______ , lipsind intimatul I.P.J. A____ POLITIA COSTEȘTI.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care

S-a procedat la identificarea apelantului-petent R____-B____ M_____-G______ , conform art. 219 Ncpc.

Apelantul-petent arată că nu mai are alte cereri de formulat și nici probe de administrat și solicită acordarea cuvântului asupra cererii de apel.

Tribunalul, față de împrejurarea că apelantul-petent nu mai au alte cereri de formulat sau probe de solicitat, în raport de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.

Apelantul-petent solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată.

INSTANȚA

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată formulată pe rolul Judecătoriei Costești la data de 21.08.2014, sub nr. XXXXXXXXXXXXX, petentul R____-B____ M_____-G______, în contradictoriu cu intimata I__ ARGEȘ - Poliția Costești, a solicitat anularea procesului-verbal ________ nr. xxxxxxx/02.08.2014 și înlăturarea sancțiunilor contravenționale aplicate.

În motivare, petentul a precizat că a fost amendat, întrucât agentul de poliție a constatat că autoturismul condus de petent avea defecțiuni la sistemul de iluminare, respectiv la pozițiile spate și stopul spate. În opinia petentului, defecțiunile de iluminare, pe care acesta nu le contestă, au fost cauzate de condițiile de drum pe care circula în momentul în care a fost oprit de agentul constatator. Petentul a mai învederat că tronsonul de drum Costești - Vulpești este plin de gropi, partea carosabilă fiind supusă reparațiilor. Prezența gropilor a cauzat defectarea sistemului de iluminare, în sensul că becurile nu mai făceau contact. Autovehiculul cu care circula petentul este folosit de acesta în regim de taxi. În plus, petentul a mai precizat că, la acea dată, când a ajuns la mama sa, în ____________________________ autoturismul și nu a observat lipsa de contact. A înșurubat la loc becurile astfel că în momentul în care a plecat de la domiciliul mamei sale becurile funcționau perfect, însă s-au defectat din nou când a fost oprit de agentul de poliție. În opinia petentului, situația carosabilului se circumscrie într-o cauză exoneratoare de răspundere, mai exact cazul fortuit, ceea ce determină lipsa caracterului contravențional al faptei.

Prin sentința civilă nr. 59/2015, Judecătoria Costești a respins plângerea, cu motivarea că la data de 02.08.2014, a fost întocmit procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx, prin care petentul a fost sancționat contravențional, întrucât la aceeași dată, a condus, pe raza comunei Buzoești, autoturismul marca Dacia L____ cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX, având defecțiuni la sistemul de iluminare, respectiv pozițiile spate și stopul de frână, faptă prevăzută de art. 10 din H.G. 1391/2006 și sancționată 101 alin. 1 pct. 11 din OUG nr. 195/2002.

Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța a constatat că acesta conține toate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute. De altfel, petentul nu a invocat niciun motiv de nelegalitate prin plângerea contravențională.

Cât privește condițiile de fond ale procesului-verbal, instanța a reținut că prin art. 10 din H.G. nr. 1391/2006 a prevăzut obligația ca autovehiculele, tractoarele folosite în exploatări agricole și forestiere și vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrări, tramvaiele și remorcile trebuie să fie dotate, prin construcție, cu instalații de iluminare, semnalizare luminoasă și avertizare sonoră, omologate, care să corespundă condițiilor tehnice stabilite de autoritatea competentă.

Instanța a constatat că, în mod corect, faptă contravențională reținută în sarcina petentului a fost încadrată în dispozițiile art. 101 alin. 1 pct. 11 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, care stabilește că reprezintă contravenție circulația cu un autovehicul, remorcă sau tramvai cu defecțiuni la sistemul de iluminare sau de avertizare sonoră ori când acestea lipsesc.

Cu privire la sancțiunile aplicate, instanța a constatat că potrivit art. 101 alin. 1 pct. 11 raportat la art. 98 alin. 4 lit. c) din OUG nr. 195/2002 republicată, circularea cu un autovehicul cu defecțiuni la sistemul de iluminare se sancționează cu 6-8 puncte amendă astfel că sancțiunea aplicată petentului constând 6 puncte-amendă în valoare de 540 lei este stabilită în limitele legale.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, petentul a susținut că săvârșirea faptei a fost determinată de un caz fortuit, respectiv de existența gropilor pe tronsonul de drum Vulpești – Costești. Prezența acestor gropi a determinat defectarea sistemului de iluminare din partea din spate a autovehiculului. Cu privire la apărările formulate de petent, instanța a reținut că existența unui sector de drum aflat în reparații, care prezintă gropi, nu poate fi calificată drept un caz fortuit, deoarece nu este o împrejurare ce nu putea fi prevăzută. În condițiile în care petentul mai circulase pe acest sector de drum, acesta cunoștea starea drumului.

Totodată, instanța a constatat că petentul s-a contrazis prin cererea introductivă. Astfel, inițial, a declarat că ajungând la domiciliul mamei sale, în ____________________________, din obișnuință, autoturismul și nu a observat lipsa de contact al becurilor spate. În continuare, acesta a arătat că le-a înșurubat, acestea funcționând perfect, însă s-au defectat din nou de la domiciliul mamei sale și până la locul unde a fost oprit de agentul constatator. Or, în condițiile, în care sistemul de iluminare nu prezenta defecțiuni în momentul în care a ajuns la domiciliul mamei petentului, nu mai era necesar să înșurubeze becurile. În plus, nu a demonstrat că starea drumului a putut influența funcționarea corectă a sistemului de iluminare. Simplul fapt că autoturismul condus este folosit în regim de taximetrie nu este o dovadă că pozițiile și stopul de frână funcționau în mod corect. Chiar dacă s-ar împărtăși opinia petentului că funcționarea becurilor ar putea fi influențată de existența gropilor, instanța a apreciat că este puțin probabil ca acestea să determine defectarea întregului sistem de iluminare spate având în vedere și distanța redusă dintre localitățile Vulpești și Buzoești, aproximativ 3 km. În lipsa unor probe temeinice, instanța nu a reținut această situație de fapt, întrucât susținerile petentului sunt simple supoziții.

Totodată, petentul nu a demonstrat faptul că sectorul de drum la care face referire este deteriorat. Planșa fotografică depusă la dosar (f 30) face referire la reparațiile realizate la rețeaua de distribuție și canalizare pe direcția Costești – Buzoești. Or, aceste lucrări nu presupun neapărat degradarea carosabilului.

Având în vedere cele expuse mai sus, instanța a reținut că petentul nu a răsturnat prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul-verbal de contravenție. Această prezumție nu este contrară jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului care instituie în favoarea contravenientului prezumția de nevinovăție. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002). Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999). În decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011 pronunțată în cauza I___ P__ c. României, Curtea a reiterat faptul că prezumțiile de fapt și de drept sunt comune tuturor sistemelor judiciare, Convenția neinterzicându-le în principiu. Ceea ce Convenția impune, însă, din perspectiva paragrafului 2 al art. 6 din Convenție, este tocmai ca o anumită proporție între acestea și prezumția de nevinovăție instituită în favoarea acuzatului, să fie respectată, fiind necesar a se ține cont în analiza proporționalității, pe de o parte, de miza concretă a procesului pentru individ și, pe de altă parte, de dreptul său la apărare (a se vedea, Salabiaku c. Franței, 7 octombrie 1988, par. 28; A_____ c. României, par. 60). Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N____ c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).

Având în vedere aceste principii, instanța a constatat că petentului i s-a acordat posibilitatea de a obține administrarea unor probe din care să rezulte netemeinicia procesului-verbal de contravenție. Cu toate acestea, a demonstrat prin autorizația nr. 1194 VTX și prin certificatul profesional nr. xxxxxxx (f. 21-22) numai faptul că este șofer profesionist și că autoturismul său este folosit în regim de taximetrie. Cu privire la motivul care a determinat sancționarea sa – defectarea sistemului de iluminare – petentul a făcut doar supoziții, nesusținute de probele administrate în cauză.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate, în raport cu dispozițiile art.21 alin.3 din O.G. nr. 2/2001, instanța constată că sancțiunea constând în amendă contravențională în cuantum de 540 lei este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, de modul de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului. Fapta săvârșită de petent prezintă un pericol social ridicat, întrucât acesta conducea autoturismul cu sistemul de iluminare defectat noaptea, în jurul orei 23:00. De asemenea, instanța a avut în vedere faptul că, din cazierul auto (f. 34) al petentului, rezultă că acesta este cunoscut cu antecedente contravenționale în ceea ce privește încălcarea normelor privind circulația pe drumurile publice.

Față de aceste considerente, a respins plângerea.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel petentul pe care a criticat-o pentru următoarele: prima instanță a folosit, în mod greșit, în motivare, deciziile CEDO; nu s-a avut în vedere că gropile din asfalt au cauzat defectarea sistemului de iluminat; becurile nu erau arse, ci nu funcționau din cauza slăbirii sistemului de înșurubare datorat carosabilului; în subsidiar, solicită înlocuirea amenzii cu avertismentul.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și în raport de prevederile art. 477 Ncpc, tribunalul reține următoarele:

Prima instanță a pronunțat o soluție legală și temeinică, când, în urma probatoriului administrat, a apreciat neîntemeiată plângerea, demontând în motivare toate susținerile petentului – apelant.

De altfel, și tribunalul verificând actul atacat reține că acesta întrunește condițiile de formă prevăzute de art. 16 și urm. din OG 2/2001 R, aspecte pe care nici petentul – apelant nu le-a contestat.

În ceea ce privește situația de fapt, sub un prim aspect, constată că aceasta este recunoscută de către apelant chiar în cuprinsul procesului verbal (f. 4, dosar fond), când a arătat că nu are mențiuni la cele consemnate. Or, așa cum a reținut și judecătorul fondului, dacă realitatea faptică era aceea învederată de către parte în cuprinsul plângerii formulată, în mod cert, aceasta trebuia să se regăsească și în cuprinsul mențiunilor ce se puteau face pe actul atacat.

De asemenea, faptul că apelantul – petent se face vinovat de săvârșirea contravenției reținută în sarcina sa mai rezidă și din înscrisul depus de acesta la dosarul de fond, la fila 17, unde însuși recunoaște că au existat defecțiuni la sistemul de iluminare, dar nu au fost permanente.

Sub un alt aspect, chiar dacă s-ar reține susținerea apelantului, în sensul că becurile de la cele două lămpi nu făceau contact cu sursa de curent a mașinii din cauza gropilor existente în carosabil, aceasta nu poate fi validată, întrucât obligația acestuia este de a-și verifica periodic autoturismul, mai ales în virtutea activității de taxi pe care o desfășoară, și de a înlătura orice nereguli apărute, în speță, de a fixa cu precizie sistemul de susținere a becurilor de la lămpi, astfel încât acesta să nu poată fi afectat de starea drumului care, de altfel, nu a fost dovedită.

D____ urmare, fiind răsturnată prezumția de nevinovăție de care acesta a beneficiat, în mod corect, prima instanță a procedat la respingerea plângerii.

Aceasta cu atât mai mult cu cât nu era întemeiată nici sub aspectul reindividualizării sancțiunii, având în vedere cazierul contravențional de la fila 34, dosar fond, de unde reiese persistența comportamentului contravențional al apelantului.

În consecință, față de considerentele expuse, sentința primei instanțe fiind legală și temeinică, în baza art. 480 Ncpc, apelul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de către R____ – B____ M_____ – G______, domiciliat în Pitești, ______________________, _____________, __________________ împotriva sentinței civile nr. 59/2015 pronunțată de Judecătoria Costești în prezenta cauză, intimat fiind I__ ARGEȘ – POLIȚIA COSTEȘTI, cu sediul în Costești, jud. Argeș, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 13 Octombrie 2015.

EA. 21 Octombrie 2015/4 ex