Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL D___

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 654/2014

Ședința publică de la 29 Octombrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE M______ C_______ V_________

Judecător J___ S_____

Grefier A__ G___ C____

Pe rol pronunțarea asupra contestației în anulare formulate de contestatorul N______ D__ M____ împotriva deciziei civile nr. 273/07.05.2014, pronunțată de Tribunalul D___ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul intimat I.P.J. D___, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

Prezența părților și dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 22.10.2014 care face parte integrantă din prezenta hotărâre și prin care, instanța, a amânat pronunțarea la data de 29.10.2014, pentru a da părților posibilitatea să depună concluzii scrise la dosar.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin Sentința Civilă nr. 684/29.10.2013, Judecătoria Filiași a admis în parte plângerea contravențională formulată de petentul N______ D__-M____, împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 18.03.2013, în contradictoriu cu intimatul I__ D___, și a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în sumă de 675 lei cu sancțiunea avertisment și exonerarea petentului de plata acestei sume și a menținut celelalte măsuri luate prin procesul verbal de contravenție contestat.

Pentru a se pronunța astfel, Judecătoria Filiași a reținut că pv a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 alin. 1 din OG 2/2001 .

Instanța a constatat că agentul constatator a indicat locul săvârșirii faptei, respectiv pe DE 70, km 255+400 m , iar la rubrica destinată descrierii faptei a menționat " În zona de acțiune a indicatorului limitare viteză la 70 km/h", precum și data și locul întocmirii procesului verbal de contravenție, astfel că nu pot fi primite susținerile petentului că nu ar fi fost indicate locul săvârșirii contravenției și locul întocmirii procesului verbal de contravenție.

În ceea ce privește starea de fapt, instanța a reținut că prin înscrisurile înaintate la dosar, respectiv fotografiile radar aflate la fila 16 dosar, a făcut dovada că petentul a circulat pe DE 70, km 255+450 m , pe un sector de drum unde există limită de viteză la 70 km/h, cu viteza de 128 km/h.

Aceste înscrisuri dovedesc constatarea faptei de către un agent de poliție prin folosirea de mijloace tehnice calibrate și verificate metrologic, astfel cum impun dispozițiile O.U.G. nr.195/2002.

Nu poate fi primită susținerea petentului, în sensul că viteza înregistrată este eronată întrucât din buletinul de verificare metrologică, anexat întâmpinării ( fila 15 dosar ) reiese faptul că aparatul radar era în perioada de valabilitate a verificării .

În ceea ce privește marja de eroare a aparatului radar, instanța a reținut că în conformitate cu prevederile art. 3.1.1. pct. b din NML 021-05 " în regim de deplasare, pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic, eroarea maximă tolerată a cinemometrelor este de: - +/- 4% din valoarea măsurată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h."

Astfel s-a reținut că și dacă agentul constatator ar fi aplicat această marjă de eroare , viteza de circulație a vehiculului condus de petent, ar fi depășit cu peste 50 km/h viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care rula autoturismul condus de acesta la data sancționării sale.

Prin urmare, instanța a reținut că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa și că în mod legal s-a dispus sancționarea acestuia.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, instanța a apreciat, în contextul împrejurărilor concrete în care a acționat petentul, că se impune aplicarea unei sancțiuni mai blânde , privitor la sancțiunea principală, respectiv " avertisment " în loc de amendă , considerând că, prin declarația martorului T____ A________, petentul a dovedit că avea motive să se grăbească la Spitalul Județean C______, unde martorul internase copilul minor, copil tratat anterior internării de către petent, în calitatea sa de medic de familie. De asemenea, petentul a făcut dovada că prezența sa acolo s-ar fi datorat necesității prescrierii unui tratament corect în perioada de spitalizare a copilului.

Or, aceste împrejurări , chiar dacă nu se circumscriu unui caz de stare de necesitate, fiind evident că petentul putea furniza informațiile cerute de medicul internist de la spitalul din C______ și la telefon, pe de o parte, iar pe de altă parte, se observă că petentul s-a deplasat spre C______ în jurul orelor 9¹³ ( a se vedea fotografiile radar ), în timp ce martorul afirmă că informațiile cerute la spital erau necesare în jurul orei 7 dimineața, ceea ce denotă că nu se punea problema unei urgențe medicale.

Totuși , instanța nu a înlăturat orice consecințe ale situației descrise anterior și de aceea a apreciat că sancțiunea avertismentului este suficientă, ca și pedeapsă principală, astfel că în temeiul art. 21 alin. 3 din OG 2/2001 a admis în parte plângerea contravențională formulată de petent și a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în sumă de 675 lei cu sancțiunea avertisment și exonerarea petentului de plata acestei sume.

Împotriva acestei sentinței au formulat apel apelantul-intimat I.P.J. D___, și apelantul-petent N______ D__ M____.

Apelantul-intimat I.P.J. D___ a susținut în cuprinsul motivelor de apel că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică, deoarece procesul-verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de OG 2/2001, iar prin mijloacele de probă depuse la dosar a făcut dovada vinovăției reclamantului în săvârșirea contravenției însă instanța în mod eronat a apreciat că deși din planșele foto rezultă că acesta a circulat cu viteza de 128 km/h, reprezintă un pericol social redus.

În motivele de apel, apelantul-petent N______ D__ M____, a arătat că instanța de fond nu a analizat toate motivele de nulitate ale procesului-verbal de contravenție, sau a dat o interpretare neconformă cu spiritul și litera legii, fiind încălcate dispozițiile OG 2/2001.

Pe fond, apreciază că, din administrarea probatoriului reiese cu certitudine că se afla în stare de necesitate, întrucât se deplasa urgent la Cabinetul din C______, unde un copil aflat într-o stare foarte gravă avea urgent nevoie de îngrijire medicală.

Analizând apelurile formulate prin prisma motivelor invocate, Tribunalul a reținut ca instanța de fond a efectuat o corecta aplicare a normelor de drept material si procedural in cauza.

In ce privește apelul petentului, s-a reținut ca modalitatea in care este descrisa fapta de către agentul constatator este corecta si completa, permițând identificarea locului savarsirii sale, a persoanei vinovate, si a mijloacelor de proba folosite.

Împrejurarea ca agentul constatator a menționat in înscrisul atacat, ca încadrare juridica, art. 102 al.3 lit. e RAOUG 195/2002 in loc de art. 102 al. 3 lit. e OUG 195/2002, cum este corect, constituie o eroare materiala care nu este de natura a produce consecințe juridice in cauza.

Instanța de apel a retinut ca nici una din mențiunile din procesul verbal atacat criticate a lipsi sau a fi inexacte de către petentul contravenient (încadrarea juridica, ocupația, locul de munca, data eliberării si organul emitent al actului de identitate al contravenientului) nu este de natura a atrage nulitatea absoluta necondiționata de vătămare a acestuia.

In speta dedusa judecatii, nici una din aceste mentiuni nu este de natura a crea vreo vatamare petentului apelant, neavand consecinte asupra situatiei juridice a acestuia in sensul imposibilitatii identificarii incadrarii juridice a contraventiei savarsite, a locului savarsirii sale sau a persoanei contravenientului, astfel incat nu atrag nulitatea inscrisului contraventional contestat.

Cu privire la corectitudinea masuratorilor efectuate cu aparatul R____, instanta, avand in vedere ca apelanta intimata a depus la dosar dovada faptului ca acest aparat este verificat si omologat metrologic, iar petentul apelant nu probat in vreun fel temeinicia sustinerilor sale privitoare la imprejurarea ca acest aparat R____ nu indeplineste conditiile legale prevazute de Norma de Metrologie Legala NML 021 – 05/23.11.2005, sau cu privire la intervenirea efectiva a unei erori de masurare de 4%, a înlăturat aceste argumente ca neîntemeiate.

Instanța de apel a reținut, de asemenea, ca petentul apelant nu se afla in stare de necesitate la momentul savarsirii contravenției, stare de necesitate de natura a înlătura, potrivit art. 11 al. 1 OG 2/2001, caracterul contravențional al faptei savarsite.

Ca urmare, motivul de apel privind intervenirea stării de necesitate nu a fost considerat întemeiat si a fost înlăturat.

Apelul intimatei a fost de asemenea considerat neîntemeiat, instanța acordând relevanta cuvenita împrejurărilor comiterii abaterii contravenționale sancționate.

Astfel, în contextul in care petentul a savarsit fapta in scopul acordarii ajutorului său unui copil bolnav, aceasta imprejurare, desi nu este de natura a inlatura caracterul contraventional al faptei, are semnificatie cu privire la aprecierea gravitatii acesteia.

Astfel, faptul ca savarsirea contraventiei a constituit o situatie de exceptie in comportamentul rutier al petentului, fiind motivata de dorinta de a ajuta un copil, are relevanta in ce priveste aprecierea pericolului social al faptei si este de natura a atrage in cauza aplicabilitatea sanctiunii avertismentului prevazuta de art. 7 OG 2/2001, aceasta fiind suficienta pentru atingerea scopului preventiv educativ al sanctiunii contraventionale.

Nu s-a înlăturat sancțiunea complementara a suspendarii dreptului de a conduce, intrucat diferenta de viteza cu care petentul apelant a circulat fata de viteza permisa pe segmentul de drum a fost semnificativa, fiind necesar a se atrage atentia acestuia asupra consecintelor potentiale ale faptei sale prin crearea unei stari de pericol fata de ceilalti participanti la trafic in scopul adoptarii unei conduite rutiere legale.

Pentru cele de mai sus, si avand in vedere ca instanta de fond a pronuntat o hotarare temeinica si legala, analizând in mod corect si complet toate sustinerile partilor cu respectarea dispozitiilor legale invocate, instanta de apel a respins ambele apeluri formulate.

Împotriva acestei decizii petentul N______ D__ M____ a formulat contestație în anulare, criticând soluția instanței de apel ca fiind nelegală și nefondată, precizând că instanța a apreciat eronat asupra cazului fortuit și stării de necesitate în care se afla contestatorul. A solicitat instanței admiterea contestației în anulare, anularea hotărârii menționate și soluționarea cauzei printr-o nouă hotărâre legală și temeinică.

Consideră contestatorul că instanța de apel a fost în eroare atunci când l-a exonerat de plata amenzii dar a menținut măsura complementară a reținerii permisului de conducere. Apreciază că în acest mod, instanța nu s-a pronunțat asupra unuia din motivele de apel formulate.

În drept își întemeiază cererea pe disp. art. 503 alin. 3 și următoarele N.c.p.c.

Analizând contestația în anulare în raport de motivele invocate, tribunalul constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, admisibilă numai în cazurile limitativ prevăzute de lege, prin care se urmărește anularea unei hotărâri definitive, dacă la pronunțarea ei nu s-au observat neregularitățile actelor de procedură ori dacă soluția este rezultatul unei erori materiale evidente (art. 503 C. pr. civ.).

Conform art. 503 C.P.Civ "(1)Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.

(2)Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când:

1.hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia;

2.dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;

3.instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen;

4.instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.

(3)Dispozițiile alin. (2) pct. 1, 2 și 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.

În speță, argumentele expuse de contestator în sustinerea contestatiei în anulare nu se circumscriu niciunuia dintre ipotezele mentionatele, stabilite prin art. 503 C. proc. civ., ci ele tind la o rejudecare în fond a cererii .

compara cu Art. 317 din cartea II, titlul V, capitolul I^1 din Codul de Procedura Civila din 1865

Art. 317
(1) Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului.
1. când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii;
2. când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.
(2) Cu toate acestea, contestația poate fi primită pentru motivele mai sus-arătate, în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanța le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond.
Art. 318
(1) Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.

Prevederea cuprinsă în art. 503 alin 2 C. pr. civ., potrivit căreia o hotărâre dată într-un apel (care, potrivit legii, nu poate fi atacat cu recurs) poate fi retractată dacă a fost rezultatul unei greșeli materiale, se referă la erori materiale evidente, în legătură cu aspectele formale ale judecății apelului, ca respingerea greșită a unui apel ca tardiv, anularea greșită ca netimbrat sau ca făcut de un mandatar fără calitate și altele asemănătoare, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau o reaprecierea probelor.

Prin urmare, greșelile instanței de apel , care pot deschide calea contestației în anulare, sunt greșeli de fapt și nu greșeli de judecata, de apreciere a probelor ori de interpretare a dispozițiilor legale.

Faptul că instanța a menținut măsura complementară a reținerii permisului de conducere , deși a exonerat petentul de plata amenzii, nu se încadrează în noțiunea de greșeală materială, și, cu atât mai puțin nu poate fi considerată ca reprezentând o nepronunțare asupra unui motiv de apel , instanța de apel argumentând, în cuprinsul hotărârii pronunțate, respingerea acestui motiv .

Contestația în anulare nu constituie un mijloc de reformare a unei hotărâri dată în apel, întrucât este ținută să verifice justețea soluției pronunțate, numai dacă există vreunul din motivele limitativ prevăzute de lege.

F___ de considerentele expuse si de dispozitiile legale mentionate, tribunalul constata ca cererea contestatorului - astfel cum aceasta a fost motivata - nu întruneste conditiile de admisibilitate expres si limitativ prevazute de art. 503 C.proc.civ., astfel că aceasta urmeaza a fi respinsa.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul N______ D__ M____, domiciliat în Cluj – N_____, _________________-39, județul Cluj împotriva deciziei civile nr. 273/07.05.2014, pronunțată de Tribunalul D___ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul intimat I.P.J. D___, cu sediul în C______, ___________________, județul D___.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 29 Octombrie 2014.

Președinte, M______ C_______ V_________		Judecător, J___ S_____
	Grefier, A__ G___ C____

Red. C.V./4 ex.

Jud. Fond A.G.

Teh. A.C. 25.11.2014