R O M Â N I A

TRIBUNALUL T____

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE CIVILĂ Nr. 1824

Ședința publică din data de 29 Octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: I______ T____

JUDECĂTOR: M____ T____ C_______

GREFIER: A____ L_______ C____ A_____

Pe rol se află judecarea apelului formulat de apelant I____________ T_________ DE MUNCĂ AL JUDEȚULUI T____ împotriva sentinței civile nr. 1173/03.02.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul R___ D__ având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție.

Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 15 octombrie 2015, care face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de azi, 29 octombrie 2015.

TRIBUNALUL,

Asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1173/03.02.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX s-a admis plângerea formulată de petentul R___ D__ în contradictoriu cu intimatul I____________ T_________ DE MUNCĂ AL JUDEȚULUI T____.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că prin procesul – verbal de constatare si sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/10.04.2014 petentul a fost sancționat contravențional cu o amenda de 40.000 lei, constatându-se la data de 02.04.2014 ca a primit la munca, din data de 03.03.2014, 4 persoane, și anume A_______ F_____, T______ M_____, T______ C_______ și R______ R____, fără a avea încheiate contracte individuale de munca anterior începerii activității. Astfel, s-a reținut în sarcina petentului comiterea contravenției prevăzute de art 16 din Legea 53/2003 și pedepsită de art. 260 alin.1 lit. e) din Legea 53/2003 republicată.

În acest sens, potrivit art. 260 alin. 1 lit. e) din Legea 53/2003 republicată constituie contravenție primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1) și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată.

De asemenea, potrivit art. 16 alin. 1) din Legea 53/2003 republicată „contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului”, iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol „anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă”.

Conform dispozițiilor art. 34 alin. 1 din OG 2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.

Sub aspectul legalității instanța a constatat că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele de nulitate absolută, prevăzute în mod expres de art. 17 din OG nr. 2/2001.

Contrar sustinerilor petentului instanta a apreciat ca procesul verbal contestat a fost dresat cu respectarea exigentelor art 17 din OG 2/2001, cuprinzand atat descrierea faptei cat si data data savarsirii acesteia. Faptul ca agentii constatatori au retinut o alta stare de fapt decat cea descrisa de petent nu poate fi interpretata ca o insuficienta descriere a faptei sau a imprejurarilor comiterii acesteia.

Referitor la temeinicia procesului verbal de contravenție atacat, instanța constată următoarele:

Conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strassbourg (cauzele Öztürk c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei, Salabiaku c. Frantei s.a.,cauza A_____ c. Romaniei ) cele trei criterii avute in vedere pentru stabilirea caracterului penal al unei fapte in sensul articolului 6 din Conventie sunt: calificarea faptei in dreptul intern; natura faptei incriminate; natura si gravitatea sanctiunii.

Procedura contraventionala, reglementata de OG nr.2/2001, este asimilata procedurii penale, din perspectiva articolului 6 din Conventie, concluzie la care a ajuns Curtea in cauza A_____ c. Romaniei și în alte cauze similare.

În consecință, în judecarea plangerilor contraventionale instanțele au obligația sa respecte garantiile fundamentale prevazute de art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului asigurand petentului dreptul de acces la justitie si la un proces echitabil

În speță, actul administrativ în discuție se bucură de prezumția de legalitate, însemnând că actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege, asociată cu prezumția de autenticitate, respectiv actul emană în mod real de la cine se spune că emană, precum și cu prezumția de veridicitate, adică actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă.

Asadar, in favoarea intimatului operează prezumția prin privind legalitatea, veridicitatea și autenticitatea actului întocmit de un funcționar public, aflat în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu și în limitele competenței sale iar în favoarea petentului prezumția de nevinovăție.

De asemenea in jurisprudenta CEDO s-a retinut in mod constant faptul că prezumțiile de fapt și de drept sunt comune tuturor sistemelor judiciare, Convenția neinterzicându-le în principiu. Ceea ce Convenția impune însă, din perspectiva paragrafului 2 al art. 6 din Convenție, este tocmai ca o anumită proporție între acestea și prezumția de nevinovăție instituită în favoarea acuzatului, să fie respectată, fiind necesar a se ține cont în analiza proporționalității, pe de o parte, de miza concretă a procesului pentru individ și, pe de altă parte, de dreptul său la apărare (a se veeda, Salabiaku c. Franței, 7 octombrie 1988, par. 28; A_____, par. 60).

Aplicând acest raționament în cauză, instanța a constatat că implicațiile concrete ale procedurii asupra petentului., persoana fizica, sunt deosebit de importante acesta fiind obligat la plata unei amenzi in cuantum de 40.000 lei. In acest context, avand in vederea gravitatea sanctiunii aplicate petentului instanta apreciaza ca prevaleaza prezumtia de nevinovatie a petentului revenind agentului constatator sarcina de a dovedi, dincolo de orice dubiu, vinovatia petentului

Analizând materialul probator, instanța a reținut ca petentul, alături de numitii I_____ N_______ si I_____ M_____ V_____, sunt beneficiarii autoriazatiei de construire nr 197/25.02.2014, avand ca obiect construirea a doua case cuplate in regim de inaltime P+ 1E.

Pe de o parte, petentul sustine ca nu se face vinovat de savarsirea faptei retinute in sarcina sa deoarece a încheiat o conventie cu numitul Tabaras M_____, care este titularul unui PFA autorizata pentru a presta activiati in constructii si ca acesta este adevaratul angajator al persoanelor identificate cu ocazia efectuarii controlului. In dovedirea cestor sustineri petentul a atasat certificatul de inregistrare a PFA TABARAS M_____, eliberat la data de 14.04.2014 (f.61) si un certificat constatator ORC (f.62) care atesta ca PFA TABARAS M_____ a declarat ca indeplineste conditiile necesare pentru a efectua activitatile prevazute de codul CAEN 4120-Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale

Totodată in sustinerea acestei stari de fapt petentul a depus la dosarul cauzei contractele de munca incheiate intre T______ M_____ P.F.A. in calitate de angajator si celelelate trei persoane identificate cu ocazia efectuarii controlului respectiv A_______ F_____, T______ C_______ și R______ R____ (f.66-76) in calitate de angajati, toate incheiate a data de 16.04.2014, adica ulterior încheierii procesului verbal contestat.

Pe de alta parte, organul intimat sustine ca din fisele de identificare completate de cele patru persoane identificate cu ocazia efectuarii controlului rezulta ca acestea ar fi prestat activitate pentru petent fara a avea incheiate contract de munca cu petentul.

In cuprinsul fiselor de identificare (f.38-41), cele patru persoane identificate declara ca lucreaza pentru persoana fizica R___ I___, fara a se putea retine insa, cu certitutudine faptul ca lucreaza pentru acesta in calitate de angajator sau ca acesta este doar beneficiarul constructiei edificate de cele patru persoane fara a exista intre petent si cele patru persoane identificate raporturi de munca. De asemenea, din fisele de identificare nu rezulta ca petentul ar plati vreo suma de bani cu titlu de salariu/remunerație acestor persoane.

Instanta a reținut că este o practica constanta in tara noastra edificarea de constructii, in special locuinte rezidentiale, cum este cea din litigiu, in regie proprie si contractarea unui constructor pentru efectuarea lucrarii. De regula aceste conventii se incheie verbal intre constructor si beneficiarul lucrarii, neexistand nici o prevedere legala care sa impuna ad validitatem o alta forma a contractului. Este evident ca, avand in vedere prezumtia bunei credinte care trebuie sa stea la baza oricarui contract, beneficiarul lucrarii nu este obligat sa verifice daca persoanele care presteaza activitate pentru constructorul angajat de beneficiar au sau nu incheiate contracte individuale de munca, aceasta fiind reponsabilitatea exclusiva a constructorului.

Instanta a apreciat ca petentul se afla _____________________, ceea ce explica atitudinea numitului T______ M_____, care in urma efectuarii controlului a facut demersurile necesare pentru a intra in legalitate.

Instanta a considerat ca aceste demersuri nu pot fi retinute ca fiind facute pro cauza avand in vedere având in vedere consecințele juridice generate pentru PFA T______ M_____, de aceste demersuri.

Instanta a apreciat ca, in prezenta speta, avand in vedere gravitatea sanctiunii si imprejurarile faptei, agentii constatori aveau obligatia de a aprofunda cercetarile si a lamuri aspectul legat de remunerearea persoanelor identificate, respectiv daca petentul a discutat separat cu fiecare dintre cele patru persoane in sensul angajarii acestora si remunerarii separate a fiecaruia dintre ei sau daca, asa cum a retinut instanta, numitii A_______ F_____, T______ C_______ și R______ R____ au fost angajati de numitul T______ M_____

În cauza A_____ c. Romaniei Curtea a apreciat ca daca in urma administrarii probelor vor exista dubii in ceea ce priveste existenta faptei ori indeplinirea altei conditii care sa atraga raspunderea contraventionala, plangerea va fi admisa, iar procesul verbal anulat, prin aplicarea principiului in dubio pro reo, tot ca o consecinta a asimilarii procedurii contravenționale celei penale.

În consecință instanța a apreciat că nu se poate reține cu certitudine în sarcina petentului săvârșirea faptei contravenționale, câtă vreme materialul probatoriu administrat nu confirmă starea de fapt reținută în procesul verbal contestat

În acest context, făcând aplicarea principiului in dubio pro reo, în baza dispozițiilor art. 34 al. 1 din O.G. 2/2001, instanța a admis plângerea contravențională formulată de petent și a anulat procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/10.04.2014 încheiat de reprezentanții intimatului.

Instanța a lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel intimatul I____________ T_________ DE MUNCĂ AL JUDEȚULUI T____, solicitând Tribunalului admiterea acestuia, schimbarea în tot a sentinței apelate, în sensul respingerii plângerii contravenționale și a menținerii ca legal și temeinic a procesului verbal de contravenție contestat.

În motivare, intimatul apelant a arătat că la data de 02.04.2014, ora 11.45, inspectorii ITM T____ s-au deplasat la punctul de lucru al domnului R___ D__, persoana fizica, in localitatea Timișoara, _______________________. 20, jud. T____, unde au fost intervievate pe baza fiselor de identificare persoanele găsite la lucru. Controlul s-a finalizat la sediul ITM T____ in data de 10.04.2014 in prezenta domnului R___ D__ care refuza semnarea documentelor întocmite.

Fapta a fost constatata din constatările personale ale inspectorilor ITM care au surprins aceste persoane desfășurând activitate și fișele de identificare completate si semnate de sus numitii, care au declarat ca prestează activitate pentru R___ D__ si anume :

- A_______ F_____ declara ca prestează activitate din data de 03.03.2014 in funcția/meseria de muncitor cu o norma de munca de 6 ore/zi si nu a semnat contract individual de munca. Fisa de identificare a fost completata in data de 02.04.2014, la o luna de la începerea activității.

- T______ M_____ declara ca prestează activitate de la data de 03.03.2014 in funcția/meseria de muncitor cu o norma de munca de 6 ore/zi si nu a semnat contract individual de munca. Fisa de identificare a fost completata in data de 02.04.2014, la o luna de la începerea activității.

- T______ C_______ declara ca prestează activitate de la data de 03.03.2014 in funcția/meseria de muncitor cu o norma de munca de 6 ore/zi si nu a semnat contract individual de munca. Fisa de identificare a fost completata in data de 02.04.2014, la o luna de la începerea activității.

- R______ R____ declara ca prestează activitate de la data de 03.03.2014 in funcția/meseria de muncitor cu o norma de munca de 6 ore/zi si nu a semnat contract individual de munca. Fisa de identificare a fost completata in data de 02.04.2014, la o luna de la începerea activității.

Petenta a fost sancționată pentru încălcarea prevederilor art. 16 din Codul Muncii, conform prevederilor art.260 al. 1 lit. e , din Legea nr.53/2003, cu amenda minima de 40.000 lei pentru primirea la munca a următoarelor persoane: A_______ F_____, T______ M_____, T______ C_______ si R______ R____ (respectiv cate 10 000 de lei pentru fiecare) fara încheierea unui contract individual de munca potrivit art.16 din Legea 53/ 2003.

Referitor la motivarea instanței de fond, în baza căreia s-a admis plângerea contravențională și s-a anulat procesul-verbal de contravenție, apelanta a înțeles a critica sentința, pe considerentele:

Instanța de fond a admis, în mod nelegal, probe care au fost întocmite ulterior desfășurării controlului și respectiv, ulterior încheierii PV de constatare și sancționare a contravențiilor, mai mult chiar motivându-și întreaga soluție doar pe aceste probe.

Astfel, instanța de fond, în mod eronat, a concluzionat că petentul neavând nici un raport direct cu lucrătorii care au fost surprinși de inspectorii ITM, deși aceștia au declarat toți că lucrau la casa petentului R___ D__, și ulterior, aceștia fiind angajați de către PFA T______ M_____ (unul dintre ei înființând un PFA și angajându-i pe ceilalți 3, s-a dedus faptul că petentul nu a negociat remunerația cu fiecare dintre cei 4 lucrători, nu a plătit fiecăruia dintre ei o remunerație, ci că de fapt convenția/înțelegerea a fost făcută doar cu dl. T______ M_____, fără a cunoaște exact numărul persoanelor cu care acesta din urma s-a prezentat la lucrarea beneficiarului.

Contravențiilor prevăzute la alin. (1) li se aplica dispozițiile legislației in vigoare.

Instanța a admis, că dacă dl. T______ a înființat o societate sub forma unui PFA și a angajat ULTERIOR cele 3 persoane pe PFA, intenția petentei nu era de a angaja aceste persoane, și nu avea obligația de a verifica dacă dl. T______ M_____ avea sau nu angajați pe PFA. Apelanta solicită observarea faptului că și dacă a existat un contract de prestări servicii cu PFA T______ M_____ prin care astfel, petentul să fie absolvit de răspundere, acesta trebuie analizat și sub rezerva faptului că ar fi putut fi întocmit pro causa, în condițiile în care toți lucrătorii au declarat că lucrează pentru petent și nu pentru PFA T______ M_____, pentru că nici nu existau aceste contracte de muncă. Chiar dl. T______ M_____ a declarat că prestează activitate pentru R___ D__, fără a menționa acest contract de prestări servicii.

De asemenea, chiar dacă acest contract de prestări servicii nu a fost întocmit pro causa, să presupunem că a existat la data controlului, nu înțelegem de ce petenta nu l-a invocat în fața organelor de control. în plus, instanța de judecată ar fi trebuit să aibă în vedere că angajarea celor 3 persoane de muncă pe PFA T______ M_____ s-a realizat ulterior controlului, astfel că, la data controlului aceste persoane prestau activitate pentru petent și nu pentru PFA, inclusiv dl. T______ M_____, conform propriei declarații.

Motivarea instanței, prin care aceasta a susținut că petentul nu avea obligația să se intereseze de situația angajaților PFA-lui T______ M_____ (nici nu existau angajați la data efectuării controlului) și că, dacă nu a negociat cu fiecare dintre lucrători, atunci obligația de întocmire a CIM nu exista în sarcina acestuia. Apelanta înțelege că, în acesta situație, petentul a plătit o singură sumă, care a fost apoi ulterior împărțită și cu ceilalți trei, și că lipsa negocierii cu fiecare în partea, excludea de plano ca fiecare dintre ei să primească o anumită sumă și să beneficieze de drepturile ce decurg din statutul de angajat.

În domeniul lucrărilor de construcții, exista o practică ca un responsabil, așa-zis șef de șantier, să negocieze direct cu clientul, dar și atunci, în urma unor înțelegeri prealabile cu ceilalți lucrători, urmând ca acest responsabil să împartă apoi banii cu ceilalți. însă această situație, nu poate duce la excluderea de principiu a obligațiilor și față de celelalte persoane care lucrează pentru petent, în beneficiul acestuia. Dacă s-ar interpreta în acest fel, ar însemna că, și în cazul încheierii contractelor de muncă, ar trebui ca doar șeful de lucrări să beneficieze de contract de muncă, iar ceilalți lucrători, în lipsa negocierii directe cu clientul lucrării, să fie lipsiți de orice drepturi, cu privire la salariu, asigurări sociale etc. Nu se poate ignora, faptul că și Codul Civil recunoaște o acțiune directă a lucrătorilor împotriva beneficiarului lucrării, ca o excepție de la principiul relativității efectelor contractelor (deci recunoaște această legătură juridică între aceste categorii de persoane). Este aberant, în opinia apelantului o situație bazată pe anumite probe care nu existau la data efectuării controlului de către inspectorii ITM, instanța de judecată ignorând cerința esențială cu privire la existența faptei contravenționale la data săvârșirii faptei. Pe cale de consecință, fapta contravențională de a primi la muncă cele 4 persoane, fără încheierea CIM pentru fiecare în parte, a existat astfel cum a fost constatată de inspectorii ITM, petenta neaducând nici o dovadă cu privire la eventuala răspundere a PFA Tărărbas M_____ la data efectuării controlului (02.10.2014), doar în acest caz petentul putând fi absolvit de răspundere. Se mai învederează, în speță, faptul că chiar petentul la înțelegere cu T______ M_____, acesta lucrând și el pentru petent, putea să încheie acest contract de prestări de servicii, pro causa și ulterior T______ M_____, să angajeze aceste persoane, formulând apărarea pe care a susținut-o în fața instanței de fond, tocmai pentru a exonera petentul de plata amenzii. Mai mult, petentul nu a arătat la data controlului obiecțiunile, înțelegând doar să părăsească sediul ITM, nu a prezentat contractul de prestări servicii încheiat cu PFA, astfel cum l-a prezentat în instanță. Apelanta apreciază că, este absurd, de asemenea, să se creadă că petentul nu avea cunoștință de numărul persoanelor care lucrau la casa lui, că el a dorit doar o persoană dar, în mod întâmplător era necesar un număr mai mare, caz în care era obligația lui PFA T______ M_____ a aduce și plăti aceste persoane. Se presupune, de asemenea că, încheind contractul de prestări servicii doar cu PFA Tarabs M_____, așa cum susține, petentul a avut în vedere prestarea lucrării doar de către o singură persoană, fără să aibă în vedere un număr mai mare de lucrători pentru a termina lucrarea într-un anumit termen.

Pentru toate considerentele arătate, s-a solicitat reținerea situațiilor de fapt care s-au desfășurat ulterior, s-a anulat procesul-verbal de contravenție, pe considerentul major că, persoanele au fost angajate ulterior efectuării controlului de PFA T______ M_____, exonerând astfel petentul de obligația de a încheia CIM pentru aceste persoane. Admițându-se, în mod nejustificat, că lipsa oricăror negocieri separate cu fiecare în parte privind angajarea și remunerarea nu poate conduce în mod automat la angajarea răspunderii, ignorând total cine era beneficiarul direct al muncii celor 4 lucrători, neobservând de fapt, efectele unui astfel de raționament (ceilalți lucrători neavând nici un angajator, în fapt, în condițiile în care nici pe PFA nu era angajați) și neasimilând comparativ cu situația încheierii unui CIM pentru șeful de șantier, ceilalți fiind în mod abuziv ignorați; ignorând posibilitatea ca înscrisurile prezentate de petent, coroborat cu angajarea ulterioară a persoanelor respective pe PFA T______ M_____, să fie, de fapt, anumite tertipuri folosite de petent, în înțelegere cu unul din lucrători, instanța de fond, în mod evident, a pronunțat o soluție greșită și neîntemeiată.

Nu este justificata în opinia apelantei nici înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului, pentru motivul ca sancțiunea aplicata nu este proporționala cu gradul de pericol social, întrucât munca fara forme legale aduce grave atingeri protecției sociale a individului, acesta neputând beneficia de dreptul pentru pensie, șomaj si sănătate, suportând grave prejudicii, dar nici raportat la cuantumul prejudiciului și la lipsa veniturilor în acest sens. Se mai consideră că sancțiunea a fost corect aplicata, atat sub aspectul legalității, cat si sub aspectul oportunității, fapta prezentând gradul de pericol social specific avut in vedere de legiuitor la individualizarea sancțiunii, astfel ca in speța nu exista împrejurări de natura a justifica înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertismentului.

In ceea ce privește cheltuielile de judecata solicitate s-a solicitat respingerea acestora având in vedere faptul ca procesul verbal de contravenție a fost temeinic si legal întocmit, să se facă aplicabilitatea prevederilor art.451 al.2 C.Pr. Civ., in sensul reducerii motivate a acestora, pentru cele ocazionate de această etapă procesuală.

S-a mai solicitat constarea faptului ca argumentele arătate in plângerea contravenționala nu sunt de natura a înlătura răspunderea contravenționala reținuta de I.T.M. T____ in sarcina petentei, si pe cale de consecința s-a solicitat admiterea apelul, respingerea plângerea contravenționala ca fiind neîntemeiata si menținerea procesul verbal de contravenție ca temeinic si legal in totalitatea dispozițiilor acestuia, constatarea faptului că, în mod corect și legal, angajatorul a fost sancționat cu amenda de 40 000 lei, cate 10 000 lei amenda minima pentru fiecare persoana ce desfășura activitate fara a avea întocmit contract individual de munca anterior începeri activității, potrivit art 260, litera e din L 53/2003.

În probațiune: probatoriul administrat în fața instanței de fond.

În drept: Legea nr.53/2003 - Codul Muncii; O.G. nr.2/2001, modificata si completata, Legea 108/199, republicată, Cod proc. Civ. etc, art.411 al.2 din Noul Cod de Procedura Civila.

Legal citat, intimatul petent R___ D__ a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat și nefundat.

În apărare, intimatul a arătat că instanța de fond a reținut in mod corect ca petentul nu are nici n raport contractual de munca sau de prestări servicii cu cei patru lucrători, întrucât urma sa incheie un contract de prestări servicii cu PFA T______ M_____.

Astfel, critica adusa motivării soluției de către instanța de fond doar pe aceste probe nu este întemeiata, în aprecierea intimatului, întrucât instanța a pronunțat o hotărâre temeinica si legala in care analizează in mod concret fiecare apărare expusa in plângerea contravenționala si fiecare contraargument in întâmpinare, a expus aplicabilități jurisprudentei CEDO in materie si a reținut principiul in dubio pro reo.

De asemenea, tot in mod corect, instanța de fond a dedus ca cei patru nu au negociat nici remunerație - adică nici salariu - cu petentul si ca acesta nici nu a plătit niciunui dintre cei patru lucrători nici remuneratie, întrucât înțelegerea de a efectua servicii era cu PFA T______ M_____ in vederea executării lucrărilor la casa proprietatea persoanelor R___ D__, I_____ N_______ si I_____ M_____ V_____.

In concret, instanța a observat ca petentul nici nu știa ce persoane vor lucra la casa acestuia, atâta timp cat a negociat cu PFA T______ M_____.

In alta ordine de idei, apelanta a arătat ca s-au încălcat flagrant fără a arata la care aceste reguli se refera, întrucât arata ca instanța observa ca intenția petentului nu era de a angaja aceste persoane, ci de a angaja pe PFA T______ M_____ si in consecința petentul nu era obligat sa verifice câte persoane sunt angajate la respectivul PFA.

Intimatul petent apreciază faptul că, în mod corect si legal instanța de fond a reținut aceste elemente de facto si in consecința observa ca acesta este absolvit de orice răspundere atâta timp cat a negociat cu PFA, care este înfruntat către o singura persoana, insa poate angaja personal sau poate încheia contracte civile cu alte persoane in vederea asigurării unor lucrări in construcții. Toți lucrătorii au declarat ca lucrează pentru R___ D__ intrucat știau ca acesta a contractat lucrarea cu PFA T______ M_____, si au confundat noțiunea juridica de beneficiar cu cea de angajator.

Petentul a negociat o singura suma pentru prestarea de servicii de către PFA T______ M_____, indiferent ca acesta ar fi lucrat singur sau daca ar fi angajat mai multe persoane, iar petentul nu a negociat nicio remunerație cu ceilalți lucratori intrucat aceștia aveau convenții cu PFA T______ M_____. Apelanta presupune ca in domeniul lucrărilor de construcții, fiecare persoana trebuie sa verifice firma cu care contractează, prin solicitări la ITM, pentru a observa daca toate persoanele aduse de respectiva firma pe șantier au sau nu contracte individuale de munca.

Însăși apelanta a învederat că si Codul civil recunoaște acțiunea directa a lucratorilor impotriva beneficiarului lucrării, însa trebuie observat ca art. 1856 din Codul civil - acțiunea directa a lucratorilor, are următorul conținut:

"În măsura în care nu au fost plătite de antreprenor, persoanele care, în baza unui contract încheiat cu acesta, au desfășurat o activitate pentru prestarea serviciilor sau executarea lucrării contractate au acțiune directă împotriva beneficiarului, până la concurența sumei pe care acesta din urmă o datorează antreprenorului la momentul introducerii acțiunii."

Astfel, doar în ipoteza în care beneficiarul lucrării datorează o suma antreprenorului, până la concurenta acestei sume lucratorii au acțiune directa impotriva beneficiarului, ceea ce nu este cazul de fata.

În speța pendinte, petentul nu era dator sa incheie contracte de munca cu fiecare lucrator intrucat aceștia erau angajații/lucratorii persoanei fizice autorizate T______ M_____. Urmărind acest raționament al apelantei, ar insemna ca in situația ipotetica în care o persoana fizica incheie un contract de prestări servicii pentru curățenie cu o firma care se prezintă cu 4 lucratori ce nu au forme legale, ITM sa aiba posibilitatea ca in urma controlului sa aplice amenda proprietarului locației unde s-au desfășurat serviciile de curățenie (cu o amenda de 40.000 lei).

În alta ordine de idei, apelanta a învederat faptul că probele nu existau la momentul controlului și ca intimatul petentul nu a adus nicio dovada la data efectuării controlului.

Se mai învederează faptul că toți cei 4 lucratori au fost induși in eroare de către inspectorii de munca, care le-au dictat sa scrie pana si aceeași ora de completare a declarației, cu aceleași mențiuni, respectiv ca toti lucrează pentru proprietarul lucrării (desi pe autorizația de contructie apar si ceilalți proprietari ai terenului, persoane care nu au fost amendate de către inspectorii de munca). Intimatul petent a înțeles sa părăsească sediul ITM având in vedere ca a menționat verbal ca a negociat cu PFA si ca nu credea ca daca nu verifica in detaliu acel PFA, organele abilitate ale statului ii pot da o amenda de 10.000 lei pentru fiecare persoana care nu are contract individual de munca, suma ajungând la 40.000 lei (salariul minim pe economie fiind la acea data de 900lei/luna, deci amenda cumuleza 44 de salarii medii pe economie, suma care pentru o persoana fizica - si nu o persoana juridica ce „angajează mulți lucratori la negru", reprezintă o suma excesiva).

Totodată, se mai învederează faptul că, nu este absurd ca acesta nu avea cunoștința de numărul persoanelor care lucrau la construcție, atâta timp cat a negociat cu un PFA ce poate avea unul sau mult mai mulți angajați/lucratori, si in consecința acest PFA urma sa se ocupe de aducerea forței de munca. Este logic ca pentru o lucrarea in construcții, incheierea unui contract de prestări servicii cu PFA presupune ca acest PFA are persoane angajate/lucratori cu care a incheiat contracte de munca/conventii civile.

Referitor la temeinicia procesului verbal atacat instanța a constatat prioritar netemeinicia acestuia raportat la jurisprudenta Cedo având in vedere cele trei criterii pentru stabilirea caracterului penal al unei fapte in sensul art. 6 din Convenție, respectiv calificarea faptei in dreptul intern, natura faptei incriminate, respectiv natura si gravitatea sancțiunii. Instanța constata in mod corect ca in judecarea plângerilor contravenționale, instanțele interne au obligația sa respecte garanțiile fundamentale prevăzute de art. 6 din Convenție, in virtutea dreptului de a avea acces la justiție si la un proces echitabil.

Instanța a reținut cu interes faptul că, din perspectiva prevederilor paragrafului 2 al art. 6 Cedo trebuie avută în vedere proporționalitatea între sancțiune si prezumția de nevinovăție, respectiv miza concretului a procesului pentru individ.

Instanța de fond a aplicat acest raționament CEDO in speța pendinte si a constatat în mod corect si legal ca implicațiile concrete ale procedurii asupra petentului, persoana fizica, sunt deosebit de importante intrucat acesta este obligat la plata unei amenzi in cuantum foarte mare, de 40.000 lei si in acest context instanța a apreciat ca petentul se prevalează de prezumția de nevinovăție, revenind agentului constatator sarcina de a dovedi, sub orice dubiu, vinovăția petentului (in dubio pro reo).

Instanța a analizat corect întregul material probator si a reținut faptul că petentul, alături de numiții I_____ N_______ si I_____ M_____ V_____ sunt beneficiarii autorizației de construire, precum si faptul că petentul nu se face vinovat de săvârșirea faptei intrucat a incheiat o convenție cu PFA T______ M_____ pentru a presta activități in construcții iar acest PFA este adevăratul angajator al persoanelor identificate cu ocazia efectuării controlului.

Mai mult, se observa din actele dosarului ca certificatul de înregistrare PFA T______ M_____ este eliberat la data de 14.04.2014, îndeplinind astfel condițiile necesare pentru efectuarea activităților prevăzuta in codul CAEN pentru lucrări construcții. Totodată, s-au depus la dosar contracte de munca incheiate intre PFA T______ M_____ si celelalte trei persoane identificate, acestea fiind încheiata la 16.04.2014 procesului verbal atacat, acestea nefiind intocmite pro causa, intrucat la 14.04.2014 s-au obținut in mod oficial actele pentru PFA).

O alta observație corecta a instanței de fond este aceea ca din cuprinsul fiselor de identificare nu s-a putut reține cu certitudine ca cele patru persoane lucrează pentru persoana fizica R___ D__ in calitate de angajator sau ca acesta este doar beneficiarul contructiei, intrucat intre petent si cele patru persoane nu exista raporturi de munca, respectiv nu rezulta ca petentul ar fi plătit o suma de bani cu titlu de salariu/remunerație.

Instanța de fond a reținut faptul că, in tara noastră edificarea de construcții in regie proprie este o practica constanta, iar contractarea unui constructor pentru efectuarea lucrării se poate face si VERBAL, intrucat nu exista nicio prevedere legala care sa impună ad validitatem o alta forma a contractului. In temeiul bunei-credinte, beneficiarul lucrării nu este obligat sa verifice daca persoanele care prestează efectiv activitate pentru constructorul angajat de beneficiar au sau nu incheiate contracte individuale de munca, aceasta responsabilitate revenind exlusiv constructorului.

Instanța a mai observat în mod corect ca aceste aspecte denota atitudinea lui T______ M_____, care in urma efectuării controlului a făcut toate demersurile pentru a intra in legalitate, apreciind legal ca având in vedere gravitatea sancțiunii si imprejurarile faptei, agenții constatatori aveau obligația de a aprofunda cercetările si a lamuri aspectul legat de remunerarea persoanelor identificate, respectiv daca petentul a discutat cu fiecare dintre cele patru persoane in sensul angajării acestora si remunerării separate a fiecăruia dintre ei.

Referitor la netemeinicia constatării si sancționării pretinsei fapte sancționate, intimatul petent mai precizează faptul că inspectorii nu au investigat faptul ca una dintre persoanele găsite la fata locului ste PFA , iar in aceasta calitate are dreptul sa prestează servicii in construcții pentru petent. In același sens, inspectorii nu au intrebat persoanele găsite la locație daca au sau nu convenții civile, cu PFA T______ M_____.

Se mai menționează faptul că fisele la care se refera apelanta au fost completate toate incepand cu aceeași ora 11:45, aspect ce conduce la ideea ca au fost completate dupa dictare intrucat conțin aceleași elemente declarate - „muncitor la persoana fizica R___ D__".

Se mai învederează faptul că, T______ M_____ este organizat ca si PFA pentru a presta activități in construcții, astfel incat se poate observa ca acesta nu efectua munca la negru pentru persoana fizica petenta. (PFA T______ M_____, PFA FXXXXXXXXXXX; CUI xxxxxxxx). Se mai arata că, în mod concret toate afirmațiile sunt false, insa aceasta alegație este făcuta cu rea-credinta, intrucat s-a depus certificatul de înregistrare a firmei T______ M_____ persoana fizica autorizata, precum si certificatul constatator.

S-a mai solicitat înlocuirea amenzii cu avertisment, întrucât în conformitate cu dispozițiile art.21 alin.(3) din O.G. nr.2/2001, precum si gradul de pericol social concret redus al faptei săvârșite, in temeiul art. 7 alin. 2 din ordonanța precitata, inspectorul de munca era in măsura să stabilească ca sancțiune avertismentul pentru faptele neprescrise, chiar daca în actul normativ de stabilire si sancționare a contravenției nu se prevede aceasta sancțiune.

Se mai învederează faptul că sancțiunea aplicata este prea drastica in raport cu împrejurările săvârșirii pretinsei fapte si cu situația economica a contravenientului, căreia ii este aplicata o amenda contravenționala ______________________ mare luând in considerare situația economica actuala.

In ceea ce privește reducerea cuantumului amenzii, s-a mai solicitat a se avea în vedere practica judecătoreasca in sensul reducerii acesteia la cuantumul de 2.000 lei in ipoteza unei persoane juridice care angajează la negru o persoana fizica.

Persoana fizica R___ D__ fiind la prima abatere, nu avea cunoștința de faptul ca are nevoie de întocmirea unui contract de munca, in ipoteza in care urma sa încheie un contract de prestări servicii cu un PFA.

In alta ordine de idei, populația nu este informata suficient de clar cu privire la faptul ca regia poprie nu mai este admisa si prestarea oricăror activități pe bani (spălarea geamurilor, curățirea locuinței, gătit, întreținerea grădinii) trebuie in mod obligatoriu sa fie constata prin contracte individuale de munca intre o persoana fizica (angajatoare) si o persoana fizica prestatoare.

Aceste argumente conduc la posibilitatea instanței de a reduce cuantumul amenzii de 40.000 lei la o amenda mult mai mica, luând in considerare circumstanțele atenuante de care beneficiază petentul, in ipoteza in care s-ar aprecia ca întemeiat apelul.

Cu privire la solicitarea apelantei de a se respinge acordarea cheltuielilor de judecata din primul ciclu procesual, s-a solicitat de către intimata intimată observarea faptului că instanța de fond retine, tot in mod corect, ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata, sens in care nu se impune reducerea motivata a acestora intrucat aceasta solicitare nu are obiect.

Analizând apelul formulat prin prisma prevederilor art. 466 - 482 Cod de procedură civilă, Tribunalul reține următoarele:

Sentința primei instanțe este legală, temeinică, amplu și judicios motivată, soluția care se impune în cauză fiind cea de anulare a procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor contestat.

În primul rând, apreciem că se impune a se menționa că legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ar fi putut fi pusă sub semnul îndoielii sub aspectul descrierii faptei, la limita existenței acesteia. În condițiile în care a fost sancționată o persoană fizică pentru că nu a încheiat contracte de muncă cu alte patru persoane fizice, iar pentru aceasta a fost aplicată o amendă în cuantum de 40.000 lei, nici în procesul verbal și nici în actele anexe ale acestuia nu se menționează care este munca prestată de cei din urmă pentru cel dintîi, nici un element referitor la constatările de fapt realizate de către inspectorii de muncă neregăsindu-se în actele întocmite, ceea ce este nu poate fi admis. Amploarea descrierii faptei în procesul verbal diferă de la o faptă contravențională la alta, fiind însă necesară existența unor minime elemente care să concretizeze fapta pe care persoana sancționată a săvârșit-o.

Fapta imputată petentului este insuficient descrisă în actul sancționator, agenții constatatori redând ad literam textul contravenției prevăzut de lege, limitându-se la menționarea faptului că cele patru persoane desfășoară activitate pentru petent fără ca acesta din urmă să fi încheiat contracte individuale de muncă cu fiecare dintre aceștia. Dacă în cazul persoanelor juridice, a profesioniștilor, care desfășoară în mod curent o activitate, deficiențele referitoare la descrierea faptei pot fi acoperite prin prezumții și/sau alte mijloace de probă furnizate de organul de control, în cazul persoanelor fizice, care pot avea calitatea de angajatori, este imperios necesar a se menționa toate elementele care au servit la stabilirea existenței raportului de muncă, raport derulat cu încălcarea dispozițiilor art. 16 din Codul Muncii. Procesul verbal contestat, așa cum este încheiat, nu furnizează nici un element referitor la conținutul raportului de muncă dintre petent și cele patru persoane, nefiind cunoscut dacă cele patru persoane, într-adevăr, construiau o casă pentru petent ori, spre exemplu, munceau în livada acestuia. O astfel de neregularitate este în măsură să cauzeze persoanei sancționate o vătămare, atât prin afectarea dreptului la apărare, întrucât orice probă propusă trebuie însoțită de o teză probatorie corelată cu actul contestat, cât și prin referire la aprecierea proporționalității sancțiunii aplicate, în acord cu dispozițiile art. 21 raportat la art. 34 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Analizând în acest context probatoriul administrat în cauză, Tribunalul conchide că în mod corect prima instanță a stabilit că petentul a fost nelegal sancționat, conținutul procesului verbal contestat și cel al fișelor de identificare furnizate de către organul de control nefiind suficiente pentru a susține temeinicia aplicării sancțiunii. Este adevărat că prima instanță a reținut probele furnizate de către petent, constând în dovada înființării ulterioare a PFA Tabaras și a contractelor individuale de muncă încheiate între celelalte trei persoane și acest din urmă PFA, însă, dat fiind ansamblul probator (lipsa obiectului constatării directe a inspectorilor de muncă, lipsa elementelor din fișele de identificare referitoare conținutul raportului de muncă, existența autorizației de construire de care se prevalează petentul, caracterul echivoc al declarațiilor celor patru persoane și împrejurările de notorietate cu privire la practicile obișnuite în construirea unei locuințe), prima instanță a procedat corect, dubiul cu privire la săvârșirea faptei de către petent putând fi reținut chiar și fără aceste din urmă înscrisuri.

Prestarea muncii „la negru” de către patru persoane în beneficiul uneia este indiscutabil o faptă gravă, la limita infracționalității, însă aceasta nu scutește organul administrativ cu competențe în constatarea și sancționarea faptelor de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru a se asigura că fapta sancționată este și/sau poate fi probată. Din contră, gravitatea faptei și severitatea sancțiunii impun o mai mare rigoare în procedura administrativă de control și sancționare a faptelor.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 480 Cod de procedură civilă, Tribunalul va respinge ca nefondat apelul formulat de intimat, cu consecința menținerii sentinței apelate, ca fiind legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge apelul formulat de intimatul ITM, cu sediul în Timișoara, Splaiul N______ T________, nr.12, județul T____, împotriva sentinței civile nr. 1173/03.02.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul R___ D__, cu sediul în Timișoara, __________________________, nr.6, ____________, județul T____.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 29.10.2015.

Președinte, I______ T____		Judecător, M____ T____ C_______
	Grefier, A____ L_______ C____ A_____

A.C. 01 Octombrie 2015

Jud. IT/09.01.2016

4ex/2com

JUD. FOND. R_____ I____ R_____ –

- Jud. Timișoara