Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

Cod operator: 2443

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

Decizia Nr. 171/2013

Ședința publică de la 12 Februarie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE S_____ I____ T_______

JUDECĂTOR L_______ M_____

JUDECĂTOR M______ S______

GREFIER M____ R______

Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul – intimat I____________ de Poliție al Județului Gorj împotriva sentinței civile nr. xxxxx din data de 02.10.2012, pronunțată de Judecătoria Tg-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul - petent A________ G_______, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul – petent A________ G_______, lipsă fiind reprezentantul recurentului intimat.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că prin compartimentul registratură intimatul – petent a depus întâmpinare în două exemplare.

Tribunalul, din oficiu, verificându-și competența, în temeiul art.159¹ alin. 4 astfel cum a fost modificat prin Legea nr.202/2010, stabilește că este competent material, general și teritorial să judece pricina.

Totodată, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul apreciază recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.

Intimatul - petent A________ G_______, având cuvântul, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței de fond ca temeinică și legală.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului declarat, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. xxxxx din data de 02.10.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX a fost admisă plângerea formulată de petentul A________ G_______, împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx din 05.03.2012, în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean Gorj.

A fost înlocuită amenda contravențională cu avertisment.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr.xxxxxxx din 05.03.2012 s-a dispus sancționarea petentului cu amendă contravențională în cuantum de 500 lei, reținându-se în sarcina sa faptul că la data de 05.03.2012, în mod nejustificat petentul a apelat numărul de urgență 112 .

Procedând la verificarea, potrivit art.34 alin.1 din OG nr.2/2001, a legalității și temeiniciei procesului-verbal contestat, instanța a reținut, în ceea ce privește legalitatea, că actul contestat cuprindea mențiunile prevăzute de art.17 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, nefiind incident vreunul din motivele de nulitate care se constată din oficiu de către instanța de judecată.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal contestat, instanța a apreciat că prezentul litigiu trebuie să ofere garanțiile procesuale recunoscute și garantate de articolul 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ratificată de România prin Legea nr. 30/1994 care, în baza articolului 11 din Constituția României, face parte din dreptul intern și are prioritate în temeiul articolului 20 alin. 2 din legea fundamentală.

Aceasta deoarece acest gen de contravenție intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 din Convenția Europeană. La această încadrare au condus două argumente: pe de o parte, norma juridică care sancționează astfel de fapte are caracter general – Legea nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice se adresează tuturor cetățenilor, iar pe de altă parte, sancțiunile contravenționale aplicabile urmăresc un scop preventiv și represiv.

În atare situație, întrucât procedura de soluționare a unei plângeri contravenționale este calificată drept o procedură „penală”, contravenientul se bucură de protecția conferită în cadrul unei astfel de proceduri, printre care și prezumția de nevinovăție.

Nu trebuie uitat însă că în dreptul nostru contravențional, procedura soluționării unei cereri privind o plângere contravențională este reglementată în mare parte de Codul de procedură civilă (art.47 din O.G.nr.2/2001) și că procesul-verbal de contravenție este un act administrativ, astfel încât unele elemente ale principiului prezumției de nevinovăție nu trebuie absolutizate, existând posibilitatea, cu respectarea cerinței proporționalității mijloacelor folosite cu scopul legitim urmărit, să funcționeze și alte prezumții de drept și de fapt chiar și în favoarea organului constatator (cauza Blum împotriva Austriei).

Procesul-verbal de contravenție întocmit de un agent al statului pe baza propriilor constatări beneficiază de o prezumție relativă de legalitate și veridicitate, urmând a fi analizat prin coroborare cu celelalte dovezi. În aceste condiții, cum prezumția poate fi răsturnată, nu este în nici un fel încălcat dreptul contravenientului la apărare și la un proces echitabil. De altfel, C.E.D.O. a stabilit că folosirea prezumțiilor nu este contrară jurisprudenței sale.

Transpunând aceste principii în speță, instanța a constatat că petentul are dreptul la un proces echitabil conform art.31-36 din O.G.nr.2/2001, în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu a corespuns modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.

Instanța a considerat că sancțiunea aplicată petentului a fost prea drastică în raport cu situația de fapt prezumată de către instanță.

Astfel, orice sancțiune juridică, inclusiv cea contravențională, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice sancțiunea amenzii. Sancțiunile juridice constituie nu mijloace de răzbunare a societății, ci de prevenire a săvârșirii faptelor ilicite și de educare a persoanelor vinovate.

Ca atare, având în vedere prevederile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, în conformitate cu care sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijlocele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, instanța a constatat că plângerea este în parte întemeiată, sancțiunea amenzii contravenționale aplicată de agentul constatator petentului fiind neproporțională cu gradul de pericol social al faptei.

Pentru aceste considerente, instanța a admis în parte plângerea, a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 500 lei aplicată petentului prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr.xxxxxxx din 05.03.2012, cu sancțiunea „avertisment”.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimatul I____________ de Poliție al Județului Gorj, criticând-o pentru netemeinicie.

În motivele scrise de recurs recurentul - intimat a precizat că din probele administrate în cauză a rezultat că petentul a comis fapta pentru care a sancționat, respectiv apelarea fără motiv întemeiat la Serviciul pentru apeluri de Urgență „112".

A considerat că fapta acestuia nu avea un grad redus de pericol social, având în vedere că apelarea nejustificată a numărului de urgență „112” determină consumul inutil de resurse materiale și utilizarea ineficientă a resursei umane din partea agențiilor specializate ale statului.

De asemenea, faptul că petentul a solicitat, în principal, anularea procesului-verbal doar în subsidiar aplicarea unei sancțiuni mai blânde, a determinat-o să considere că aplicarea sancțiunii avertismentului nu a fost de natură să-l determine pe contravenient că, pe viitor, să nu mai săvârșească astfel de fapte.

Față de considerentele de mai sus, a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii plângerii în totalitate.

În drept, și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 și 304¹, din Codul de procedură civilă și art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001.

În baza art.242, alin. 2 Cod de procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

În temeiul art.115 C.pr. civ intimatul – petent a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței de fond ca temeinică și legală.

Analizând recursul declarat tribunalul constată că acesta este neîntemeiat pentru următoarele considerente:

Este adevărat că apelarea nejustificată la numărul „112” determină o posibilă scădere a eficienței utilizării resurselor umane și cheltuieli materiale nejustificate din partea agențiilor specializate ale statului a căror intervenție a fost solicitată.

De asemenea, ținând seama de cuantumul amenzii contravenționale prevăzute de lege pentru contravenția reținută în sarcina petentului, astfel de fapte au fost apreciate de legiuitor ca având un grad de pericol social relativ ridicat dar atunci când sunt sancționate gradul de pericol social al faptelor constatate trebuie apreciat în concret, în raport de împrejurările în care au fost săvârșite, persoana contravenientului și urmările produse.

În speță tribunalul constată că petentul A________ G_______ a apelat serviciul 112, reclamând un conflict cu membrii familiei, susținând că fratele și soția acestuia ar fi intrat fără drept pe un teren al său.

Este adevărat că petentul nu a făcut dovada că la momentul apelării serviciului 112 s-ar fi aflat într-un real pericol dar instanța apreciază că aspectele sesizate au fost de natură a crea acestuia o temere care să îl determine să solicite ajutor.

În aceste condiții, ținând seama de împrejurările în care a fost comisă fapta și persoana făptuitorului, tribunalul constată că în mod corect instanța de fond a apreciat că scopul răspunderii contravenționale poate fi realizat și prin aplicarea sancțiunii „avertisment” .

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 312 Cod de procedură civilă, urmează să respingă recursul declarat de recurentul intimat I____________ de Poliție al Județului Gorj împotriva sentinței civile nr. xxxxx din data de 02.10.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-J__ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul -petent A________ G_______, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de recurentul – intimat I____________ de Poliție al Județului Gorj împotriva sentinței civile nr. xxxxx din data de 02.10.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-J__ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul -petent A________ G_______, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 12 Februarie 2013, ala Tribunalul Gorj.

Președinte, S_____ I____ T_______	Judecător, L_______ M_____	Judecător, M______ S______
	Grefier, M____ R______

Red. S.M./ Tehn.M.R.

J.F./ D. B______

12 Martei 2013