DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX litigiu de muncă

R O M A N I A

TRIBUNALUL B_______ – SECȚIA CIVILĂ

Ședința publică din 2 februarie 2016

Președinte – L______ L_______

Asistenți - P________ E____

Judiciari - C_______ D_____

Grefier - U___ D___ – G___________

SENTINȚA NR. 106

T R I B U N A L U L

Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la 29 iunie 2015 și precizată ulterior la 29 iunie 2015, reclamanta B_______ F______ a chemat în judecată pe pârâtele P_______ comunei Bălușeni și C___ Județeană de Pensii B_______ solicitând în contradictoriu cu acestea să se constate dreptul la încadrarea ca timp util la pensie a anilor 1971, 1972, 1989, 1990 în care a lucrat la fosta Cooperativă Agricolă de Producție Draxini, ca muncitor necalificat în sectorul vegetal.

În motivarea în fapt a acțiunii reclamanta a arătat că a lucrat la CAP Draxini începând cu anul 1971 și că pentru întocmirea dosarului de pensionare s-a adresat cu cerere primăriei în vederea eliberării unui înscris referitor la activitatea desfășurată de CAP, însă aceasta i-a eliberat o adeverință doar pentru perioada 1971 – 1976 întrucât pentru perioada ulterioară respectiv 1977 – 1980 nu se regăsește în evidențele fostului CAP.

Reclamanta a invocat ca temei al acțiunii art. 30 Cod procedură civilă.

În dovedirea acțiunii s-au depus înscrisuri și s-a solicitat audierea altor consăteni cu care a lucrat la CAP.

Prin întâmpinare, pârâta C___ Județeană de Pensii B_______ a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și cea a prematurității întrucât conform art. 159 din Legea 263/2010 pentru perioadele prevăzute la art. 16 lit. a și art. 17 dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori, realizată până la 1 aprilie 2001, se face cu carnetul de muncă, iar reclamanta avea obligația de a adresa mai întâi Casei de Pensii pentru a i se confirma timpul util realizat în cadrul fostului CAP, termenul de soluționare al cererii fiind de 30 de zile.

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii întrucât reclamanta nu a depus nici o cerere prin care să solicite acordarea vreunui tip de pensie.

Pârâta P_______ comunei Draxini a depus întâmpinare precizând că nu deține întreaga arhivă a fostului CAP, aceasta nu a fost predată în baza unui proces verbal, nu a fost depozitată corespunzător.

În privința calității procesuale pasive a Casei Județene de Pensii B_______, instanța va avea în vedere că deși anterior, în litigii similare, a pronunțat soluții de respingere a acestei excepții, în prezent - dat fiind revirimentul judiciar în practica Curții de Apel Suceava (de ex. deciziile pronunțate în dosarele XXXXXXXXXXXX, XXXXXXXXXXXX și XXXXXXXXXXXX), se impune reconsiderarea interpretării și aplicării textelor de lege aplicabile în speță.

Astfel, conform art. 29 din Legea 16/1996: „Creatorii ori deținătorii de documente sau, după caz, succesorii în drepturi ai acestora sunt obligați să elibereze, potrivit legii, la cererea persoanelor fizice și a persoanelor juridice, certificate, adeverințe, copii și extrase de pe documentele pe care le creează ori le dețin, inclusiv de pe cele pentru care nu s-a împlinit termenul prevăzut la art. 13, dacă acestea se referă la drepturi care îl privesc pe solicitant”.

Iar potrivit art. 4: „Persoanele fizice și persoanele juridice, creatoare și deținătoare de documente care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României, denumite în continuare creatori și deținători de documente, răspund de evidența, inventarierea, selecționarea, păstrarea și folosirea documentelor în condițiile prevederilor prezentei legi.”

Or, CJP nu are nici calitatea de angajator, nici pe cea de succesor al acestuia ori de deținător al arhivei și nici atribuții în legătură cu eliberarea adeverințelor privind încadrarea în grupele speciale de muncă ci, doar de stabilire și calcul al pensiei în baza documentelor depuse de asigurat.

Pe fondul cauzei, analizând susținerile părților în raport de dispozițiile legale incidente în cauză și de probele administrate, instanța constată următoarele:

Potrivit art. 163 din Legea 263/2010 , constituie stagiu de cotizare și timpul util la pensie realizat de agricultori în condițiile reglementate de Legea nr.80/1992, precum și cel realizat anterior apariției Legii nr.80/1992.

Iar conform art.32 alin.1, 2 și 3 din Legea nr.80/1992, constituie timp util la pensie și perioada în care persoanele au realizat un volum de muncă în fostele cooperative agricole de producție; timpul util se stabilește prin raportarea volumului total de muncă exprimat prin norme la cel mai mic volum anual de norme stabilit de adunarea generală, fără însă ca acesta să poată depăși numărul de ani în care volumul de muncă a fost prestat.

Din adresa 2012/22.06.2015 eliberată de P_______ comunei Bălușeni rezultă că arhiva fostului CAP nu a fost predată primăriei de către comisia de lichidare pe bază de proces verbal de predare – primire. La predarea unor obiective mobile și imobile care au rămas nelichidate printre care și sediul fostului CAP s-a regăsit o parte a arhivei rămase în urma evenimentelor din decembrie 1989 iar conducerea de atunci a primăriei a preluat doar ce s-a mai găsit.

Așadar, arhiva fostei cooperative nu a fost predată în integralitate, fiind parțial distrusă. Instanța constată însă că reclamanta a dovedit prin probele testimoniale administrate că a lucrat la CAP Draxini și în anii ce constituie obiectul acestei acțiuni.

Astfel, martora A_________ A____ a declarat : „ am fost vecină cu reclamanta. Eu am lucrat la CAP de la 16 ani iar reclamanta de la 17 ani. Am lucrat împreună chiar în aceeași echipă și întotdeauna reclamanta și cu mine ne realizam normele planificate. Reclamanta a lucrat numai până în anul 1975 după care a fost angajată în oraș. Eu am lucrat până la desființarea CAP-ului. Întrucît ne îndeplineam normele prevăzute de adunarea generală am primit atât eu cât și reclamanta în fiecare an lot ajutător, de pe care ne rețineam culturile care se făceau. Știu că la primărie a fost un haos, nu s-au mai găsit actele în legătură cu munca care a fost prestată de către fiecare membru. Eu îmi amintesc că după anul 1975 – 1976 părinții reclamantei au lucrat la CAP atât pentru ei cât și pentru reclamantă și au ținut și bucata de lot ajutător pentru că nu doreau să piardă această bucată. Nu știu câți ani s-a întâmplat acest lucru, nu-mi mai amintesc cu exactitate cum s-a întîmplat”.

Iar martorul B____ D______ a declarat: „ eu am lucrat la CAP Draxini, fiind mai întâi casier și merceolog – 11 ani, apoi brigadier – 6 ani iar ulterior președinte de CAP 9 ani până la desființarea cooperativei. Am văzut-o de multe ori pe reclamantă la casierie să-și ia banii iar după aceea de multe ori am văzut-o la cîmp. Nu pot preciza cu exactitate perioada în care aceasta a lucrat efectiv. Știu că mai tîrziu reclamanta a lucrat și la zootehnie. Eu îmi amintesc că aceasta a lucrat la CAP inclusiv în perioada în care eu eram președinte, și prin anii 1980 și după aceea. Eu am fost casier până prin anul 1975 cu aproximație iar după aceea brigadier. Și afirm cu certitudine că am văzut-o lucrând pe reclamantă și în perioada în care am fost brigadier. Din câte știu eu, reclamanta a lucrat și în oraș, nu știu perioada. La început arhiva a fost preluată în stare bună de primărie, fiind depozitată într-o încăpere la sediul primăriei. După aceea, a fost mutată într-un fost grajd și s-a deteriorat. Registrele centralizatoare au fost murdărite și deteriorate, am văzut că se țineau pe jos, în mizerie și știu că foarte multe persoane nu-și găsesc evidențele cu timpul lucrat”.

De asemenea, martora V_____ L_____ a declarat: Eu am lucrat 24 de ani la CAP Draxini, chiar și atunci când aveam copii mici. Eu am început lucrul de la vârsta de aproximativ 16 ani. Îmi amintesc că în anul 1971 cînd eu aveam 20 de ani, reclamanta lucra și ea la CAP. Noi ne întâlneam deseori la munca câmpului. Nu știu însă cu exactitate până când a lucrat reclamanta. Știu că aceasta a lucrat și înainte de Revoluție. Știu că câțiva ani a întrerupt lucrul la CAP, lucrând la un gostat, însă nu știu exact perioadele. Afirm însă cu certitudine că în anii 1971 – 1972 reclamanta era membră la CAP Draxini și lucra la câmp”.

Tribunalul va avea în vedere că potrivit art. 121alin. 4 din HG 257/2011, timpul util la pensie se determină pe baza datelor, elementelor și informațiilor conținute în carnetul de pensii și asigurări sociale și/sau în actele doveditoare eliberate de primăria care deține arhiva fostelor unități agricole cooperatiste, întocmite cu respectarea prevederilor legale referitoare la valabilitatea actelor doveditoare. În lipsa acestor înscrisuri activitatea trebuie reconstituită și pe baza altor dovezi prezentate de partea interesată.

Or, în speță pârâta P_______ Ungureani a confirmat faptul că arhiva CAP a fost parțial distrusă, astfel încât este incompletă. Instanța reține însă că lipsa înscrisurilor doveditoare privind întreaga activitate desfășurată de reclamantă la CAP nu poate avea drept efect imposibilitatea acesteia de a se bucura de beneficiile legale, respectiv dreptul la recunoașterea perioadei ca timp util la pensie, în condițiile în care nu se poate imputa reclamantei nici o culpă în dispariția înscrisurilor doveditoare. Martorii audiați în cauză au fost membri la aceeași cooperativă agricolă, lucrând împreună cu aceasta, astfel încât au avut cunoștință în mod direct de activitatea desfășurată de reclamantă, argumentând în mod convingător reținerea întregii perioade ca timp util la pensie ca efect al îndeplinirii numărului minim de norme anuale.

Potrivit art. 121 alin. 1 din HG. 257/2011, prin timp util la pensie realizat de agricultori, prevăzut la art. 17 alin. (3) din lege, se înțelege perioada în care foștii membri cooperatori au realizat un volum de muncă în fostele unități agricole, potrivit prevederilor Legii nr. 4/1977 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producție, calculat potrivit metodologiei utilizate la aplicarea Legii nr. 80/1992 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, republicată, cu modificările ulterioare. Și în cazul asiguraților care au lucrat în baza unui contract de muncă art. 123 din HG nr. 257/2011 prevede că dovedirea acestor stagii de cotizare se face cu carnetul de muncă, completat potrivit prevederilor Decretului nr. 92/1976, privind carnetul de muncă, și/sau cu adeverințe eliberate, potrivit legii, de angajatorul la care a lucrat persoana respectivă sau, după caz, de instituția care a preluat arhivele acestuia, deci tot cu înscrisuri ca și în cazul agricultorilor.

Iar art. 279 din Codul muncii permite reconstituirea vechimii în muncă stabilită până la 31.12.2010 pe baza înscrisurilor sau a altor probe din care să rezulte existența raporturilor de muncă, în lipsa carnetului de muncă (reconstituire care se realiza anterior conform dispozițiilor Decretului nr. 92/1976). Prin urmare, reconstituirea vechimii în muncă realizată ca agricultor trebuie să se facă în aceleași condiții, respectiv de către instanța judecătorească competentă să soluționeze conflictele de muncă pe baza înscrisurilor și a altor probe, deci inclusiv declarații de martori.

Instanța va mai avea în vedere în acest sens, că prin decizia Curții Constituționale nr. 223 din 11 iulie 2002 s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că dispozițiile art. 14 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă sunt neconstituționale în măsura în care anumite categorii de persoane sunt excluse de la posibilitatea reconstituirii vechimii în muncă, în condițiile reglementate prin acest decret. Curtea a reținut în esență faptul că: „În ceea ce privește dispozițiile art. 2 al art. 14 din Decretul 92/1976, acestea instituie, de asemenea, o discriminare între cetățeni, contrară principiului egalității în fața legii, statuat la art. 16 alin. 1 din Constituție, permițând să ceară reconstituirea vechimii în muncă, printr-o procedură specială, doar „persoanele care depun activitate pe baza unui contract de muncă, cadrele permanente ale Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne și membrii cooperativelor meșteșugărești”, excluzând de la acest drept persoanele care, indiferent din ce motive, au încetat raporturile de muncă sau de serviciu.

Iar în practica sa judiciară, Curtea de Apel Suceava a stabilit (ds. XXXXXXXXXXXX – decizia 786/ 2 decembrie 2014) că acest raționament al Curții Constituționale „se aplică și în cazul art. 279 din Codul muncii ce reglementează reconstituirea vechimii în muncă după data de 1.01.2011. Respectiv, în lipsa altui text legal, în temeiul acestuia trebuie să se permită și altor categorii de persoane decât cele care au desfășurat activitatea pe baza unui contract de muncă să-și reconstituie vechimea în muncă pentru o perioadă în care, fără culpa lor, nu dețin acte prin care să facă dovada activității desfășurate”.

Prin urmare, întrucât prin coroborarea înscrisurilor depuse în cauză cu probele testimoniale, rezultă că reclamanta are vechime în muncă ca agricultor și în anii 1971, 1972, 1989 și 1990, instanța - în temeiul art.279 Codul muncii coroborat cu art. 32 din Legea 80/1992 și 163 din Legea 263/2010- va admite acțiunea.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII

H O T A R A Ș T E

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C___ Județeană de Pensii B_______, cu sediul în Calea Națională nr. 85 cu privire la acțiunea în constatare și, pe cale de consecință, respinge acțiunea formulată de reclamanta B_______ F______ în contradictoriu cu această pârâtă pentru lipsa calității procesuale pasive.

Admite acțiunea astfel cum a fost precizată, acțiunea formulată de reclamanta B_______ F______ CNP xxxxxxxxxxxxx domiciliată în satul Draxini, _________________________________ în contradictoriu cu pârâta P_______ C______ Bălușeni, județul B_______ .

Constată că anii:1971,1972,1989 și 1990 în care reclamanta a lucrat în calitate de membru cooperator la C.A.P.Draxini și a realizat numărul minim de norme constituie timp util la pensie.

Obligă pârâta să elibereze reclamantei o adeverință potrivit celor dispuse prin prezenta hotărâre.

Prezenta hotărâre poate fi atacată numai cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, cererea și motivele de apel urmând a fi depuse sub sancțiunea nulității la Tribunalul B_______.

Pronunțată în ședința publică din 2.02.2016.

PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI, GREFIER,

L______ L_______ P________ E____, C_______ D_____ U___ D___

Cu opinie în același sens,

RED.L.L..

DACT. D.U.

EX. 4/ 25.02.2016