Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX Plângere contravențională

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B_______

Secția a II-a civilă, de C_________ Administrativ și Fiscal

DECIZIA NR. 88 A

Ședința publică din 22 ianuarie 2016

Președinte – R_____ M______

Judecător – U________ M______

Grefier – A____ E____

Pe rol judecarea cererii de apel formulată de apelantul I____________ Teritorial de M____ B_______, cu sediul în Calea Națională nr. 83 A, județul B_______, în contradictoriu cu intimata petentă A_____ T____ SRL – prin administrator L________ A____ – cu sediul n B_______, Parcul Tineretului nr. 4, _______________, _______________________, împotriva sentinței civile nr. 3941 din 21 aprilie 2015, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei B_______, având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, lipsesc ambele părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța constată că,

În baza art. 131 Noul Cod procedură civilă, competența de soluționare a apelului revine tribunalului, după regulile reglementate la art. 95 alin. 2 din Noul Cod procedură civilă.

Constatând faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art. 223 alin. 2 Cod procedură civilă, având în vedere înscrisurile depuse la dosar și poziția procesuală a părților și considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța rămâne în pronunțare asupra apelului.

T R I B U N A L U L

Deliberând, asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 3941 din 21.04.2015 Judecătoria B_______ a admis în parte plângerea contravențională formulată de către petenta A_____ T____ S.R.L., în contradictoriu cu intimatul I____________ TERITORIAL DE M____ B_______, a modificat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________, nr. xxxxxxxx din data de 19.09.2014, în sensul că a înlocuit sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 10.000 de lei, cu sancțiunea contravențională a avertismentului, menținând restul dispozițiilor din procesul verbal contestat.

Totodată, prima instanță a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr.xxxxxxxx/19.09.2014, petenta a fost sancționată contravențional prin aplicarea unei amenzi în cuantum de xxxxx lei pentru săvârșirea faptei prevăzute de art.4 alin.1 lit.a) H.G.500/2011 și sancționată conform art.9 alin.2 lit.a) din același act normativ.

S-a reținut că, la controlul inopinat efectuat la data de 19.09.2014, orele 11,05 la punctul de lucru –stație de taxi- situat în B_______, ____________________ identificat numitul O______ C_________, prestând activitate în interesul petentei, începând cu data de 18.09.2014, orele 12,15, fără a fi transmis anterior începerii activității Registrul General de Evidență a Salariaților.

Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanța de fond a reținut că acesta se bucură de prezumția de legalitate, până la proba contrară, conform art.34 O.G. nr.2/2001.

Procedând la verificarea legalității procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat de către petentă, instanța de fond a constatat că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor O.G. nr.2/2001, în cuprinsul actului constatator regăsindu-se toate elementele obligatorii prevăzute de art.17 O.G.nr.2/2001, neexistând niciun motiv de nelegalitate care să poată fi invocat de instanță din oficiu, iar motivele invocate de petentă sunt neîntemeiate.

Cu privire la critica referitoare la lipsa semnăturii martorului asistent, instanța de fond a reținut că este neîntemeiată. Potrivit art.19 alin.1 O.G.2/2001 Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia. Așadar, instanța de fond a reținut că obligativitatea semnării procesului-verbal de către un martor asistent se referă doar la situația în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, or în situația dată, acesta a semnat procesul-verbal de contravenție personal.

În plus, instanța de fond a apreciat că fapta reținută în sarcina petentei a fost descrisă suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunii corespunzătoare.

Pentru aceste motive, instanța de fond a apreciatcă procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________, nr. xxxxxxxx din data de 19.09.2014, respectă condiția legalității.

Cu privire la temeinicia procesului verbal contestat, instanța de fond a reținut că acesta se bucură de prezumția de temeinicie, până la proba contrară, conform art.34 O.G. nr.2/2001.

Instanța a considerat că în prezenta cauză sunt incidente dispozițiile art. 2 alin. 2, art. 3 alin. 1, art. 4 alin. 1 lit. a), art. 5 alin. 1 și art. 9 din H.G. nr. 500/2011.

Din tot ansamblul materialului probator s-a constatat că la data de 19.09.2014, agenții constatatori din cadrul intimatului au efectuat un control, reținându-se că petenta nu a transmis la I____________ Teritorial de M____ în termenul legal registrul general de evidență al salariaților în format electronic, instanța de fond apreciind că situația de fapt reținută corespunde adevărului, iar procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr.xxxxxxxx/19.09.2014 îndeplinește condiția temeiniciei.

În ceea ce privește sancțiunea contravențională aplicată petentei, instanța de fond a avut în vedere faptul că sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite (art.5 alin.5 OG 2/2001), iar avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă (art.7 alin.2 din OG 2/2001). De asemenea, potrivit art.21 alin.3 O.G. nr.2/2001, la stabilirea sancțiunii trebuie să se țină seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Astfel, ținând seama de principiul proporționalității în stabilirea și aplicarea unei sancțiuni contravenționale raportat la împrejurările săvârșirii faptei și la gradul de pericol social al acesteia, instanța de fond a apreciat că sancțiunea amenzii contravenționale în valoare de 10.000 lei este disproporționată și a procedat la reindividualizarea sancțiunii aplicate prin înlocuirea acesteia cu sancțiunea contravențională a avertismentului, apreciind că aceasta este suficientă pentru a atrage atenția petentei asupra obligației de a respecta pe viitor dispozițiile legale.

Constatând legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr.xxxxxxxx/19.09.2014 instanța de fond, în temeiul art.34 O.G. nr.2/2001, a admis în parte plângerea contravențională formulată de petenta S.C. A_____ T____ SRL în contradictoriu cu intimatul I____________ TERITORIAL DE M____ B_______, a înlocuit sancțiunea contravențională a amenzii în valoare de 10.000 lei aplicate, cu sancțiunea contravențională a avertismentului și a menținut celelalte dispoziții ale procesului verbal contestat.

Împotriva acestei sentințe, I____________ Teritorial de M____ B_______ a declarat apel, întemeiat pe disp. art. 466 Cod procedură civilă, solicitând modificarea hotărârii, în sensul respingerii plângerii contravenționale, întrucât nu este justificată înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment, întrucât petenta a săvârșit fapta contravențională cu vinovăție și nu a făcut dovada altei situații de fapt, iar prin admiterea plângerii și înlocuirea sancțiunii ar însemna o gravă sfidare la adresa celorlalți angajatori care se străduiesc să desfășoare activitatea respectând legile.

Intimata a depus întâmpinare la dosar prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, arătând faptul că a îndeplinit obligația legală de înregistrare în REVISAL contractului individual de muncă, imediat după încheierea controlului, și că societatea nu a mai fost sancționată contravențional de către ITM B_______.

Analizând apelul declarat, tribunalul reține următoarele:

Prima instanță de judecată nu a înlăturat existența contravenției, ci doar a apreciat asupra individualizării sancțiunii, în special, în considerarea faptului că petenta a intrat în legalitate și nu a mai fost sancționată contravențional, trebuind a se ține seama de principiul proporționalității în stabilirea și aplicarea unei sancțiuni contravenționale.

Tribunalul apreciază că dispoziția primei instanțe privind înlocuirea amenzii cu avertisment este justificată, întrucât:

Circumstanțele săvârșirii contravenției, precum și inexistența unor abateri similare anterioare, sunt aspecte care pot justifica reținerea unui pericol social redus al contravenției săvârșite, fiind posibilă aplicarea dispozițiilor art. 7 alin. 2 și 3 din O.G. nr. 2/2001, privind înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.

Ca urmare, tribunalul reține că, deși săvârșirea contravenției de către petentă este dovedită prin probele administrate, lipsa unor antecedente contravenționale relevă un pericol social diminuat și că aplicarea unei sancțiuni de 10.000 lei amendă este disproporționată în raport cu pericolul social concret al faptei săvârșite, apreciind că aplicarea unei sancțiuni cu amenda contravențională nu este un scop în sine, întrucât:

Raportul juridic contravențional de răspundere are ca obiect sancțiunea juridică aplicată de către stat, prin intermediul agenților săi, subiectului pasiv al acestui raport.

Spre deosebire de sancțiunile aparținând altor ramuri de drept, sancțiunile de drept contravențional nu au caracter reparator, ci preventiv – educativ – scopul dreptului contravențional reprezentându-l prevenirea și combaterea contravențiilor.

Prin urmare, aplicarea unei sancțiuni mai grave, a amenzii, se justifică pentru combaterea săvârșirii contravențiilor - scop, însă, care poate fi considerat atins și prin aplicarea unei sancțiuni cu avertisment, atunci când există premisele faptului că petentul a înțeles necesitatea respectării normelor legale încălcate, cu consecința respectării acestora pe viitor.

Operațiunea de aplicare a unei sancțiuni contravenționale trebuie însă să se facă cu respectarea tuturor criteriilor de individualizare prevăzute de art. 21 alin. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, respectiv: limitelor sancțiunilor, proporționalitatea sancțiunii cu gradul de pericol social al faptei, modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit și urmarea produsă, circumstanțele personale ale contravenientului, etc., nefiind înlăturată posibilitatea înlocuirii sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului, chiar și în situația în care cuantumul amenzii stabilite de legiuitor este unul ridicat, cum este cazul în speță.

Această concluzie rezultă atât din cuprinsul actului sancționator aplicabil, respectiv art. 10 din HG nr. 500/2011, dispoziție prin care se prevede expres că pentru contravențiile prevăzute de acest articol se aplică dispozițiile legislației în materie contravențională în vigoare, nefiind astfel exclusă aplicarea dispozițiilor privind avertismentul - cât și din prevederile generale ale acestei ordonanțe care reglementează regimul juridic al contravențiilor – prin care este oferită posibilitatea înlocuirii sancțiunii amenzii cu avertisment, doar prin raportarea la pericolul social concret al faptei și nu la limitele sancțiunii amenzii prevăzute de lege pentru săvârșirea acesteia.

Ca urmare, tribunalul apreciază că ________________________ petentei și lipsa unor abateri similare anterioare, denotă un grad de pericol social redus și că aplicarea unei sancțiuni cu 10.000 lei amendă este disproporționată în raport de împrejurările concrete ale săvârșirii acesteia, apreciind că pot fi aplicate dispozițiile prevăzute de art. 7 alin. 3 din OG nr. 2/2001 privind înlocuirea acestei sancțiuni cu avertismentul.

Dacă petenta va persista pe viitor în încălcarea dispozițiilor pentru care a beneficiat de clemența instanței, în mod sigur, organul constatator poate întocmi un nou proces verbal de sancționare, aplicând o sancțiune cu amenda, iar instanța nu va mai avea posibilitatea da a mai înlocui această sancțiune cu avertisment.

Pentru considerentele anterior menționate, în temeiul art. 480 Cod procedură civilă, instanța respinge ca nefondat apelul formulat împotriva Sentinței civile nr. 3941/21.04.2015 a Judecătoriei B_______.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E :

Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul I____________ Teritorial de M____ B_______, cu sediul în Calea Națională nr. 83 A, județul B_______, împotriva sentinței civile nr. 3941 din 21 aprilie 2015, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei B_______, în contradictoriu cu intimata petentă A_____ T____ SRL – prin administrator L________ A____ – cu sediul în B_______, Parcul Tineretului nr. 4, _______________, _______________________.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică din 22 ianuarie 2016.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

R_____ M______ U________ M______ A____ E____

Red. R.M/ 08.02.2016

Jud. C____ A__ M____

Dact. A.E.

Ex. 2