Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXCodul operatorului de date personale: 4481
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B_____
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 55/RCa/2012
Ședința publică de la 08 februarie 2012
Completul compus din:
Președinte - A____-A____ P____ – președinte secție
Judecător C_______ R____
Judecător - M____ L____ V______
Grefier – M______ P________
La ordine fiind soluționarea recursului pe calea contenciosului administrativ declarat de recurenta ________________, cu sediul în Târgoviște, ___________________________.86, județul Dâmbovița, prin reprezentanți legali, împotriva sentinței civile nr. 5136/23.06.2011 pronunțată de Judecătoria B_____ în dosarul nr.10.XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - D.R.D.P. C________, cu sediul în C________, _________________________.n., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit ambele părți.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință arătându-se că procedura de citare este completă, recursul este declarat în termen legal, motivat, scutit de plata taxei de timbru; cauza se află la cel de-al doilea termen de judecată. Recurenta a depus la dosar cererea de recurs semnată și ștampilată.
În urma deliberării, instanța a pronunțat următoarea decizie:
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr. 5136/ 23.06.2011 pronunțată de Judecătoria B_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, s-a respins plângerea formulată de petenta ________________ Târgoviște împotriva procesului verbal de contravenție nr. xxxxxxx încheiat la data de 30.07.2010 de agentul constatator din cadrul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri C________.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor N xxxxxxx, încheiat de intimată la data de 30.07.2010, petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 2250 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.8 alin.2 din OG nr.15/2002.
S-a reținut că la data de 30.07.2010, în urma controlului efectuat, pe DN 2B- Km 114+50 - Baldovinești, vehiculul B2 (autobuz) cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXXXXX deținut de petentă, a circulat fără rovinieta valabilă, întrucât perioada de valabilitate a rovinietei cu seria xxxxxxxxxx a expirat la data de 26.07.2010.
Procesul-verbal nu a fost semnat de reprezentantul contravenientei, acesta nedorind să declare nimic și refuzând să semneze procesul verbal.
Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din O.G. nr.2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța de fond a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Nu au fost reținute motivele de nulitate invocate de petentă pentru următoarele considerente :
Conform art.16 alin.7 din OG nr.2/2001 modificat, obiecțiunile contravenientului se consemnează în momentul încheierii procesului verbal la rubrica alte mențiuni. Contrar celor susținute de petentă există în curpinsul procesului verbal rubrici unde ar fi putut să se consemneze obiecțiunile reprezentantului petentei și unde acesta ar fi putut să semneze procesul verbal.
Instanța de fond a apreciat că intimata a descris în mod complet fapta săvârșită și împrejurările săvârșirii acesteia, arătând nu doar că petenta nu avea la data controlului o rovinietă valabilă, ci și faptul că rovinieta anterior emisă nu mai era valabilă la data controlului.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța de fond a reținut că, desi O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Pentru a se răsturna această prezumție de legalitate a procesului verbal, la dosarul cauzei a fost depusă factura fiscală nr. xxxxxxx/30.07.2010 din cuprinsul căreia rezultă că a fost achiziționată « rovinieta auto, XXXXXXXX» care a fost achitată cu bonul fiscal nr. 343. Instanța a retinut că din cuprinsul acestei facturi nu rezultă perioada de valabilitate a rovinietei achiziționate. Pe de altă parte, rovinietă reprezintă documentul care atestă achitarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, iar conform prevederilor OG 8/2010, pct. 4, în cazul deteriorării rovinietei matcă-cupon, dovada achitării tarifului de utilizare se face pentru utilizatorii persoane juridice cu documentul care atestă plata integrală a tarifului de utilizare, în original sau o copie a acestuia ștampilată și semnată în original de către conducătorul unității, cu înscrisul «Conform cu originalul”. În raport cu acestea, instanța reține că în cauză, în ciuda insistențelor instanței de judecată de a se depune la dosarul cauzei rovinieta valabilă la data efectuării controlului ori bonul fiscal cu care s-a achitat factura fiscală nr. xxxxxxx/30.07.2010, totuși nu s-a făcut dovada achiziționării de către petentă a rovinietei valabile la data data de 30.07.2010, ora 14.12.
In temeiul prevederilor art. 112, pct. 5, alin. 1 coroborat cu art. 139, alin. 1 C. proc. civ., instanța de fond a reținut că petenta avea obligația de a depune la dosarul cauzei, în copie certificată conform cu originalul, bonul fiscal nr. 343/30.07.2010 ori originalul acestuia, sub sancțiunea de a nu se ține seama de acest înscris și că, în cauză, nu s-a făcut dovada imposibilității prezentării acestuia.
În acest context instanța a reținut că prezumția de legalitate a procesului verbal, prezumție ce se desprinde din economia dispozițiilor art. 34 alin.1 din OG nr. 2/2001 nu a fost răsturnată în cauză, plângerea petentei fiind neîntemeiata, motiv pentru care a respins plângerea formulată de petenta ________________ în contradictoriu cu D.R.D.P. C________ – SDN B_____.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recursul petenta ________________ Târgoviște, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în sensul dispozițiilor art. 304 pct. 9 C.pr.civilă, motivat de faptul că instanța nu a reținut motivele de nulitate a procesului - verbal de contravenție, vizând lipsa martorului asistent, care să confirme situația de fapt, potrivit dispozițiilor art. 19 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
Recurenta a susținut că agentul constatator nu s-a aflat în imposibilitate majoră de a asigura semnarea procesului – verbal de un martor, lipsa acestei mențiuni atrăgând nulitatea absolută a actului de sancționare.
De asemenea, s-a precizat că fapta contravențională reținută nu există, în condițiile în care legea nu sancționează fapta utilizatorului de a nu avea asupra sa rovinieta valabilă. În acest sens, recurenta a învederat achiziționarea unei roviniete valabile 7 zile, începând cu data de 30.07.2010, ora 720, pentru auto XXXXXXXX, conform facturii fiscale nr. xxxxxxx/ 30.07.2010. Aceste aspecte au fost învederate de șofer agentului constatator, fără a le menționa în procesul verbal și fără a se reține certificatul de înmatriculare al vehiculului.
S-a susținut că instanța de fond a apreciat în mod greșit probatoriul administrat, recurenta făcând dovada achitării prealabile a tarifului de utilizare a drumului.
Totodată, ________________ Târgoviște a invocat încălcarea dispozițiilor art. 8 alin. 3 și alin. 3/1 din O.G. nr. 15/2002 în privința stabilirii cuantumului tarifului de despăgubire, care nu a fost individualizat de agentul constatator, acesta făcând doar referire la înștiințarea de plată (ce nu cuprinde valoarea amenzii aplicate).
În consecință, s-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii plângerii și exonerării de plata amenzii și a tarifului de despăgubire în valoare de 560 euro.
Se reține că intimata D.R.D.P. C________ nu a formulat întâmpinare, iar părțile nu au depus înscrisuri în recurs, în sensul dispozițiilor art. 305 Cod proc.civilă.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prima instanță a făcut o apreciere corectă a legalității și temeiniciei procesului – verbal de contravenție, respingând în consecință plângerea formulată de petentă, soluție ce nu se impune a fi modificată.
Astfel, în referire la motivele de recurs ce vizează condițiile de formă ale procesului – verbal contestat, tribunalul reține că nu este incidentă sancțiunea nulității absolute invocate, pentru încălcarea dispozițiilor art. 19 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, având în vedere că s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 19 alin. (3) prin indicarea motivului pentru care nu s-a menționat un martor asistent („toți cei prezenți sunt agenți constatatori”).
De altfel, în reglementarea O.G. nr. 2/2001, încheierea procesului – verbal în prezența unui martor asistent se impune pentru a atesta împrejurarea că, fie contravenientul nu este prezent, fie refuză să semneze – situație reținută în cauză și care nu a fost contestată de petentă.
Având în vedere că martorul asistent nu are rolul de a confirma situația de fapt reținută de agentul constatator, iar nerespectarea dispozițiilor art. 19 din O.G. nr. 2/2001 atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de contravenție, cu condiția dovedirii unei vătămări de către petent, tribunalul constată că procesul – verbal contestat respectă condițiile de formă prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de dispozițiile art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
În referire la fondul cauzei, tribunalul constată că prima instanță a interpretat corect probele administrate – înscrisuri, reținând că petenta nu a făcut dovada contrară situației de fapt și de drept constatată prin procesul verbal de contravenție, potrivit art. 1169 Cod civil vechi.
Deși a invocat achitarea tarifului de utilizare a drumurilor anterior aplicării sancțiunii contravenționale, respectiv la data de 30.07.2010, ora 7,20, recurenta nu a depus la dosar bonul fiscal cu care s-a achitat factura fiscală nr. xxxxxxx/ 30.07.2010 (fila 4, dosar fond) pentru a putea fi verificată ora la care s-a făcut plata tarifului.
Tribunalul reține în acest sens apărările formulate de intimata C.N.A.D.N.R. prin întâmpinarea depusă la dosarul de fond, învederând efectuarea de verificări în baza de date a ___________________________, din care a rezultat că recurenta a achitat rovinieta valabilă în data de 30.07.2010, ora eliberării fiind 17:11 și nu 7:20 (cum s-a invocat), filele 34-35.
În condițiile în care procesul verbal de contravenție a fost întocmit la data de 30.07.2010, ora 1412, se constată în mod evident că tariful de utilizare a drumurilor naționale a fost achitat după ce S.C. G___ A___ S.R.L. a ost sancționată contravențional, potrivit dispozițiilor art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 8/2010, fapta contravențională fiind astfel săvârșită, contrar susținerilor recurentei.
Totodată, tribunalul constată, de asemenea, că motivele de recurs vizând încălcarea dispozițiilor art. 8 alin. 3 și alin. 3/1 din O.G. nr.15/2002 sunt neîntemeiate, cuantumul tarifului de despăgubire fiind menționat în înștiințarea de plată cuprinsă în același formular tipizat cu procesul - verbal de contravenție, care i-a fost comunicat prin poștă, astfel încât petenta a luat cunoștință atât de sancțiunea amenzii aplicate de 2250 lei, cât și de tariful de despăgubire stabilit în baza art. 8 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, în sumă de 560 Euro.
Se reține că motivele invocate nu atrag nulitatea absolută a procesului – verbal de contravenție, potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001, iar recurenta nu a făcut dovada existenței unei vătămări prin întocmirea procesului – verbal și a înștiințării de plată în modalitatea precizată.
De altfel, tribunalul constată că aceste nereguli formale ale procesului – verbal de contravenție nu au fost invocate prin plângere și nici nu au fost analizate de instanța de fond, pentru a reprezenta motive de recurs întemeiate.
Față de considerentele expuse, tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta ________________, potrivit dispozițiilor art. 312 Cod proc. civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta ________________, cu sediul în Târgoviște, ___________________________.86, județul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - D.R.D.P. C________, cu sediul în C________, _________________________.n., împotriva sentinței civile nr. 5136/23.06.2011 pronunțată de Judecătoria B_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 08 februarie 2012.
Președinte, Judecător, Judecător,
A____ A____ P____ C_______ R____ L____ M____ V______
Grefier,
M______ P________
Red-A.A.P____
Dact.PM
28.03.2012/3ex.
Jud.fond-I.C.C______