Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEȘ[*]

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 4026/2015

Ședința publică de la 17 Decembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE A____ A____

Judecător S____ I_____ Ț____

Grefier I____ B____

S-a luat în examinare pentru soluționare apelul formulat de petenta V_____ A______ C_______ împotriva Sentinței civile nr. 3185/07.04.2015, pronunțată de Judecătoria Pitești, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, intimat fiind I____________ DE P______ AL JUDETULUI ARGES POLITIA ORAS MIOVENI, având ca obiect „anulare proces verbal de contravenție”.

La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Tribunalul, din oficiu, invocă excepția de netimbrare a apelului și rămâne în pronunțare asupra acestei excepții.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra excepției netimbrării ,constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 11.07.2014 pe rolul Judecătoriei Pitești sub nr.XXXXXXXXXXXXXX, petenta V_____ A______ C_______ a formulat, în contradictoriu cu intimatul IPJ Argeș – Poliția Orașului Mioveni, plângere împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx încheiat la data de 10.07.2014, solicitând în principal anularea acestuia, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii dispuse cu avertisment.

În motivarea plângerii formulate, petenta a arătat că cele reținute în procesul-verbal nu corespund realității, întrucât nu se afla nici un pieton pe trecere.

Consideră că procesul-verbal este lovit de nulitate absolută, conform art.16 alin.1 din O.G.nr.2/2001, fiind viciat de informații nereale.

Mai arată că îndoiala trebuie interpretată în favoarea sa, iar dovada susținerilor trebuie făcută de organul constatator.

În drept, au fost invocate dispozițiile O.G. nr.2/2001, OUG nr.195/2002.

A solicitat proba cu înscrisuri și proba testimonială (N_____ V_______).

A anexat procesul-verbal contestat.

Intimatul a formulat întâmpinare (fila 18), prin care a menționat că procesul-verbal contestat a fost întocmit cu respectarea prevederilor legale.

A atașat raportul agentului constatator, proces-verbal de consultare a cazierului auto (filele 24-25).

Petenta nu a depus la dosar răspuns la întâmpinare.

Prin rezoluția din data de 11.12.2014, a fost fixat termen de judecată la data de 03.02.2015.

Instanța a administrat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, precum și proba testimonială, în cadrul căreia a fost audiat martorul D_____ F_____ A________.

Prin sentința civilă nr 3185 pronunțată la data de 07.04.2015, a respins plângerea formulată de petentă ,reținând în considerente că pin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr.xxxxxxx întocmit de către intimat la data de 10.07.2014, petenta a fost sancționată potrivit disp. art. 100 alin.3 lit.b din OUG 195/2002 rep, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.135 lit.h din H.G nr.1391/2006, cu amenda în cuantum de 360 lei și măsura complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru 30 de zile.

S-a reținut că în ziua de 10.07.2014 pe ______________________, Mioveni, petenta a condus autoturismul marca Ford cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX și nu a acordat prioritate de trecere unui pieton care a traversat regulamentar pe marcajul pietonal, pietonul aflându-se pe sensul său de deplasare.

La verificarea din oficiu a legalității procesului-verbal contestat, conform art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, nu au fost identificate cauze de nulitate absolută a acestuia, fiind respectate la completarea sa dispozițiile art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Motivul invocat privind pretinsa încîlcare a dispozițiilor art.16 din O.G.nr.2/2001 nu constituie cauză de nulitate absolută, întrucât dispozițiile art.17 din O.G. nr.2/2001 sunt în sensul că: lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, nulitate ce se constată și din oficiu. Lipsa celorlalte mențiuni din cuprinsul procesului-verbal, conform art.16 din O.G. nr.2/2001, atrag sancțiunea nulității relative a actului, anume doar în condițiile existenței vătămării, dovadă ce nu a fost efectuată de petent.

Prin Decizia nr.XXII pronunțată în cadrul recursului în interesul legii la data de 19.03.2007, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din ordonanță, iar în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, inclusiv cele menționate în art.16 alin.7 și art.19 din O.G nr.2/2001, nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act, sancțiunea fiind astfel nulitatea relativă.

Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Interesul major în calificarea faptelor contravenționale ca intrând sub incidența noțiunii de acuzație în materie penală în sensul art. 6 CEDO constă în obligația instanței de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu în administrarea și aprecierea probatorului și de a respecta principiul proporționalității între autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate faptele antisociale și respectarea dreptului la apărare a persoanelor sancționate (A_____ c. României).

Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului nu se opune însă instituirii unor prezumții de fapt sau de drept atâta timp cât nu se aduce atingere dreptului la apărare și se poate face proba contrară de către contestator (Salabiaku c. Franței).

Prin procedura de soluționare a plângerii petenta are posibilitatea de a-și dovedi nevinovăția prin exercitarea dreptului la apărare, în acest sens pronunțându-se și Curtea Constituțională prin mai multe decizii (de ex., decizia nr.349/2003, decizia nr.380/2003, decizia nr.270/2004).

Petenta nu a făcut dovada inexistenței faptei contravenționale, astfel că forța probantă a procesului-verbal de contravenție nu a fost înlăturată, bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.

Potrivit dispozițiilor art.135 lit.h din H.G. nr.1391/2006, conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului.

Astfel, din depoziția martorului D_____ F_____ A________ s–a reținut săvârșirea contravenției de către petentă: acesta a fost pietonul căruia nu i s-a acordat prioritate; a arătat că se afla pe sensul de mers al vehiculului condus de petentă, că aceasta din urmă l-a observat, având în vedere că la momentul la care s-a angajat în trecere era o distanță considerabilă între acesta și vehicul, iar petenta circula cu viteză redusă; dacă nu se oprea pe trecere, ar fi avut loc un accident.

Față de considerentele arătate, instanța reține că situația de fapt menționată în procesul-verbal corespunde realității, din probele administrate putând fi reținută contravenția în sarcina petentei.

Solicitarea petentei în sensul de a se dispune în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertisment este neîntemeiată, în raport de atitudinea acesteia de nerecunoaștere a faptei contravenționale săvârșite, exprimată prin motivarea plângerii. Cât privește înlocuirea măsurii complementare cu măsura avertismentului, această solicitare nu poate fi primită, din moment ce tipul și scopul sancțiunilor sunt diferite: o sancțiune principală și o măsură complementară, iar cea din urmă nu poate fi înlocuită astfel cu o sancțiune principală; totodată, legea nu prevede măsura înlăturării sancțiunii complementare nici de către agentul constatator și nici de către instanță, indiferent de sancțiunea principală aplicată: amendă contravențională sau avertisment.

Prin urmare, instanța a apreciat ca fiind legal și temeinic procesul-verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx din data de 10.07.2014, motiv pentru care, în temeiul art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, a respins plângerea formulată.

Împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel petenta V_____ A______ C_______ care a considerat-o nelegală și netemeinică după cum urmează :

Procesul verbal de contravenție nu a fost întocmit cu respectarea ingerințelor art.16,17 din OG 2/2001, de asemenea din economia tezei a 3 a din sentința apelată că, în conformitate cu art. 6 CEDO rezultă că instanța a reținut obligația de” a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu în administrarea și aprecierea probatoriului și de a respecta principiul proporționalității și respectarea dreptului la apărare persoanelor sancționate , a rezultat că deși instanța la nivel declarativ a ținut seama de principiul in dubio pro reo , cu toate acestea nu a dat eficiență interpretării textului de lege , mai exact intimata prin întâmpinare nu a făcut de fel nici o dovadă că fapta contravențională ar fi fost săvârșită de petentă și a depus în acest sens un raport al abaterilor acesteia anterioare presupusei contravenții pe care a contestat-o .

Acest lucru nu este în măsură să probeze veridicitatea celor reținute în procesul verbal de contravenție, cu atât mai mult cu cât însuși pietonul în cauză , în declarația dată în fața instanței de fond a recunoscut că nu a fost de fel împiedicat în procesul de traversare a străzii . Declarația martorului nu poate fi interpretată de instanță ,ci trebuie avută în vedere așa cum a fost dată de acesta.

De asemenea, este greșită afirmația din considerentele sentinței apelate , fila a 3 a , teza a 8 –a cum că s-ar fi produs un accident dacă nu oprea auto pe trecerea de pietoni ,în raport de declarația martorului asistent D_____ F_____ A________ – pietonul căruia se presupune că nu i-a acordat prioritate , care a declarat că „ în momentul în care s-a angajat în trecerea drumului public, era o distanță considerabilă între acesta și autovehicul , iar petenta circula cu viteză redusă”.

Totodată , ,respingerea cererii subsidiare de înlocuire a sancțiunii amenzii contravenționale cu avertisment și restituirea permisului de conducere reținut, motivat de atitudinea de nerecunoaștere a faptei contravenționale săvârșite” este nelegală și netemeinică ,nerecunoașterea operând tocmai pe motivele arătate în cererea de chemare în judecată, dar și de martorul asistent D_____ F_____ A________, martorul intimatei.

Cu privire la pericolul social al faptei,apelanta consideră că acesta nu este mare , astfel încât fapta sa să fie sancționată atât de grav.

În ceea ce privește modul în care au fost administrate probele , arată că se impunea audierea martorului N_____ V_______, martor care a răspuns la prima strigare a cauzei în ședința publică însă, din organizarea ședinței de judecată , cauza rămânând la a doua strigare foarte târzie , acest martor nu a mai putut rămâne până la finalul ședinței de judecată , deși petenta prin apărător a solicitat acordarea unui nou termen de judecată pentru audierea acestuia, instanța a respins această solicitare .

Analizând excepția netimbrării apelului ,tribunalul reține că este întemeiată ,pentru următoarele considerente:

Conform art.248 alin.1 NCPC, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură , precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Referitor la excepția de netimbrare, instanța constată că potrivit art. 33 alin. 1 din OG nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege.Conform art. 470 alin. 2 C.pr.civ. , la cererea de apel se va atașa dovada achitării taxelor de timbru.

În sarcina apelantei s-a stabilit obligația de a plăti taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei până la primul termen de judecată ,obligație care i-a fost adusă la cunoștință prin adresa emisă la data de 16.10.2015,comunicată apelantei la data de 21.10.2015 conform dovezii aflate la fila 13 a dosarului de apel .Aceasta nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 20 lei ,astfel că în cauză devine incidentă sancțiunea prevăzută de art. 197 C.pr.civ.Potrivit acestui text, în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii.

Pentru toate aceste considerente,în temeiul art. 248 alin. 1 corob. cu art. 470 alin. 2 și 197 C.pr.civ. ,tribunalul va admite excepția de netimbrare și va anula ca netimbrat apelul formulat de petenta V_____ A______ C_______.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția de netimbrare.

Anulează ca netimbrat apelul formulat de petenta V_____ A______ C_______ domiciliata în mun. P______, _______________________. 25 Bis, jud. Arges, CNP. xxxxxxxxxxxxx, împotriva Sentinței civile nr. 3185/07.04.2015, pronunțată de Judecătoria Pitești, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, intimat fiind I____________ DE P______ AL JUDETULUI ARGES POLITIA ORAS MIOVENI cu sediul în mun. Pitești, jud. Arges

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17.12.2015.

Președinte, A____ A____		Judecător, S____ I_____ Ț____
	Grefier, I____ B____

Red. /tehn.S.I.Ț

12.01.2016/4 ex.