Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
TRIBUNALUL D___
SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 693/2013
Ședința publică de la 14 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C_______ M_____ G_______
Judecător M______ C_______ V_________
Judecător M_____ D______ I_____
Grefier M____ G________
Pe rol judecarea recursului declarat de recurent _________________ împotriva sentinței civile nr.852 din 18.01.2013, pronunțată de Judecătoria C______, în contradictoriu cu intimat I____________ T_________ DE MUNCĂ D___.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns av.Coge M____ pentru recurenta _________________ care depune împuternicire avocațială și cons-.jr.T___ A___ pentru intimat I____________ T_________ DE MUNCĂ D___.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Constatând cauza în stare de judecată instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Av.Coge M____ solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței de fond în sensul admiterii plângerii
Reprezentantul intimatei solicită respingerea reculului, menținerea ca temeinică și legală a sentinței de fond, depune concluzii scrise.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, deliberând :
Prin sentința civilă nr. 852 din 18.01.2013, Judecătoria C______, a respins plângerea formulată de către petenta _________________, împotriva procesului verbal de contravenție _______ nr. xxxxxx/20.08.2012 în contradictoriu cu intimata I____________ T_________ DE MUNCĂ D___, ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că: plângerea formulată de către petenta _________________, prin reprezentant legal L____ E___ împotriva procesului verbal de contravenție _______ nr. xxxxxx/20.08.2012, în contradictoriu cu intimata I____________ T_________ DE MUNCĂ D___, este neîntemeiată, urmând a fi respinsă, având în vedere următoarele considerente:
Prin procesul verbal de contravenție _______ nr. xxxxxx/20.08.2012 emis de intimata I____________ T_________ DE MUNCĂ D___ s-a dispus sancționarea petentei _________________ cu amenda de 20.000 lei pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art.260 alin.1 lit.e din Legea nr.53/2003 privind Codul Muncii, modificată și completată și art.4 alin.8 lit.a din HG 500/2011 întrucât cu ocazia controlului efectuat de reprezentanții intimatei s-a constatat că numitul B_____ C_________ desfășura activitate la sediul petentei, fără a avea întocmite forme legale de angajare.
Potrivit art.16 alin.1 din Legea nr.53/2003 angajatorul avea obligația de a încheia contract individual de muncă, în baza consimțământului părților în formă scrisă anterior începerii raporturilor de muncă, deci anterior datei menționate în declarație, respectiv 09.01.2012.
Totodată, potrivit art.32 alin. 4 din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii prevede că tocmai perioada de probă constituie vechime în muncă, prin urmare nu numai munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă.
Astfel, instanța, apreciază că așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, la data de 13.08.2012 inspectorii de muncă din cadrul intimatei I____________ T_________ DE MUNCĂ DOL au efectuat un control în vederea identificării și combaterii muncii fără forme legale de angajare, la
ferma de animale deținută de numita Bărbălău I_____ și situată în cartier Rovine II , in spatele abatorului unde au fost depistat numitul B_____ C_________, care în calitate de conducător auto aduse un transport de furaje pentru animalele aparținând societăți petente fără a avea întocmite contracte individuale de muncă, conform declarației extrajudiciare date de acesta cu ocazia controlului, declarația dată având un regim special fiind dată la locul de muncă.
Controlul efectuat de agentul constatator a avut ca obiective clare identificarea și combaterea muncii fără forme legale, iar specificațiile date în declarația scrisă de persoana menționată mai sus neadevărate și reflectă starea de fapt existentă la societate la data efectuării controlului, dată la care numitului B_____ C_________ nu i se încheiase contract individual de muncă.
Totodată, instanța constată că petenta _________________, prin reprezentantul legal L____ E___ nu a încheiat contract individual de muncă numitului B_____ C_________, anterior începerii raporturilor de muncă, contract pe care nici nu l-au semnat, fapt recunoscut de acesta în declarația dată cu ocazia controlului și depuse la dosar.
Existența faptei reținute în sarcina petentei este dovedită destul de elocvent prin declarația persoanei depistate prestând activitate în folosul societății fără forme legale de angajare, cât și procesului verbal de contravenție _______ nr.xxxxxx din data 20.08.2012, document în care agentul constatator a menționat deficiențele constatate și măsurile pe care petenta era obligată să le realizeze.
Astfel, este dovedit faptul că petenta _________________, prin reprezentantul legal L____ E___ nu a respectat nici dispozițiile prevăzute de art.4 alin.1 din HG nr.161/2006 actualizată, potrivit căruia angajatorul avea obligația de a trimite registrul în formă electronică la ITM D___, cel târziu în ziua lucrătoare anterior începerii activității, obligație legală pe care aceasta nu a respectat-o.
Existența faptei reținute în sarcina petentei este dovedită destul de elocvent prin declarația persoanei depistate prestând activitate în folosul societății fără forme legale de angajare, cât și prin procesul verbal de control nr.xxxxxxx din data de 20.08.2012, document în care agentul constatator a menționat deficiențele constatate și măsurile pe care petenta era obligată să le realizeze.
Prin urmare, instanța constată că petenta _________________, prin reprezentantul legal L____ E___ se face vinovată de săvârșirea contravenției prevăzută de art.260 alin.1 lit j din Legea 53/2001 privind Codul Muncii, modificată și completată, întrucât cu ocazia controlului efectuat de reprezentanții intimatei la data de 13.08.2012 s-a constatat că numitul B_____ C_________ desfășurau activitate la sediul petentei, fără a avea întocmite forme legale de angajare.
Având în vedere considerentele menționate mai sus, instanța de fond a respinge plângerea formulată de către petenta _________________ împotriva procesului verbal de contravenție _______ nr.xxxxxx/20.08.2012, în contradictoriu cu intimata I____________ T_________ de MUNCĂ D___, ca neîntemeiată, menținându-se procesul verbal de contravenție, ca temeinic și legal.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petenta _________________ criticând-o ca netemeinică și nelegală, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței de fond în sensul admiterii plângerii.
În motivare arată că:
1 .Prin plângerea contravențională noi am arătat la punctul 2 că unitatea noastră a fost sancționată cu două sancțiuni în cuantum de câte 10.000 lei însă numai una dintre faptele pentru care s-au aplicat aceste sancțiuni este descrisă în procesul verbal de constatare a contravenției. Nefiind descrisă și cea de-a doua faptă contravențională, unitatea noastră s-a văzut în imposibilitatea de a se apăra,de a face propuneri cu privire la probatoriu,precum și de a beneficia de dreptul nostru de a ne proba eventuala nevinovăție. Nici măcar intimatul I.T.M. D___ nu a putut să arate, prin întâmpinare sau oral în ședința de judecată, care este cea de a doua faptă contravențională pentru care unitatea noastră a fost sancționată cu amendă de 10.000 lei, în acest sens noi am arătat că actul sancționator încalcă prevederile art.l6,alin.l din OG nr.2/2001 care stabilesc în mod expres că procesul verbal va cuprinde în mod obligatoriu descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei si locului în care a fost săvârșită,precum și arătarea tututror împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite. Cu privire la această excepție a inexistenței descrierii faptei instanța nu s-a pronunțat în niciun fel prin hotărârea atacată.
2. Instanța de judecată a pronunțat o hotărâre lipsită de temei legal și care cuprinde motive contradictorii. Astfel, în aliniatul 3 al paginii a treia a hotărârii se arată că unitatea noastră a fost sancționată cu amendă de 20.000 lei pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art.260,alin l, lit e din Legea nr.53/2003 privind Codul Muncii, modificată și completată și art.4, alin.8, lit.a din HG 500/2011. Lecturând cuprinsul HG 500/2011 vom observa că articolul 4 din actul normativ indicat de instanță nu are decât 3 aliniate,astfel încât aliniatul 8 nu există și bineînțeles nici litera a) a acestui aliniat și în consecință,nici după pronunțarea hotărârii unitatea noastră nu a reușit să afle pentru ce faptă ne-a fost aplicată cea de-a doua sancțiune de 10.000 lei.
Mai mult decât atât, instanța de judecată,în paragraful 4 al paginii a 4-a a hotărârii arată,de această dată,că unitatea noastră nu a respectat dispozițiile prevăzute de art.4,alin. din HG nr.l61/2006,text de lege care nu se găsește indicai în procesul verbal de constatare a contravenției.
3.În ceea ce privește situata de fapt,singura descrisă în procesul verbal,noi am făcui dovada cu martorul Beșiea C_________ că aceștia având nevoie de un camion pentru : transporta o mobilă din C______ în _________________________ la administratorul societății noastre care i-a spus că singurul camion al societății este încărcat cu furaje iar acestea trebuie să ajungă la o fermă de animale. Numitul B_____ C_________ 1-a rugat pe administratorul societății să-l lase să ducă el aceste furaje,astfel încât la întoarcere să poată să-și aducă și mobila achiziționată din C______.Având în vedere că administratorul societății era coleg de școală și consătean cu B_____ C_________,a considerat că poate să-l ajute pe acesta în acest fel în demersul său de a-și aduce mobila acasă. Așa cum a declar, și în fața instanței între cei doi nu a existat niciun moment intenția de a încheia un contract de muncă și, nici înainte și nici după data de 13.08.2012 între B_____ C_________ și societatea noastră nu a mai existat vreun fel de relație.
Considerăm că sancționarea societății cu o amendă atât de mare pentru faptul că administratorul societății a înțeles să-și ajute un coleg și consătean este mult disproporționată față de gradul de pericol social al acestei fapte.
Din motivele arătate vă rugăm să ne admiteți recursul,să casați hotărârea Judecătoriei C______ și rejudecând cauza pe fond să ne admiteți plângerea contravențional și să anulați procesul verbal de constatare a contravenției și să ne exonerați de la plata amenzii de totale de 20.000 lei stabilită prin actul constatator având în vedere lipsa descrierii faptei pentru care s-a aplicat cea de-a doua sancțiune de 10.000 lei.
Într-o teză subsidiară, în ipoteza în care veți considera totuși că unitatea noastră a săvârșit contravenția reținută în actul constatator, solicită admiterea în parte a plângerii, să reindividualizați sancțiunea și să modificați procesul verbal în sensul înlocuirii amenzii de 10.000 lei stabilită de intimatul I.T.M. D___ pentru singura faptă descrisă cu sancțiunea avertismentului, având în vedere că nici înainte de data de 13.08.2012 și nici după această dată numitul B_____ C_________ nu a avut niciun fel de relație cu societatea noastră.
În drept își întemeiază recursul pe prevederile art.304, punctele 7 și 9 și art.304, indice 1 din Codul de procedură civilă.
Intimata a depus concluzii scrise, solicitând respingerea reculului, menținerea ca temeinică și legală a sentinței de fond
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele invocate, instanța reține că recurenta arată că a fost sancționată cu două sancțiuni în cuantum de câte 10.000 lei însă numai una dintre faptele pentru care s-au aplicat aceste sancțiuni este descrisă în procesul verbal de constatare a contravenției și critică modul în care instanța de fond a interpretat materialul probator existent.
Criticile sunt întemeiate în parte.
Respectând dispozițiile art.34 alin.1 din O.G. 2/2001 și implicit principiul preeminenței dreptului, instanța de fond a examinat legalitatea și temeinicia procesului verbal.
Sub aspectul legalității, s-a reținut în mod greșit că procesul verbal este întocmit cu respectarea dispozițiilor legale, prevăzute sub sancțiunea nulității absolute .
Astfel, intimata petentă a fost sancționată prin procesul verbal de contravenție _______ nr. xxxxxx/20.08.2012 s-a dispus sancționarea petentei _________________ cu amenda de 20.000 lei pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art.260 alin.1 lit.e din Legea nr.53/2003 privind Codul Muncii, modificată și completată și art.4 alin.8 lit.a din HG 500/2011 întrucât cu ocazia controlului efectuat de reprezentanții intimatei s-a constatat că numitul B_____ C_________ desfășura activitate la sediul petentei, fără a avea întocmite forme legale de angajare.
Potrivit art. 16 din OG nr. 2/2001 „Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.”
Din interpretarea logico-gramaticala a prevederilor art.16 alin.1 din OG nr.2/2001 rezultă cerința ca agentul constatator sa realizeze o descriere în concret a contravenției, cu specificarea acțiunii sau inacțiunii autorului si a tuturor circumstanțelor de natură a imprima faptei acest caracter.
Cerința este imperativă, întrucât rațiunea instituirii ei a fost aceea de a permite instanței cercetarea legalității actului constatator prin stabilirea faptelor materiale și verificarea încadrării juridice pe care acestea au primit-o și a justei sancțiuni aplicate.
Or, în speța de fata, în procesul verbal contestat nu se menționează în ce a constat conduita nelegală a petentei.
Tribunalul constată astfel că fapta nu a fost descrisă, ci doar menționarea dispozițiilor legale în baza cărora petenta a fost sancționată, nefiind specificată acțiunea sau inacțiunea autorului si a tuturor circumstanțelor de natură a imprima faptei caracter contravențional.
Nerealizând o descriere a contravenției, fără a se evidenția elemente de fapt de natură a o individualiza, intimata a procedat la întocmirea unui act care nu întrunește cerințele de legalitate prevăzute imperativ de art.16 alin.1, iar o prezentare generală, lipsită de conținut, a faptei echivalează cu lipsa acesteia si atrage nulitatea procesului verbal conform art.17 din același act normativ.
Ca atare, apreciind că soluția pronunțată de prima instanță asupra excepției nulității procesului verbal -nerespectarea art. 16 din OG 2/2001 , în temeiul art. 312 Cod procedură civilă tribunalul urmează să admită recursul formulat și, modificând sentința recurată va admite în parte plângerea contravențională și va constata nulitatea procesului-verbal _______ nr. xxxxxx/2012 întocmit de I.T.M. D___ cu privire la contravenția prevăzută de art.4 al.1 din HG 500/2011.
În privința temeiniciei, instanța de fond a concluzionat, că starea de fapt reținută în procesul verbal nu a fost infirmată .
În acord cu instanța de fond; Tribunalul consideră că materialul probator administrat în cauză nu este de natură să confirme susținerile societății-recurente și să conducă la concluzia că situația de fapt reținută în procesul –verbal de contravenție nu ar fi conformă realității.
Art. 260 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 53/2003 statuează în mod clar „Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte: … primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1)” în timp ce art. 16 alin. 1 din același act normativ stabilește că „Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.”.
Or, în condițiile în care sus-numitul B_____ C_________ a specificat în mod clar, în cuprinsul declarației date în fața inspectorilor de muncă în data de 13.05.2012 că prestează activitate pentru recurentă . din data de 13.08.2012, societatea-recurentă avea obligația de a întocmi contract individual de muncă respectivei persoane cel mai târziu în ziua anterioară începerii raporturilor de muncă - respectiv 12.08.2012.
Este de remarcat faptul că legiuitorul român nu instituie nici o ierarhie în ceea ce privește probele administrate – în sensul că instanța este datoare să analizeze întreg materialul probator și să motiveze de ce dă eficiență unor mijloace de probă și le înlătură pe altele, fără ca vreuna dintre probe să aibă o valoare prestabilită, superioară altora.
În ceea ce-l privește pe sus-numitul B_____ C_________, în fața Judecătoriei C______ acesta a pretins că nu presta activitate pentru societatea-recurentă ci doar folosea mașina societății pentru a transporta mobilier la domiciliul său, mașina fiind încărcată și cu furaje pentru recurentă..
Tribunalul consideră că justificarea oferită de persoana anterior menționată în raport de cele declarate în fața inspectorilor I.T.M. , nu este una plauzibilă, fiind greu de acceptat ideea că o persoană majoră ar accepta să relateze despre lucruri care nu corespund realității fără să realizeze consecințele pe care le poate avea o astfel de conduită. De altfel, dacă lucrurile stăteau așa cum le-a înfățișat martorul, este greu de găsit o explicație pentru faptul că au fost menționate atât funcția ocupată –șofer -, cât și programul de lucru – 4 ore/zi, cât și faptul că "nu a semnat contract, nu a negociat salariul".
Prin urmare, prima instanță a apreciat în mod just materialul probator și a stabilit că nu a fost răsturnată prezumția de legalitate și temeinicie a actului de contravenție, astfel încât nu există nici un temei pentru a se dispune anularea procesului-verbal contestat cu privire la contravenția prevăzută de art.260 alin.1 lit.e /lg 53/2003.
În ceea ce privește cererea recurentei de înlocuire a sancțiunii aplicate Tribunalul o va respinge având în vedere că potrivit disp. art. 5 alin. 5 din O.G. 2/2001, "sancțiunea aplicată trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite" iar conform art. 20 alin 3 din același text normativ "Sancțiunea …trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal".
Tribunalul consideră că probele administrate în cauză trebuie să fie luate în calcul la determinarea gravității și a pericolului social al faptei săvârșite, după cum trebuie luate în considerare și consecințele unei asemenea fapte, respectiv lipsa oricăror forme de asigurare socială în caz de incapacitate temporară sau permanentă de muncă ,neacordarea pensiei pentru limită de vârstă și nu în ultimul rând ,imposibilitatea dobândirii ajutorului de șomaj , în cazul disponibilizării.
Prin urmare, ținând seama de circumstanțele săvârșirii contravenției, Tribunalul constatată că la individualizarea sancțiunii aplicate de organele de control s-a făcut o corectă apreciere a pericolului social a faptei săvârșite, și s-a ținut cont că amenda aplicată este minimul pedepsei prevăzută de legiuitor.
Ca atare, apreciind că soluția pronunțată de prima instanță asupra excepției nulității procesului verbal -nerespectarea art. 16 din OG 2/2001 , în temeiul art. 312 Cod procedură civilă tribunalul urmează să admită recursul formulat și, modificând sentința recurată va admite în parte plângerea contravențională și va constata nulitatea procesului-verbal _______ nr. xxxxxx/2012 întocmit de I.T.M. D___ cu privire la contravenția prevăzută de art.4 al.1 din HG 500/2011.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de recurent _________________ împotriva sentinței civile nr.852 din 18.01.2013, pronunțată de Judecătoria C______, în contradictoriu cu intimat I____________ T_________ DE MUNCĂ D___.
Modifică sentința 852/2013, în sensul că admite în parte plângerea și dispune anularea parțială a procesului verbal _______ nr.xxxxxx/2012, cu privire la contravenția prevăzută de art.4 al.1 din HG 500/2011.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Iunie 2013
Președinte, C_______ M_____ G_______ |
Judecător, M______ C_______ V_________ |
Judecător, M_____ D______ I_____ |
|
Grefier, M____ G________ |
|
Red.M.I/08.07.2013 tehn C C
Tehn M.G. 2 ex