Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX - plângere contravențională –

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

D E C I Z I A NR. 1340

Ședința publică din 24 septembrie 2015

Instanța constituită din:

Președinte : B____ C_________

Judecător: B_____ I___ D___

Grefier : I_____ A___ O___

Pe rol, judecarea apelului declarat de petentul N_____ L_____, împotriva sentinței civile nr. 2082 din 20.05.2014 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX intimat fiind I____________ de Poliție Județean Suceava și intervenient M______ A_____ L_____.

Dezbaterile asupra cauzei de față au avut loc în ședința publică din data de 09 septembrie 2015, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta și când, tribunalul, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 16.09.2015, 23.09.2015 și ulterior pentru astăzi, 24.09.2015.

După deliberare,

T R I B U N A L U L,

Asupra apelului de față, constată:

Prin sentința civilă nr. 2082 din 20.05.2014 pronunțată în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX, Judecătoria Suceava a respins plângerea contravențională formulată de către petentul N_____ L_____ împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx emis la data de 21.11.2013, în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean Suceava, intervenienții forțați M______ A_____ L_____, Euroins Romania S.A., S.C. OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUP S.A., ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

La data de 21.11.2013, petentului i s-a încheiat procesul-verbal de contravenție ___________ CP nr. xxxxxxx prin care i s-a aplicat amenda contravențională în cuantum de 480 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 101 al. 3 lit. a din OUG 195/2002 și art. 135 lit. f din HG nr. 1391/2006 și măsura complementară constând în reținerea permisului de conducere în vederea suspedării pe o perioadă de 60 de zile.

Din conținutul actului de constatare rezultă că la data de 01.11.2013, ora 13.30, petentul a condus autoturismul cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX pe ______________________ nu a acordat prioritate la punerea in mișcare autoturismului cu nr. XXXXXXXXX, intrând în coliziune cu acesta.

Procesul-verbal atacat a fost semnat de petent, fiind formulate următoarele obiecțiuni la rubrica “alte mențiuni”: “nu sunt de acord cu cele menționate”.

Fiind învestită cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, conform art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța a constatat următoarele:

Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța a considerat că situația de fapt reținută de către agentul constatator corespunde realității, proba faptului că petentul nu a acordat prioritate de trecere autoturismului marca VW cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, intrând în coliziune cu acesta, fiind făcută prin coroborarea constatărilor agentului de poliție cu declarațiile petentului N_____ L_____ (f.25,30), intervenientului M______ A_____ L_____ (f.26,31).

Mențiunile privind situația de fapt din procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție de veridicitate ce poate fi folosită pentru stabilirea vinovăției unei persoane, doar dacă aceste este folosită în limite rezonabile, luându-se în calcul gravitatea mizei și păstrându-se dreptul la apărare, astfel cum a stabilit și Curtea Europeană a Drepturilor Omului Instanța inclusiv în cauza A_____ contra României, par. 60.

În speță, întrucât agentul constatator nu a fost prezent la săvârșirea contravenției, dar a verificat auto XXXXXXXXX, a audiat conducătorii auto și a consemnat concluziile sale (f.24), aplicând sancțiunea raportat la acestea, prezumția că cele consemnate în procesul-verbal corespund realității este rezonabilă în ceea ce privește obligațiile părților de la locul faptei, urmând a fi coroborată cu probele administrate.

În raportul întocmit, agentul a arătat că ambele autoturisme au intrat în coliziune în condițiile consemnate în declarații, vinovăția aprținând conducătorului auto N_____ L_____ care nu a acordat prioritate la punerea în mișcare (f.24).

În susținerea celor consemnate în procesul verbal de contravenție, însuși petentul a declarat la data accidentului - 01.11.2013, ora 14.00 (f.25) că a ieșit din drumul proprietate personală din fața casei cu spatele pentru a intra in _______________________, în fața casei, este doar o singură bandă deoarece se lucrează la schimbarea conductei de canalizare și a avut o coliziune cu auto XXXXXXX care era in coloană de mașini și se deplasa spre SUCT. A mai declarat că mașina din fața acestuia i-a acordat prioritate să iasă, dorind să intre pe drumul unde își are locuința, locul fiind foarte _______________________ mai precizat că mașinile s-au strâns în coloană pentru că așteptau ca buldozerul să încarce recorca care bloca carosabilul pe singura bandă de mers (f.25). Această primă declarație completată la data de 21.11.2013 se coroborează cu cea a intervenientului M______ A_____ L_____ (f.26, 31), dar și cu declarația intervenientului dată în fața instanței (care a susținut că deoarece pe partea dreaptă a carosabilului se lucra, impreună cu alte 2 autoturisme a depășit escavatorul, prima mașină a mers înainte, a doua s-a oprit și a făcut semn petentului să iasă, acesta oprinsu-se în fața sa, în timp ce autoturismul care era in fața sa ți-a continuat drumul, ocolindu-l; inainte să se pună în mișcare autoturismul cu nr. XXXXXXXXX l-a lovit în partea din spate dreapta).

Chiar dacă ulterior petentul și-a nuanțat poziția (f.30), instanța nu poate reține declarația ulterioară în detrimentul primeia, aceasta oferind cea mai recentă descriere a faptelor, fiind dată în ziua accidentului, fiind suficient de detaliată pentru reținerea situației de fapt.

Pe de altă parte, în fața instanței petentul a încercat să acrediteze ideea că nu era formată coloană de mașini și că se afla deja pe ________________________ intervenientul a pătruns pe drumul îngustat din cauza lucrărilor efectuate în zonă, prezentând, în susținerea poziției sale, declarația martorei P_______ A_____ (f.66), care a declarat că se afla în mașină cu petentul care a ieșit de pe o străduță privată pe __________________________ se afectuau lucrări, fiind blocat sensul opus de mers. Aceasta a mai arătat că în momentul în care a ieșit la șosea, din sens invers venea o altă mașină cu nr. de B_______, căreia pententul i-a făcut semn să îl lase să treacă, însă această mașină nu a oprit, iar când au ajuns în dreptul utilajului ambele mașini s-au zgâriat în dreptul portierelor. Pe de altă parte, martora a arătat că petentul s-a asigurat când a ieșit în __________________________ să treacă mașinile care circulau pe drum și a făcut dreapta, iar în momentul în care a ajus să ruleze pe _________________________________ nu venea nicio altă mașină, petentul rulând aproximativ vreo 10 m pânâ să-i apară în față mașina de B_______. De asemena, martora a mai relatat și faptul că nu s-a format nicio coloană de mașini.

Având în vedere declarația contradictorie a martorei, dar și faptul că aceasta nu se coroborează cu probele de la dosar și cu celelalte declarații date în fața organelor de poliție, instanța a înlăturat această delarație, reținând situația de fapt astfel cum a fost descrisă de petent și intervenient la data producerii accidentului – 1.11.2013.

Astfel, conform art. 135 lit. f din HG nr. 1391/2006, conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere și în următoarele situații: f) când se pune în mișcare sau la pătrunderea pe drumul public venind de pe o proprietate alăturată acestuia față de vehiculul care circulă pe drumul public, indiferent de direcția de deplasare.

Potrivit art. 101 al. 3 lit. a din OUG 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depășirea sau trecerea la culoarea roșie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale.

Pe de altă parte, petentul avea și obligația generală de diligență în trafic care presupune obligația de a se asigura în mod corespunzător și de a efectua manevrele în trafic în condiții de maximă siguranță, instanța considerând că petentul nu a adoptat un comportament preventiv în trafic, neprocedând în mod corespunzător din punct de vedere legal, în condițiile în care a înțeles să ignore regulile de circulație, apelând la „mica înțelegere” între participanții la trafic. Faptul că mașina din fața intervenientului „i-a acordat prioritate”, nu a înlăturat obligația sa ca la punerea în mișcare sau la pătrunderea pe drumul public venind de pe o proprietate alăturată acestuia să acorde prioritate tuturor vehiculelor care circulau pe drumul public, mai ales că acestea se aflau în coloană.

Având în vedere cele mai sus reținute, situația de fapt, astfel cum a fost descrisă de agentul cosntatator reieșind și din declarațiile intervenientului și raportul agentului constatator (f.21, 24), declarația petentului (f.25), instanța a constatat că a fost săvârșită contravenția prevăzută de art. 101 al. 3 lit. a din OUG 195/2002.

Față de situația de fapt reținută, instanța a reținut că pentru săvârșirea faptei contravenționale, petentului i s-a aplicat în mod corect sancțiunea principală a amenzii prevăzute în clasa a treia de sancțiuni, în limitele prevăzute de art. 98 alin. 4 lit. c din O.U.G. 195/2002, dar și sancțiunea complementară a reținerii permisului de conducere potrivit art. 111 lit. c rap. la art. 101 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002 care prevede obligativitatea aplicării automate a pedepsei complementare a suspendării dreptului de a conduce.

În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001 raportat la art. 38 alin. 3 din același act normativ, instanța a apreciat că s-a realizat o corectă individualizare a sancțiunilor aplicate petentului, față de criteriile prevăzute de O.G. nr. 2/2001.

Opinia instanței s-a fundamentat, pe de o parte, pe dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, precum și pe dispozițiile art. 21 alin. 3 din același act normativ, conform cărora, la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Din înscrisurile depuse la dosar, instanța a reținut că pericolul social al faptei săvârșite de petent este ridicat, fapt ce rezulta din împrejurarea că au fost încălcate normele privind circulația pe drumurile publice, petentul neînțelegând să respecte regulile de circulație mai ales în condițiile în care la locul faptei unul din sensurile de mers era blocat ca urmare a efectuării unor lucrări la canalizare, neconștientizând pericolul de a se produce un accident de circulație. Pe de altă parte, petentul nu a recunoscut fapta sa, în plus, dând dovadă de necunoaștere a legistației rutiere.

Instanța a apreciat că aplicarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce se impune în prezenta cauză.

Chiar dacă O.U.G. nr. 195/2002 prevede obligativitatea aplicării automate a pedepsei complementare a suspendării dreptului de a conduce, însă și această sancțiune trebuie supusă unei operațiuni de individualizare, în temeiul art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001. Astfel, sancțiunile complementare trebuie supuse controlului judecătoresc conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001 și a art. 6 și 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în condițiile în care Curtea Europeană a considerat că până și sancțiunea complementară a punctelor de penalizare care pot fi aplicate în materie contravențională are caracter ”penal” în sensul art. 6 din Convenție (cauza Malige c. Franței, hotărârea din 23 septembrie 1998). Curtea a apreciat că sancțiunea punctelor de penalizare, deși în dreptul francez are caracter administrativ, în plan convențional are caracter penal, atât timp cât acumularea unui anumit număr de puncte poate să ducă la pierderea dreptului de a mai conduce, care este foarte util în viața de zi cu zi și în viața profesională, astfel că, deși aplicarea punctelor de penalizare are caracter preventiv, are și un caracter punitiv similar unei sancțiuni penale.

Aplicând aceleași principii la dreptul intern, cu atât mai mult sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce are un caracter penal în sensul Convenției, astfel că aplicarea acestor sancțiuni nu se poate dispune automat, fără a putea fi supuse controlului instanțelor, iar instanța are dreptul, în condițiile art. 31 din O.G. nr. 2/2001 să verifice și modul de individualizare a acestei sancțiuni.

În speță, aplicarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce se impune, având în vedere urmarea produsă (avarierea unui vehicul), dar și atitudinea petentului care, în niciun moment nu a învederat că i-ar fi părut rău pentru nerespectarea regulilor de circulație și pentru crearea unei stări de pericol pentru ceilalți participanți la trafic. Prin urmare, pentru a permite petentului să înțeleagă regulile de circulație pe drumurile publice, necesitatea nu numai legală, dar și morală de a respecta aceste reguli și de a nu fi un pericol cel puțin pentru ceilalți participanți la trafic, instanța va menține procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx emis la data de 21.11.2013 așa cum a fost întocmit de către agentul constatator.

Pentru aceste motive, întrucât intimata a făcut dovada săvârșirii contravenției de către petent, iar acesta nu a făcut proba unei situații contrare actului de sancționare, instanța a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională, considerând că procesul-verbal atacat a fost legal și temeinic încheiat, iar sancțiunile corect individualizate și aplicate.

Împotriva acestei sentințe, la data de 10.09.2015, a declarat apel petentul N_____ L_____, criticând-o pentru nelegalitate și netemeincie, cu motivarea că în mod greșit instanța de fond a pronunțat această soluție și solicită pentru motivele detaliate în cerere, admiterea apelului și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii plângerii contravenționale.

Legal citat, intimatul IPJ Suceava a formulat întâmpinare, la data de 03.04.2015, prin care a arătat că susținerile apelantului sunt nefondate, sentința instanței de fond este legală și temeinică, dată în baza probatoriului administrat în cauză, inclusiv din perspectiva practicii CEDO în materie contravențională.

Precizează că agentul constatator s-a deplasat la fața locului și a aplicat sancțiunea contravențională în baza probelor administrate, respectiv declarațiile conducătorilor auto și schițele accidentului întocmite de aceștia, coroborate cu alte probe, instanța de fond analizându-le și pronunțând sentința și cu privire la circumstanțele personale ale contravenientului, apreciind diferit gradul de pericol social al faptei. Mai mult, instanța de fond a administrat și proba cu martori, luând în considerare declarația intervenientului care se coroborează cu declarația agentului constator, iar nu cu cea a petentului. Mai mult, petentul nu a adus nicio dovadă că situația de fap reținută în sarcina sa este contrară.

Subliniază faptul că anularea măsurilor dispuse ar determina crearea unui precedent nevaforabil, întrucât consumul de alcool este unul dintre factorii negativi care influențează producerea accidentelor rutiere, îngreunând aducerea la îndelinire a atribuțiilor privind aplicarea legii.

Pe cale de consecință solicită respingerea apelului și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică și implicit procesul – verbal de contravenție, cu sancțiunile aplicate.

Legal citat, intervenientul M______ A_____ L_____, nu a formulat întâmpinare și nici nu a desemnat un reprezentant în instanță.

Examinând sentința atacată, în limitele devoluțiunii stabilită prin motivele de apel formulate, și în raport de întregul complex probator, ca și de dispozițiile aplicabile și criticile aduse instanței de fond, Tribunalul expune următoarele:

La data de 21.11.2013, petentului i s-a încheiat procesul-verbal de contravenție ___________ CP nr. xxxxxxx prin care i s-a aplicat amenda contravențională în cuantum de 480 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 101 al. 3 lit. a din OUG 195/2002 și art. 135 lit. f din HG nr. 1391/2006 și măsura complementară constând în reținerea permisului de conducere în vederea suspedării pe o perioadă de 60 de zile.

Din conținutul actului de constatare rezultă că la data de 01.11.2013, ora 13.30, petentul a condus autoturismul cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX pe ______________________ nu a acordat prioritate la punerea in mișcare autoturismului cu nr. XXXXXXXXX, intrând în coliziune cu acesta.

Fapta reținută în procesul-verbal contestat nu este confirmată de martora P_______ A_____ propusă de petent care a relatat că, la data incidentului, se afla în mașina acestuia și, în momentul în care au ieșit la drumul principal, nu era de față nici un polițist, petentul s-a asigurat când a făcut dreapta, lăsând mașinile care circulau pe drumul principal, astfel că, în momentul în care a intrat pe acesta, pe contrasens nu venea nicio mașină pentru a fi nevoit să acorde prioritate, iar mașina cu care s-a atins a întâlnit-o la cca. 10 m . Întrucât fapta petentului nu a fost constatată personal de agentul constatator, iar petentul a făcut dovada contrară a situației reținute în procesul-verbal contestat, tribunalul apreciază că petentul nu a săvârșit fapta pentru care a fost sancționat.

Față de aceste considerente, tribunalul, în temeiul art. 480 C.pr.civilă, va admite apelul, va schimba sentința apelată, va admite plângerea și va anula sentința apelată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Admite apelul, declarat de petentul petentul N_____ L_____, domiciliat în mun. Suceava, ___________________.3, ________________________________, împotriva sentinței civile nr. 2082 din 20.05.2014 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX intimat fiind I____________ de Poliție Județean Suceava, cu sediul în mun. Suceava, _______________.9, județul Suceavași intervenient M______ A_____ L_____, domiciliat în mun. Suceava, ___________________, _____________, __________________.

Schimbă sentința civile nr. 2082 din 20.05.2014.

Admite plângerea și anulează procesul verbal de contravenție seria CP nr. xxxxxxx emis la data de 21.11.2013.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 24 septembrie 2015.

Președinte, Judecător, Grefier,

B____ C_________ B_____ I___ D___ I_____ A___ O___

Red. B.I.D.

Jud. fond. C_____ A___

Tehnored. I.A.

Ex. 2/25.11.2015