Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B_____

SECȚIA A II-A CIVILĂ DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 423/Aca/2015

Ședința publică din 10 Septembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M____ L____ V______

Judecător C_______ R____

Grefier M______ S______

Pe rol judecarea apelului în materie C_________ administrativ și fiscal formulat de apelantul I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN B_____, cu sediul în B_____, _________________________. 10-12, împotriva sentinței civile nr.2371/26.03.2015 pronunțată de Judecătoria B_____, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul I____ I_____, domiciliat în ______________________.B_____, ________________________, și prin afișare la ușa instanței, având ca obiect-anulare proces verbal de contravenție .

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părtile.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, conform dispozițiilor art. 104 alin. 10 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, care învederează instanței următoarele: procedura este legal îndeplinită prin afisare la ușa instanței, cererea legal timbrată, dosarul se află la primul termen de judecată, apelul este declarat în termen legal și motivat, după care;

Fiind primul termen de judecată, față de prevederile art. 131 Cod proc.civ., instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză, prin raportare la art.95 pct.2 Cod proc.civ.

Având în vedere că nu mai sunt alte motive de amânare, instanța constată apelul în stare de judecată și îl reține spre soluționare.

Deliberând, instanța a pronunțat următoarea decizie în contencios administrativ.

TRIBUNALUL

Asupra apelului în contencios administrativ de față:

Prin sentința civilă nr. 2371/26.03.2015 a Judecătoriei B_____ pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX a fost admisă plângerea contravențională formulată de petentul I____ I_____ în contradictoriu cu intimatul I____________ Județean de Poliție B_____, a fost anulat procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/01.06.2014.

Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut că:

Prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 01.06.2014, petentul a fost sancționat cu 5 puncte amendă contravențională, în cuantum de 425,00 lei, și aplicarea măsurii tehnico - administrative a reținerii permisului de conducere pentru o perioadă de 30 de zile, pentru sãvârșirea contravenției prevãzute de disp.art. 120 alin.1 lit.i) din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002 pentru că, la aceeași datã, conducând autoturismul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX pe Soseaua Râmnicu Sărat din Mun.Brãila, petentul a efectuat manevra de depãșire a autovehiculului XXXXXXXXX, care circula în același sens de mers, cu încãlcarea marcajului longitudinal continuu, circulând pe contrasens.

Sub aspectul legalității, instanța a constatat că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, care pot fi invocate de instanță din oficiu, iar petentul nu a invocat niciunul din motivele de nulitate prevăzute de art. 16 din O.G. nr. 2/2001. Astfel, procesul- verbal conține mențiunile privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite, a datei comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.

În ceea ce privește încadrarea juridică a faptei, instanța a constatat că procesul-verbal de contravenție indică dispozițiile art. 120 alin.1 lit.i) din HG nr.1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, care prevãd cã (1) Se interzice depășirea vehiculelor: i) când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circulă, chiar și parțial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spațiul de interzicere.”

Nerespectarea regulilor privind depășirea către conducătorul de autovehicul constituie contravenție, potrivit disp.art.100 alin.3 lit.e) din OG nr.195/2002, și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.

Potrivit art. 98 alin. 4 lit b) din OUG 195/2002 republicată, clasa a II- a de sancțiuni este reprezentată de posibilitatea aplicării a 4 sau 5 puncte de amendă, fiecare punct reprezentând 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului.

Prin urmare, se poate concluziona că fapta a fost corect încadratã, iar sancțiunea a fost individualizatã între limitele fixate de actul normativ de incriminare, procesul verbal fiind legal întocmit cu privire la acest aspect.

In ceea ce privește sancțiunea complementarã a suspendãrii exercitarii dreptului de a conduce pentru o perioadã de 30 de zile, instanța a procedat la înlăturarea acesteia, având în vedere modalitatea de aplicare a sa, cu încălcarea dispozițiilor imperative ale legii, în vigoare la momentul săvârșirii contravenției reținute în sarcina petentului.

Examinând cuprinsul procesului verbal, instanța a constatat că în acesta s-au făcut mențiuni despre sancțiunea principală aplicată – amenda în cuantum de 425,00 lei și despre măsura tehnico - administrativă a reținerii permisului de conducere, fără a se preciza dacă s-a dispus și sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile. Se observă astfel că agentul constatator a făcut confuzie între sancțiunile complementare, printre care figurează și cea a suspendării exercitării dreptului de a conduce, conform art. 96 alin 2 lit. b din O.U.G. nr. 195/ 2002 și măsurile tehnico - administrative, printre care figurează și cea a reținerii permisului de conducere, conform art. 97 alin. 1 lit. a din O.U.G. nr. 195/ 2002.

Ori, din interpretarea de ansamblu a tuturor articolelor pertinente prezentate, rezultă că, odată cu întocmirea procesului verbal, în cuprinsul căruia trebuie menționatã sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce, cât și măsura tehnico - administrativă a reținerii permisului de conducere, agentul constatator eliberează dovada înlocuitoare cu drept de circulație pe o perioadă de 15 zile. În cazul în care, în acest interval, se formulează plângere contravențională, se suspendă executarea atât a sancțiunii principale a amenzii, cât și a sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce, până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești. Dar, acest efect suspensiv de executare pe care îl are plângerea contravențională, nu echivalează cu exonerarea agentului constatator de la obligația de a aplica, prin procesul verbal sancțiunea complementarã.

În aceste condiții, instanța a constatat că, în contradicție cu dispozițiile imperative ale legii, sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile nu a fost aplicatã petentului prin procesul verbal de contravenție, de către agentul constatator, care avea calitatea de polițist rutier.

Mai mult, din precizãrile formulate de către intimatã în fața instanței, reiese că, propriu-zis, nu a fost întocmit nici un act administrativ prin care să se fi aplicat sancțiunea suspendării exercitării dreptului de a conduce, singura mențiune fiind făcută cu privire la măsura tehnico - administrativă a reținerii permisului de conducere.

Ori, în această situație, instanța este pusă în imposibilitatea de a verifica din punct de vedere al legalității respectiva sancțiune, în sensul dacă a fost aplicatã de către un polițist care să fi avut calitatea de polițist rutier. Prin neaplicarea sancțiunii de către agentul constatator și nemenționarea acesteia în cuprinsul procesului verbal, practic, suspendarea exercitării dreptului de a conduce rămâne la latitudinea unor angajați ai intimatei, a căror calitate de agent constatator nu poate fi verificată și care nu întocmesc niciun act administrativ prin care aplică sancțiunea, punând instanța în imposibilitatea de a verifica legalitatea acesteia.

Sub aspectul temeiniciei, instanța a constatat că, din probele administrate în cauzã, nu a rezultat că petentul a comis fapta reținută în sarcina sa, aspect de natură a înlătura răspunderea contravențională a acestuia.

Astfel, în dovedirea contravenției pentru care a fost sancționat petentul, intimata I____________ de Poliție al Județului B_____ a depus raportul agentului constatator O______ F______.

Potrivit acestui raport, la data și ora menționate în procesul-verbal, în timp ce acesta efectua serviciul pe raza mun.B_____, a observat cã autoturismul condus de petent, cu numãrul de înmatriculare XXXXXXXXX , a depãșit pe linia continuã autoturismul XXXXXXXXX, care circula în același sens de mers, cu încãlcarea marcajului longitudinal continuu.

In afara raportului întocmit de agentul constatator, intimata nu a mai depus nici un înscris și nu a solicitat administrarea niciunei alte probe, pentru a dovedi sãvârșirea contravenției.

Or, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției trebuie să aibă la baza întocmirii sale mijloace de probă temeinice în ceea ce privește existența faptei contravenționale, săvârșirea faptei de către petent și vinovăția acestuia în comiterea contravenției, mențiunile agentului constatator inserate în actul sancționator neputând servi singure drept temei pentru aplicarea sancțiunii contravenționale, în absența altor mijloace de probă.

Prin urmare, constatând cã singurul înscris depus de intimatã la dosarul cauzei este raportul agentului constatator, instanța a apreciat cã dovedirea faptei pentru care petentul a fost sancționat, exclusiv în baza acestui raport și a prezumției legale de autenticitate și veridicitate a procesului verbal de contravenție, ar depăși limitele rezonabile impuse de gravitatea mizei și de dreptul la apărare al petentului.

În concluzie, instanța a apreciat că, în lipsa oricărui element probatoriu care să confirme susținerile intimatei, în cauză se naște o stare de dubiu, care nu poate decât să profite petentului, iar a da relevanță absolută celor consemnate în actul sancționator de către agentul constatator, în aceste condiții, ar duce la încălcarea flagrantă a prezumției de nevinovăție de care trebuie să beneficieze petentul, sarcina probei revenind organului sancționator, iar nu contravenientului, care nu poate fi obligat să-și dovedească nevinovăția.

Pentru considerentele sus-expuse, având în vedere că sancționarea petentului apare ca netemeinică, în lipsa probării de către intimatã a faptei reținute în sarcina acestuia, în baza art. 34 din O.G. nr. 2/ 2001, instanța a admis plângerea contravențională, a anulat procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 01.06.2014.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel I____________ Județean de Poliție B_____ arătând că s-a depus în dovedirea contravenției raportul agentului constatator, care constituie o probă nelegal înlăturată de prima instanță față de lipsa apării contravenientului care nu a adus în sprijinul afirmațiilor sale nicio dovadă. Așa fiind întrucât s-a dovedit comiterea faptei, solicită admiterea apelului și respingerea plângerii contravenționale. În drept precizează art. 466-480 C. p. civ. .

Intimatul în faza scrisă a procedurii nu a depus întâmpinare.

În faza orală a procedurii au fost reanalizate probele - înscrisuri administrate la instanța de fond.

Examinând sentința apelată, tribunalul constată că apelul este fondat urmând a fi admis pentru următoarele considerente :

Prima instanță în mod greșit a înlăturat proba cu înscrisuri-raportul depus de agentul constatator care se coroborează cu datele conținute de procesul verbal și conduc la concluzia că intimatul a comis fapta de a depăși un alt autovehicul încălcând marcajul longitudinal continuu, circulând pe contrasens. Dealtfel petentul nu a adus nicio probă în sprijinul afirmațiilor sale, așa încât proba adusă de agentul constatator nu a fost răsturnată. În plângere dar și în procesul verbal intimatul nu a negat producerea faptei ci doar a circumstanțiat-o, circumstanță rămasă fără relevanță juridică.

Așa fiind, tribunalul potriv. art.480 al.2 C.p.civ. considerând că hotărârea primei instanțe nu este temeinică, va admite apelul și va schimba în tot sentința apelată respingând ca nefondată plângerea contravențională și menținând în integralitatea sa procesul verbal de contravenție și sancțiunile aplicate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite ca fondat apelul formulat de apelantul I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN B_____, cu sediul în B_____, _________________________. 10-12, împotriva sentinței civile nr.2371/26.03.2015 pronunțată de Judecătoria B_____, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul I____ I_____, domiciliat în ______________________.B_____, ________________________, și prin afișare la ușa instanței.

Schimbă în totul sentința atacată și în rejudecare:

Respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul I____ I_____.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 10 Septembrie 2015.

Red RC/Tehnored

4ex/9.10.2015

Jud fond. E________ I_____