Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX – anulare proces verbal de contravenție -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA nr. 1136
Ședința publică din 02.09.2015.
Instanța constituită din:
Președinte C_______ P_____
Judecător C_______ - D______ D_____
Grefier A_____ R_____
Pe rol, judecarea apelului formulat de apelantul DIRECTIA G_______ REGIONALĂ A FINANTELOR PUBLICE IAȘI – cu sediul înj _______________________.26, județul Iași, împotriva sentinței civile nr. 428/30.01.2015 pronunțată de Judecătoria Radauti, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind R_____ C_______ - domiciliată în _________________________, județul Suceava.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru intimata lipsă avocat P______ V_____, lipsă apelanta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care :
Apărătorul legal al intimatei depune la dosar delgație de reprezentare și întrebat fiind arată că nu mai are alte cereri.
Instanța constatând cercetarea judecătorească finalizată în baza art. 244 NCPC și potrivit art. 392 din NCPC reține apelul pentru soluționare acordând cuvântul la dezbateri pe acesta.
Avocat P______ V_____ pentru intimată pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat și de menținere ca legală și temeinică a sentinței primei instanțe cu precizarea că motivele din apel sunt pure afirmații și a se avea în vedere că intimata este în etate ( 66 ani).
Declarând dezbaterile închise,
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 428/30.01.2015 dată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX s-a admis în parte plângerea contravențională de petenta R_____ C_______ împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor _________/20 nr. xxxxxxx, nr. 219/28.10.2014 și s-a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii în cuantum de 5000 lei aplicată petentei cu sancțiunea „ avertisment”.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut:
Sub aspectul legalității, instanța a reținut că actul sancționator a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.16 și 17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța a reținut că acesta, conținând constatările personale ale agentului constatator, face dovada deplină a situației de fapt până la proba contrară, sarcina probei revenind petentului contestator.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Petenta nu a făcut dovada contrarie celor consemnate și implicit nu a răsturnat prezumția de temeinicie de care se bucură acest act.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 5 alin. 5 și ale art. 21 alin. 3 din O.G. nr.2/2001, potrivit cărora, la aplicarea sancțiunii se ține seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Împotriva aceste sentințe în termen legal a formulat apel D G R F P Iași criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie cu motivarea că :
Din materialul probator administrat în cauză reiese cu claritate că fapta petentei a fost săvârșită în mod premeditat, urmărindu-se obținerea de foloase de ordin financiar prin achiziționarea și sustragerea de la vămuire a țigaretelor și produselor alcoolice pe care le avea disimulate.
Având în vedere că este vorba de sustragerea de la vămuire a unor produse accizabile, în modul arătat, consideră intimata vă măsura sancționării pecuniare se impune pentru corijarea petentei în speță neavând relevanță circumstanțele personale ale acesteia, care oricum nu pot justifica modalitatea de comitere a faptei.
Nu în ultimul rând se arată că în cauză apare ca un act de încălcare flagrantă a prevederilor imperative ale legislației incidente, prin săvârșirea acesteia aducându-se o atingere gravă valorilor sociale ocrotite de lege precum și autorității instituțiilor statului, consideră că simpla atenționare a contravenientului nu corespunde scopului avut în vedere de legiuitor și echivalează cu golirea legii de conținut, reprezentând o încurajare a petentei prin insuflarea unei sugestii de impunitate.
Pentru toate acestea s-a solicitat a se admite apelul.
Petenta legal înștiințată a formulat întâmpinare la cererea de apel prin care a solicitat a se respinge apelul ca nefondat.
Examinând sentința atacată, în limitele devoluțiunii stabilită prin motivele de apel, și în raport de întregul complex probator, ca și de dispozițiile aplicabile și criticile aduse instanței de fond, pentru considerentele ce urmează, Tribunalul expune următoarele:
Petenta a fost sancționată contravențional cu amenda și măsura complementară a reținerii în vederea confiscării a bunurilor folosite pentru săvârșirea contravenției pentru încălcarea dispozițiilor art.653 al.1 lit.a, raportat la art.653 al. 2 din HG.707/2006, reținându-se în sarcina acesteia că s-au descoperit ascunse în bagajele personale 30 pachete de țigarete marca Monte Carlo și 6 litri alcool etilic, încercând trecerea acestora peste frontieră în mod fraudulos, cu depășirea limitelor prevăzute de legislația fiscală și vamală.
În concret, critica apelantei vizează greșita reindividualizare a sancțiunii și apreciere a gravității faptei din partea instanței de fond, apreciindu-se de apelantă, printre altele, că înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment conduce practic la anularea rezultatelor obținute de agenții constatatori din cadrul autorității vamale în desfășurarea activității de depistare, stopare sau reducere a frecvenței faptelor de contrabandă cu produse accizabile și de evaziune fiscală, determinând în acest fel contravenienții la săvârșirea în continuare a acestui tip de fapte, cu consecințe negative asupra bugetului de stat.
Această critică este nefondată.
Prima instanță a făcut o analiză judicioasă asupra gravității faptei, sens în care Tribunalul reține evaluarea modului și a mijloacelor de săvârșire a faptei, cu referire concretă la cantitatea relativ mică de alcool, starea materială a petentului, împrejurarea că acesta se află la prima abatere, mijloacele de atingere ale scopului preventiv al sancțiunii.
Deși apelantul a criticat și împrejurarea lipsei antecedentelor contravenționale ale petentei, nefiind făcută dovada contrarie, Tribunalul nu poate decât să aplice prezumția simplă a inexistenței unor sancțiuni anterioare, orice persoană trebuind să se bucure de încrederea că a respectat anterior legea (decursă din prezumția de nevinovăție).
Tribunalul își însușește argumentele primei instanței pe care le apreciază pertinente și juste, întrucât, într-adevăr, în cauza de față alegerea unei sancțiuni cu amenda în cuantum de 5000 lei nu îndeplinește exigențele de proporționalitate și nu este necesară față de criteriile legale de individualizare enumerate în art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 și în lumina dispozițiilor art. 5 alin. 5 din acest act normativ.
Este adevărat că fapta comisă de intimat prezintă un grad de pericol social ce impune aplicarea unei sancțiuni, și că sustragerea țigaretelor de la vămuire se înscrie în cadrul unui fenomen la granița cu Ucraina (ca și cu Rep. M______), instanța de apel fiind conștientă de eforturile inspectorilor vamali în combaterea acestuia, ca și efectele financiare ale introducerii de teritoriul României și astfel al Uniunii Europene a bunurilor accizabile fără plata accizelor. Dar existența fenomenului nu poate legitima impunerea sancțiunii cu amenda ab initio, de fiecare dată, și fără o evaluare atentă și circumstanțiată a fiecărui caz în parte, mai ales în condițiile în care cuantumul minim al amenzii este de 5.000 lei, iar o reindividualizare a sancțiunii în nici un caz nu poate produce efectul arătat de apelantă, câtă vreme faptele sunt sancționate, individualizarea fiind o operațiune legală și necesară, impusă de legiuitor.
Orientarea jurisprudențială a instanțelor judecătorești este în sensul că amenda de 5000 lei poate fi vădit disproporționată față de cantitatea bunurilor sustrase vămuirii (în cauză, de 8 litri de alcool) și față de valoarea acestora, Tribunalul arătând că îndeosebi prin aplicarea sancțiunii complementare a confiscării bunurilor s-a contribuit în mod direct, imediat și eficient la restabilirea ordinii de drept, la sancționarea intimatului contravenient și la asigurarea rolului preventiv prin descurajarea sa, văzându-se lipsit de bunurile provenite din săvârșirea contravenției.
Motiv pentru care, inclusiv pentru a nu se crea intimatului de față, supus unei „acuzații penale”, o situație discriminatorie în raport cu alte persoane condamnate pentru săvârșirea de infracțiuni la regimul vamal cărora li se aplică beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei, apelul de față este găsit nefondat, cu consecința respingerii sale.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
D E C I D E :
Respinge ca nefondat apelul, formulat de apelantul DIRECTIA G_______ REGIONALĂ A FINANTELOR PUBLICE IAȘI – cu sediul înj _______________________.26, județul Iași, împotriva sentinței civile nr. 428/30.01.2015 pronunțată de Judecătoria Radauti, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind R_____ C_______ - domiciliată în _________________________, județul Suceava.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.09.2015.
PreședinteJudecător Grefier
C_______ P_____ C_______ - D______ D_____ A_____ R_____
Jud.fond S_____ M.
Red.P.C.
Tehnored. R. A.
2 ex/ .28.09.2015