Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX recurs

Plângere contravențională

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B_______

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Ședința publică din data de 15 decembrie 2014

Instanța constituită din:

Președinte - R_____ M______

Judecător – S_______ D____

Judecător – B______ L_____

Grefier - U________ G_______

DECIZIA NR. 999 R

Pe rol judecarea recursurilor declarate de către recurenta – intimată S.C S_____ C_________ S.R.L. cu sediul în loc. Trușești, ___________________________, împotriva sentinței nr. 2089/25.02.2013 pronunțată de Judecătoria B_______, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul - apelant I____________ T_________ de Muncă B_______, cu sediul în mun. B_______, ________________________.83 A, jud. B_______, având ca obiect – plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat P_____ A____ pentru recurenta-intimată, lipsă fiind reprezentantul intimatului – apelant I____________ T_________ de Muncă B_______.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței că dosarul este la al II - lea termen de judecată, are ca obiect recurs formulat împotriva sentinței civile 2089/25.02.2013 pronunțată de Judecătoria B_______, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX și procedura de citare este legal îndeplinită.

Avocat P_____ A____ depune la dosar împuternicire avocațială pentru recurenta-intimată S.C S_____ C_________ S.R.L..

Instanța, din oficiu invocă excepția netimbrării cererii de recurs și acordă cuvântul părții asupra excepției.

Avocat P_____ A____ pentru recurenta-intimată arată că va depune la doar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei, până la încheierea ședinței de judecată, solicitând admiterea cererii de recurs așa cum a fost formulat și respingerea recursului formulat de I____________ T_________ de Muncă B_______, ca nefondat.

După deliberare,

T R I B U N A L U L

Asupra excepției netimbrării și recursurilor de față:

Prin sentința nr. 2089/25.02.2013 pronunțată de Judecătoria B_______, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, instanța de fond a admis, în parte, plângerea contravențională formulată de petenta S.C S_____ C_________ S.R.L. cu sediul în loc. Trușești, ___________________________, în contradictoriu cu intimatul I____________ T_________ DE MUNCĂ B_______, cu sediul în mun. B_______, ________________________.83 A, jud. B_______ și a redus sancțiunea amenzii aplicate petentei prin procesul verbal _______ nr. xxxxxx din 13.02.2012, de la 8000 lei, la 4000 lei.

Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor _______ nr. xxxxxx din 13.02.2012, încheiat de un inspector de muncă din cadrul I.T.M. B_______, petenta S.C. S_____ C_________ S.R.L. a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 8000 lei, pentru săvârșirea contravenției prev. de art.39 alin.(4) din Legea 319/2006 a securității-sănătății în muncă.

În fapt, s-a reținut că au fost încălcate prevederile art.13 lit.m) din Legea 319/2006, prin aceea că reprezentantul petentei nu s-a prezentat la sediul I.T.M. B_______ în datele de 10.01.2012 sau 27.01.2012, când a fost invitat prin adresele nr. 19/03.01.2012 și 324/13.01.2012, pentru a prezenta documentele solicitate prin înștiințarea nr.1/13.01.2012 și pentru a da relații în legătură cu accidentul de circulație din data de 01.06.2011, care a avut loc în Germania, și în care a fost implicat angajatul P________ M_____-I_____. De asemenea, s-a menționat în procesul-verbal atacat că la data de 20.01.2012 s-a prezentat la sediul I.T.M. B_______ numita O____ A___ M______, inspector/referent resurse umane la S.C. S_____ C_________ S.R.L. Trușești, fără a avea împuternicire să reprezinte societatea, având contractul de muncă suspendat începând cu data de 16.12.2011, și fără a deține informații, date și documente în legătură cu evenimentul în discuție.

Procesul-verbal a fost încheiat în lipsa reprezentantului societății petente, fiind comunicat petentei prin poștă, la data de 17.02.2012, iar în termenul legal de 15 zile, prevăzut de art.31 alin.(1) din O.G.2/2001, petenta a formulat plângere, ce a fost înregistrată la Judecătoria B_______ sub nr. XXXXXXXXXXXXX din 28.02.2012.

Conform art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța competentă să soluționeze plângerea va verifica legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și modul de individualizare a sancțiunii aplicate.

Examinând procesul-verbal de contravenție prin prisma exigențelor de formă prevăzute de O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța observă că acesta îndeplinește rigorile legii sub aspect formal, nefiind dat niciunul din cazurile prevăzute de art. 17 din O.G. 2/2001, care atrag nulitatea absolută a procesului verbal.

În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal contestat, instanța de fond a constat că, acesta se bucură de o prezumție relativă de temeinicie, contravenientul putând să facă dovada cu orice mijloc a caracterului neconform cu realitatea al mențiunilor înscrise în procesul-verbal.

Conform art.39 alin.(4) din Legea 319/2006: constituie contravenție și se sancționează cu amenda de la 4.000 lei la 8.000 lei încălcarea dispozițiilor art. 12 alin. (1) lit. a) și b), art. 13 lit. a), d)-f), h)-m) și o), art. 20, art. 29 alin. (1) lit. a) și ale art. 32 alin. (2).

De asemenea, potrivit art. 13 lit.m) din actul normativ evocat anterior, angajatorul are obligația să prezinte documentele și să dea relațiile solicitate de inspectorii de muncă în timpul controlului sau al efectuării cercetării evenimentelor.

În speță, fapta contravențională reținută în sarcina petentei, rezultă în mod cert din înscrisurile aflate la dosar.

Astfel, instanța de fond a reținut că, formularul de confirmare de primire, prin care se atestă predarea către petenta S.C. S_____ C_________ S.R.L.Trușești, la data de 04.01.2012, a adresei nr. 19/03.01.2012 emisă de intimatul I.T.M. B_______, poartă semnătura administratorului societății, T___ A______. Această concluzie rezultă din examinarea comparativă a semnăturii de pe confirmarea de primire susmenționată cu cele de pe cererea datată 02.04.2012, adresată I.T.M. B_______ (fila 103) și de pe înscrisurile depuse la dosar de către avocatul angajat al petentei, pentru a justifica faptul că numitul A______ T___ nu se afla în țară în momentul în care au fost primite adresele expediate de intimat.

De asemenea, această concluzie este confirmată de relațiile comunicate instanței de către Oficiul poștal Trușești, prin adresa nr. 93/01.02.2013. Astfel, prin adresa susmenționată se atestă, fără echivoc, predarea corespondenței expediate de I.T.M. B_______ către S.C. S_____ C_________ S.R.L. Trușești ( prezentată la O.P.B_______ 1 la 03.01.2012 și sosită la O.P. Trușești în 04.01.2012), administratorului acestei societăți, respectiv numitului A______ T___.

Față de argumentele expuse anterior, instanța de fond a considerat că nu pot fi primite apărările petentei, precum că administratorul A______ T___ nu se afla în țară la data de 04.01.2012. Astfel, înscrisurile prezentate în acest sens (ordin de deplasare și 2 contracte de prestări servicii încheiate cu firme din Germania în 03.01.2012 și 05.01.2012), sunt înscrisuri încheiate între particulari, care nu prezintă nicio garanție în ce privește autenticitatea lor, în integralitatea lor sau parțial, sub aspectul reflectării momentului real la care s-au încheiat.

De asemenea, nici declarația martorului O____ A___ M______, care a susținut ipoteza plecării din țară a numitului A______ T___ la începutul anului 2012, nu este concludentă, avându-se în vedere calitatea acesteia de angajată la societatea petentă, ( chiar dacă are contractul de muncă suspendat, fiind în concediu de creștere a copilului), iar pe de altă parte neindicarea unei date precise, cu privire la aspectul în discuție.

Mai mult, deși administratorul petentei a fost citat pentru a se prezenta în instanță și a oferi explicații în legătură cu aceste aspect, nu s-a înfățișat la niciunul din termenele stabilite, respectiv 09.01.2012 și 20.02.2012.

Așadar, instanța de fond a reținut că, deși administratorul petentei a luat personal cunoștință de adresa nr.19/03.01.2012 a I.T.M. B_______, prin care i se punea în vedere să se prezinte la această instituție pe data de 10.01.2012, sau în ziua lucrătoare imediat următoare celei în care a primit adresa, pentru a da relații în legătură cu evenimentul produs în Germania în care a fost implicat angajatul P________ M_____ I_____, nu s-a conformat și nici nu a dispus măsuri pentru a delega un alt angajat să se prezinte și să furnizeze informațiile necesare.

Ulterior, după trimiterea celei de-a doua înștiințări de către intimat, s-a prezentat la sediul acestuia numita O____ A___ M______, inspector/referent resurse umane la S.C. S_____ C_________ S.R.L. Trușești, fără a avea împuternicire să reprezinte societatea, având contractul de muncă suspendat începând cu data de 16.12.2011, și care nu deținea informații, date și documente în legătură cu evenimentul în discuție.

Prin urmare, instanța de fond a constatat caracterul cert al faptei săvârșite de petentă, așa cum s-a demonstrat mai sus, caracterul contravențional al acesteia, conform 39 alin.(4) rap. La art.13 lit.m) din Legea 319/2006 și vinovăția petentei.

În ce privește proporționalitatea dintre gravitatea faptei săvârșite și sancțiunea aplicată, instanța de fond a apreciat că agentul constatator nu a apreciat în mod just gradul de pericol social concret al faptelor, aplicând sancțiunea maximă prevăzută de lege, respectiv 8.000 lei , având în vedere că, ulterior petenta a întocmit dosarul de cercetare a evenimentului în care a fost implicat angajatul P________ M_____-I_____ și l-a depus la I.T.M B_______.

Pe de altă parte, s-a constat că decizia de înființare a unei comisii pentru cercetarea evenimentului în care a fost implicat angajatul susmenționat a fost luată în data de 23.02.2012 ( fila 104), după întocmirea procesului-verbal atacat. De asemenea, poziția procesuală a petentei a fost de negare a faptei săvârșite, deși probatoriul administrat a dovedit contrariul.

Prin urmare, raportat la elementele susmenționate, instanța de fond a apreciat că se impune aplicarea unei sancțiuni dar orientate spre minim, sens în care a reindividualizat sancțiunea amenzii aplicată, în sensul că a redus-o de la 8000 lei la 4000 lei, admițând, în parte, plângerea contravențională formulată de petenta S.C. S_____ C_________ S.R.L..

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a formulat recurs, recurenta S.C. S_____ C_________ S.R.L. Trușești, întemeiat pe dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, prin care a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul admiterii plângerii formulate.

În motivarea cererii de recurs, recurenta a arătat că, prin plângere a solicitat, în temeiul art. 31 din O.G. nr. 2/2001 corob. cu art. 43 din Legea nr. 319/2006, anularea Procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor _______ nr. xxxxxx din 13.02.2012 întocmit de I.T.M. B_______ întrucât măsura sancționării cu amendă contravențională este nelegală; în subsidiar, dacă instanța va constata legalitatea actului indicat, a solicitat înlocuirea amenzii cu avertisment, considerând că fapta contravențională reținută nu prezintă un grad ridicat de pericol.

Prin hotărârea atacată, instanța de fond a admis în parte plângerea, în sensul reducerii amenzii aplicate de la 8.000 lei la 4.000 lei, reținând, pe de o parte că agentul constatator nu a apreciat în mod just gradul de pericol social concret al faptelor, iar pe de altă parte, că societatea a inițiat procedura de cercetare a evenimentului privind pe angajatul P________ M_____-I_____ după întocmirea procesului-verbal atacat și că în ciuda probatoriului, a avut o poziție procesuală de negare a faptei săvârșite.

Recurenta consideră că hotărârea primei instanțe este nelegală pentru următoarele:

În fapt, prin procesul-verbal atacat, S.C. S_____ C_________ S.R.L. Trușești a fost sancționată pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 39 al. (4) din Legea nr. 319/2006 pentru care s-a aplicat o amendă în cuantum de 8.000 lei, considerându-se că s-au încălcat disp. art.13 lit. m) din același act normativ.

În conformitate cu acest text de lege, în vederea asigurării condițiilor de securitate și sănătate în muncă, angajatorii au obligația să prezinte documentele și să dea relațiile solicitate de inspectorii de muncă în timpul controlului sau al efectuării cercetării unor evenimente produse.

În procesul-verbal atacat se menționează că societatea a fost anunțată prin două adrese nr. 19/03.01.2012, respectiv nr. 324/13.01.2012 pentru a-și trimite un reprezentant la I. T:M. B_______ în vederea oferirii de relații cu privire la un accident de muncă în care a fost implicat unul dintre angajații săi, P________ M_____-I_____, la data de 01.06.2011, în localitatea Bobingen din Germania (accident rutier).

Susține recurenta – intimată că, procesul-verbal a fost întocmit pe baza procesului-verbal de control nr. 4068/13.02.2012 (în care s-a consemnat în mod greșit că a fost de față conducătorul unității), prin care s-au făcut constatări cu privire la nerespectarea art. 29 al. (1) lit. a) din Legea nr. 319/2006 și a art. 145 al. (1) din R.G. nr. 1425/2006, stabilindu-se prin planul de măsuri anexat data limită de 07.03.2012 pentru îndeplinirea măsurilor impuse.

Arată recurenta-intimată că reprezentantul societății, administratorul A______ T___, nu s-a aflat în țară în perioada 27.12.xxxxxxxxxxxxx12, fiind plecat în străinătate în interes de serviciu pentru încheierea și derularea unor contracte cu agenți economici străini, rară a avea cunoștință de înștiințările trimise de I.T.M. B_______ la sediul societății (dovezile de trimitere nu au fost semnate pentru luare la cunoștință de administratorul societății și nici nu a fost aplicată ștampila).

Mai arată recurenta că desi este adevărat că unitatea poștală a comunicat că la data de 04.01.2012, la sosirea primei adrese de la intimată către societatea petentă, confirmarea de primire a fost semnată personal de către administrator, acest aspect a fost combătut deja prin prezentarea înscrisurilor originale (ordine de deplasare și contracte comerciale) care au fost întocmite în perioada 02.01 - 05.01.2012 personal de către administratorul A______ T___ în Germania; semnătura acestuia existentă pe confirmarea de primire de la adresa I.T.M. din 03.01.2012 putea fi imitată de orice persoană însărcinată cu corespondența sau executată ulterior, când administratorul s-a întors din străinătate.

Susține recurenta-intimată că, nu este corectă aprecierea instanței de fond că înscrisurile prezentate de ei "nu prezintă nici o garanție în ce privește autenticitatea lor, în integralitatea lor sau parțial, sub aspectul reflectării momentului real la care s-au încheiat". Reiese din acest aspect că înscrisurile, deși nu au fost negate de partea adversă și nu s-a solicitat administrarea procedurilor prevăzute de lege privind contestarea autenticității lor (verificarea de scripte, înscrierea în fals etc.), instanța din fond le-a pus la îndoială, chiar dacă acestea au fost prezentate în exemplar original fiind documente înregistrate în contabilitatea societății întrucât sunt contracte în curs de derulare pe care agentul economic le derulează cu partenerii străini.

Arată recurenta că, susținerile lor, fără a fi de rea-credință, au fost confirmate de martora O____ A___-M______ audiată în cauză care, chiar dacă este angajat al societății (având contractul de muncă suspendat din 17.12.2011), acesta și-a exprimat o părere obiectivă despre .aspectele esențiale întrebate de instanță instanța de fond, descriind împrejurările săvârșirii presupusei fapte contravenționale, conform realității.

Se mai arată de către recurentă că, datorită faptului că administratorul societății nu se afla în țară, la sediul I.T.M. B_______ s-a prezentat la data de 20.01.2012 această angajată, având funcția de inspector/referent în cadrul societății (aflată în prezent în concediu maternal), pentru a lua cunoștință despre obiectul cercetărilor pe care le efectua organul de control, în vederea transmiterii către reprezentantul nostru legal a informațiilor necesare; ulterior, am primit la sediul societății procesul-verbal atacat.

În legătură cu acest aspect, consideră recurenta că, se observă că martora avea contractul de muncă suspendat doar de 4 săptămâni în data la care s-a prezentat la I____________ T_________ de Muncă B_______ și, datorită funcției pe care o deținea în cadrul societății, cu bună-credință a dorit să obțină informațiile necesare despre motivul chemării lor și să ofere detalii cu privire la evenimentul produs (în înștiințarea primită de societate nu era specificat motivul detaliat al chemării noastre la I. T.M. B_______); aceasta a menționat că reprezentanții I. T .M. i-au adus la cunoștință despre cercetările efectuate în legătură cu un eveniment rutier petrecut în Germania, fiind implicat un angajat al societății, sens în care a dat relațiile solicitate, angajându-se să transmită la societate obligația de a depune documentele necesare cercetării evenimentului, iar ulterior o parte din documente chiar au fost depuse de către un coleg al său, întrucât dosarul nu fusese încheiat datorită lipsei soluției penale a autorităților germane care au cercetat evenimentul rutier. I. T .M. B_______ a menționat în apărările sale că angajata noastră nu a știut să ofere nici un fel de informații și că s-a refuzat orice discuție cu aceasta, nea vând delegație de la societate, însă aceste aspecte sunt nereale.

În legătură cu evenimentul descris de organele de control calificat drept accident de muncă susține recurenta că, numitul P________ M_____-I_____, implicat într-un accident rutier soldat cu vătămarea sa și a celuilalt conducător auto, se afla în afara programului de muncă stabilit prin contractul semnat la angajare. Mai mult, acesta se afla la volanul unui autoturism aparținând persoanei aflată pe locul din dreapta al mașinii (prietenul angajatului nostru), aceștia deplasându-se spre un centru comercial pentru a efectua cumpărături, în jurul orei 18.30-19.00 (astfel cum reiese din rezoluția procurorului german care a investigat evenimentul).

Conform art. 5 lit. g) din Legea nr. 319/2006, prin accident de muncă se înțelege "vătămarea violentă a organismului, precum și intoxicația acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu și care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puțin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces".

În aceste condiții, evenimentul rutier în care a fost implicat angajatul societății recurente P________ M_____-I_____ nu poate fi catalogat drept accident de muncă, întrucât acesta s-a produs în afara programului de lucru, fără nici o legătură cu activitatea lucrativă pentru care a fost angajat la societate, cu atât mai mult cu cât toți angajații societății care derulează contracte de muncă în aceleași condiții ca persoana susmenționată erau transportate cu microbuzul la locul de muncă de către angajatorul-partener din Germania (deci, nu se deplasau la și de la locul de muncă cu mașina proprie sau orice alt autoturism, întrucât transportul era asigurat de angajator, iar la ora producerii accidentului, programul de lucru era demult încheiat).

Conform art. 2 pct. 9 din R.G. nr. 1425/11.10.2006, accidentul de muncă de circulație reprezintă "accidentul survenit în timpul circulației pe drumurile publice sau generat de traficul `rutier, dacă persoana vătămată se află în îndeplinirea îndatoriri lor de serviciu"; conform. pct. 10, "accident de muncă de traseu înseamnă:

a) accident survenit în timpul și pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la domiciliu și invers și care a antrenat vătămarea sau decesul;

b) accident survenit pe perioada pauzei reglementare de masă în locuri organizate de angajator, pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde ia masa și invers și care a antrenat vătămarea sau decesul;

c) accident survenit pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde iși încasează salariul și invers și care a antrenat vătămarea sau decesul".

Astfel, arată recurenta că angajatul lor nu s-a aflat în nici una dintre situațiile prevăzute de lege în momentul producerii evenimentului, accidentul rutier în care a fost implicat se încadrează la art. 2 pct. 11 din R.G. nr. 1425/11.10.2006, respectiv "accident în afara muncii - accident care nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 5 lit. g) și la art. 30 din lege".

De aceea, cunoscând de la început împrejurările desfășurării evenimentului în care a fost implicat angajatul lor, în sensul că acesta nu era cu putință să fie un accident de muncă, nu s-a procedat în momentul respectiv la întocmirea vreunui document de cercetare de către societate, așteptându-se rezultatul cercetărilor efectuate de autoritățile penale germane.

Consideră recurenta că, instanța de fond nu a dat eficiență probelor administrate și apărărilor formulate, apreciind în mod greșit că societatea petentă se face vinovată de săvârșirea faptei reținute.

În aprecierea făcută asupra gradului concret de pericol al faptei contravenționale instanța de fond a reținut, în mod nejustificat că, societatea trebuie să fie sancționată cu amendă în cuantumul minim de 4.000 lei, întrucât a demarat întocmirea documentației pentru evenimentul rutier după întocmirea procesului-verbal atacat.

Aspectul esențial în cauză îl reprezintă faptul că societatea nu avea obligația de a întocmi documentația la care se face referire, întrucât accidentul în care a fost implicat angajatul lor nu avea cum să fie încadrat la accident de muncă, fiind un eveniment rutier petrecut în afara programului de lucru, situație cunoscută încă de la început și care nu necesita cercetări din partea angajatorului; faptul că angajatul a fost ajutat financiar de noi a fost o decizie firească luată de reprezentantul societății.

De aceea, consideră recurenta că instanța de fond a înțeles în mod greșit care erau atribuțiile societății în cazul evenimentului produs, întrucât, dacă s-ar analiza situația după logica agentului constatator, ar însemna ca orice întâmplare nefericită în care este implicată o persoană în țară sau în străinătate, ar trebui cercetată de angajator doar pentru că aceasta are încheiat un contract de muncă (chiar dacă angajatul are un accident în gospodărie sau în orice alt locație.).

Chiar în această situație, în urma planului de măsuri impus de I.T.M., susține recurenta că societatea și-a îndeplinit obligația de a efectua cercetarea evenimentului din 01.06.2011 în conformitate cu disp. art. 29 al. (1) lit. a) din Legea nr. 319/2006 și a întocmit un dosar al accidentului produs, respectând astfel prev. art. 144 și art. 145 din R.G. nr. 1425/11.10.2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 (modificată prin R.G. nr. xxxxxx.09.2010), cu mențiunea că a intrat în posesia ultimelor înscrisuri necesare definitivării dosarului întocmit pentru depunerea la I.T.M. B_______ în luna februarie 2012, ca urmare a soluționării dosarului penal de către autoritățile germane.

În concluzie susține recurenta că, a avut toată disponibilitatea soluționării corecte și urgente a acestei situații nefericite în care a fost implicat angajatul lor, oferindu-i și sprijinul financiar de care avea nevoie, acesta fiind despăgubit chiar și de celălalt conducător auto implicat în accident, însă împrejurările descrise neimpunând obligativitatea cercetării evenimentului de către societate, nu se poate reține că am început procedurile specifice cu întârziere, doar la imboldul organelor de control.

Faptul neprezentării la I.T.M. B_______ cu documentele solicitate pentru a oferi explicații în legătură cu evenimentul produs s-a datorat împrejurării că reprezentantul legal al societății a fost plecat din țară pentru o perioadă lungă de timp, acesta ocupându­-se efectiv și de derularea contractelor cu partenerii străini.

Consideră societatea recurentă că, împrejurările descrise nu pot fi interpretate ca fiind caracterizate de rea-credință din partea lor; întrucât nu s-au constatat nereguli în ceea ce privește cercetarea evenimentului în care a fost implicat angajatul nostru în Germania și nu ar fi existat nici un motiv de a ne sustrage verificărilor I. T .M. în această privință, cu atât mai mult cu cât în cercetarea accidentului rutier s-au implicat și autoritățile penale germane.

În ceea ce privește lipsa administratorului societății de la termenele la care a fost citat de instanța de fond, a depus în copie înscrisurile medicale care justifică faptul că acesta a fost internat într-o clinică medicală din Germania în mod repetat, acesta suferind două pre-infarturi în decurs de doar 3 luni.

Astfel, solicită instanței de recurs să constate că atât în planul laturii obiective, cât și sub aspect subiectiv, lipsesc elementele esențiale ale contravenției, ceea ce determină nelegalitatea actului de control.

În principal, având în vedere motivele de fapt și de drept invocate mai sus, consideră recurenta că se impune admiterea plângerii și anularea procesului-verbal atacat.

În subsidiar, în măsura în care instanța de recurs va aprecia că răspunderea contravențională subzistă (deși nu sunt prezente elemente care să denote refuzul lor de a oferi explicațiile solicitate), având în vedere act. 6-7 din O.G. nr. 2/2001, circumstanțele descrise, care configurează pericolul social redus al faptelor constatate, împrejurarea că societatea oferă locuri de muncă în străinătate într-o perioadă de criză economică, solicită să: se pronunțe în sensul admiterii plângerii și să dispună înlocuirea amenzii contravenționale cu avertisment, întrucât nici una dintre cele două sume - 8.000 lei (maximul amenzii prevăzute de lege) sau 4.000 lei (minimul acesteia) nu este proporțională cu gravitatea faptei descrise, fiind una mult prea severă (societatea nu a fost sancționată niciodată pentru fapte contravenționale).

Împotriva sentinței nr. 2089/25.02.2013 pronunțată de Judecătoria B_______, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX a formulat, în termen legal și intimatul-recurent I____________ T_________ de Muncă B_______, întemeiat pe disp. art. 299 și următoarele Cod procedură civilă, prin care a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul respingerea plângerii contravenționale ca fiind nefondată, netemeinică și menținerea procesului verbal de contravenție nr.xxxxxx/13.02.2012.

În motivarea recursului, intimatul – recurent arată că nu se justifică reducerea sancțiunii pecuniare întrucât petenta a fost sancționată în mod corect de către organul de control aplicând sancțiunea temeinică și legală pentru fapta contravențională săvârșită de aceasta cu vinovăție și pentru care nu a făcut dovada unei altei situații de fapt, iar prin admiterea plângerii și înlocuirii sancțiunii ar însemna o grava sfidare la adresa celorlalți angajatori care se străduiesc să-și desfășoare activitatea respectând legile și o primă de încurajare pentru societățile care ignoră cadrul legal în care ar trebui să-și desfășoare activitatea, ceea ce nu trebuie permis într-un stat de drept.

Solicită intimatul - recurent să se constate că sancțiunea aplicată a fost corect individualizată de către organul de control, amenda contravențională fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei, scopul urmărit și urmările produse reflectându-se în gradul de pericol social ridicat al faptei săvârșite, drept pentru care solicită admiterea recursului formulat, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii plângerii contravenționale ca fiind nefondată să se mențină procesul verbal de contravenție contestat așa cum a fost încheiat ca fiind temeinic și legal.

Analizând cererile de recurs în raport de motivele invocate care se încadrează pe dispozițiile art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă și de dispozițiile legale incidente în cauză, tribunalul reține următoarele:

Prioritar se impune o soluție de respingere a excepției de nelegala timbrare invocată de instanța de recurs, dat fiind faptul că înainte de pronunțarea soluției in prezenta cauza, recurenta ________________________ a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru.

În ceea ce privește recursul promovat de societatea petentă, Tribunalul reține că fapta reținută in sarcina sa are un caracter instantaneu, ceea ce presupune consumarea sa în momentul în care termenele stabilite de inspectorii de muncă pentru îndeplinirea măsurilor dispuse a expirat. Față de acest specific, vinovăția făptuitorului, sub forma culpei sau a intenției, rezultă din însăși omisiunea îndeplinirii obligației care îi incumbă în virtutea legii, iar dovada neîndeplinirii obligației menționate este suficientă pentru constatarea și sancționarea faptelor contravenționale de tipul celei care face obiectul prezentei cauze.

In plus, așa cum a reținut prima instanța, înscrisurile depuse la dosar atestă fără putință de tagadă predarea către petenta S.C. S_____ C_________ S.R.L.Trușești, la data de 04.01.2012, a adresei nr. 19/03.01.2012 emisă de intimatul I.T.M. B_______. Analiza comparativa a semnăturilor precum relațiile comunicate instanței de către Oficiul poștal Trușești, prin adresa nr. 93/01.02.2013 sunt probe certe pentru înlaturarea cărora, petenta avea posibilitatea sa recurgă la procedura verificarii de scripte sau a înscrierii in fals, simpla susținere a posibilității imitării semnăturii nefiind suficienta pentru înlăturarea din ansamblul mijloacelor de probă.

Așa cum s-a arătat, in situatia sancționării unor contravenții constând în omisiuni se naște prezumția rezonabilă ca a existat o încălcare a prevederilor legale amintite, iar sarcina probei contrară acestei prezumții aparține contravenientei. Sub acest aspect, depoziția martorei O____ M______ este într-adevar neconcludentă întrucât nu oferă date precise apte să combată realitatea informațiilor cuprinse în procesul verbal de contravenție și, pe cale de consecință, instanța este ținută să constate că, într-adevăr, petenta a săvârșit fapta prevăzută de art. 13 lit.m) din Legea nr. 319/2006 și că aceasta îi este imputabilă.

Tribunalul mai retine că motivele detaliate in cuprinsul cererii de recurs referitoarea la încadrarea sau nu a evenimentului rutier in categoria accidentelor de munca exced obiectului acestui litigiu, astfel încât nu vor fi analizate de instanța. In plus, aprecierea subiectiva a petentei in sensul că aceasta nu ar fi avut obligația de a întocmi documentația la care se refera intimata, nu înlătura obligația reprezentantului de a se prezenta la data si locul comunicate pentru a oferi toate informațiile necesare sau de delaga o persoană in aceste sens.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicate tribunalul va analiza motivele invocate in ambele recursuri, reținând sub acest aspect că sancțiunea astfel cum a fost redusa de instanța de fond a fost individualizata în mod corect spre minimul special al acesteia, acordându-se astfel semnificația cuvenită atât împrejurărilor care evidențiază pericolul social al faptei, cât și datele ce caracterizează persoana contravenientului.

Pe de o parte fapta contravențională reținută în sarcina societății petente are un grad de pericol social relativ ridicat întrucât, normele de protecție a muncii au ca scop instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătățirii securității și sănătății în munca a lucrătorilor, în scopul prevenirii riscurilor profesionale și eliminării factorilor de risc și de accidentare la locul de muncă. In plus, petenta, in pofida evidenței, s-a manifestat în sensul nerecunoașterii faptei savârsite astfel incat scopul legii nu poate fi atins decât prin aplicarea unei sancțiuni pecuniare. Pe de alta parte, cata vreme nu au fost dovedite antecedente contraventionale în acelasi domeniu, nu se justifica aplicarea maximului pedepsei prevazute de lege.

Pentru argumentele anterior expuse, Tribunalul va respinge recursurile declarate de către recurentii – intimati S.C S_____ C_________ S.R.L. și I____________ T_________ de Muncă B_______, ca neîntemeiate

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE

Respinge excepția de nelegală timbrare.

Respinge recursurile declarate de către recurenții – intimati S.C S_____ C_________ S.R.L. cu sediul în loc. Trușești, ___________________________ și I____________ T_________ de Muncă B_______, cu sediul în mun. B_______, ________________________.83 A, jud. B_______, împotriva sentinței nr. 2089/25.02.2013 pronunțată de Judecătoria B_______, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, având ca obiect – plângere contravențională, ca neîntemeiate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 decembrie 2014.

Președinte, Judecători, Grefier,

R_____ M______ S_______ D____, B______ L_____ U________ G_______

Red. B.L./Tehnored. U.G.

2 ex./08.07.2015

Judec.fond V______ F_____