Dosar nr.XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR.8598

Ședința publică din data de 23.11.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A________-R_____ P___

GREFIER: F______ Ț____

Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, formulată de petentul F____ D______, în contradictoriu cu intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – Centru de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – C.E.S.T.R.I.N.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare, nu au răspuns părțile, dosarul fiind lăsat la sfârșitul ședinței de judecată, conform dispozițiilor art.104 alin.13 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la ultima strigare, în ordinea listei, nu au răspuns părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul cererii, stadiul procesual și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare.

Instanța, fiind primul termen de judecată, în acord cu dispozițiile art.131 alin.1 C.pr.civ., procedează la verificarea, din oficiu, a competenței sale și constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză, conform dispozițiilor art.10¹ din O.G. nr15/2002.

Instanța, în temeiul dispozițiilor art.258 alin.1 raportat la art.255 alin.1 C.pr.civ., încuviințează ambelor părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, considerându-le a fi pertinente, concludente și utile soluționării prezentei cauze.

Instanța, în condițiile art.394 C.pr.civ, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G______, la data de 08.04.2015, sub nr.XXXXXXXXXXXXX, petentul F____ D______, în contradictoriu cu intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – Centru de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – C.E.S.T.R.I.N., a solicitat instanței anularea proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravenției seriile R12 nr.xxxxxxx/31.01.2012, R 12 nr. xxxxxxx/31.01.2012, R12 nr. xxxxxxx/31.01.2012, R12 nr.xxxxxxx/31.01.2012, R12 nr. xxxxxxx/31.01.2012, R 12 nr.xxxxxxx/31.01.2012, R12 nr.xxxxxxx/11.01.2012, R12 nr. xxxxxxx/11.01.2012, R12 nr. xxxxxxx/11.01.2012 și R12 nr.xxxxxxx/11.01.2012.

În motivarea în fapt a cererii, petentul a arătat că nu a avut cunoștință de existența proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravenției sus-menționate, în condițiile în care nu i-au fost comunicate, fiind astfel îngrădit dreptul său de a le contesta.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei potrivit dispozițiilor art.19 coroborat cu art.53 din O.U.G. nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

În dovedirea cererii sale, petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, pe care le-a atașat.

În data de 07.05.2015, intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – Centru de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – C.E.S.T.R.I.N. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat admiterea excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei G______, în conformitate cu dispozițiile art. art.10¹ din O.G. nr.15/2002.

În susținerea întâmpinării, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, pe care le-a atașat.

Prin sentința civilă nr.2649/12.05.2015 pronunțată de Judecătoria G______, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

Cererea, obiect al dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX, a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 18.06.2015.

La data de 13.07.2015, petentul F____ D______ a depus la dosarul cauzei cerere precizatoare, prin care a arătat că solicită anularea proceselor-verbale seriile R12 nr.xxxxxxx/31.01.2012, nr.xxxxxxx/31.01.2012, nr.xxxxxxx/31.01.2012, nr.xxxxxxx/31.01.2012, nr.xxxxxxx/31.01.2012 și nr.xxxxxxx/31.01.2012, pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, condiție prevăzută de dispozițiile art.16 coroborat cu art.17 din O.G. nr.2/2001. Astfel, apreciază că procesul-verbal contestat este lovit de nulitate absolută.

În subsidiar, apreciază că procesul-verbal este netemeinic și nelegal, taxa de drum fiind achitată la momentul încheierii procesului-verbal.

În drept, petentul a invocat dispozițiile O.G. nr.2/2001.

În dovedire, petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, pe care le-a atașat.

La termenul din data de 23.11.2015, în temeiul dispozițiilor art.258 alin.1 raportat la art.255 alin.1 C.pr.civ., instanța a încuviințat ambelor părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, considerându-le a fi pertinente, concludente și utile soluționării prezentei cauze, rămânând în pronunțare pe cererea de chemare în judecată.

Analizând ansamblul probelor administrate în cauză, instanța reține că prin procesul- procesele-verbale de constatare și sancționare a contravenției seriile R12 nr.xxxxxxx/31.01.2012, nr.xxxxxxx/31.01.2012, nr.xxxxxxx/31.01.2012, nr.xxxxxxx/31.01.2012, nr.xxxxxxx/31.01.2012 și nr.xxxxxxx/31.01.2012, petentul F____ D______ a fost sancționat contravențional de către intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – Centru de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – C.E.S.T.R.I.N., cu amendă aplicată pentru contravenția prevăzută și sancționată de art.8 alin.1 și alin.2 din O.G. nr.15/2002, întrucât vehiculul aparținând petentului a circulat fără a deține rovinietă valabilă.

Totodată, instanța reține că petentul nu a fost de față la momentul întocmirii proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravenției sus-arătate, petentul aflând de acest proces-verbal urmare a executării silite demarate la solicitarea creditoarei (intimate în prezenta cauză) C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – Centru de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – C.E.S.T.R.I.N., în vederea recuperării tarifului de despăgubire.

Cu mențiunea că intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – Centru de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – C.E.S.T.R.I.N. a depus la dosarul cauzei dovezile de comunicare a proceselor-verbale sus-arătat (filele 9-27), prin afișare, operațiune consemnată într-un proces-verbal de afișare, semnat de un martor-asistent, fără ca intimata să fi făcut dovada comunicării proceselor-verbale prin poștă, cu aviz de primire.

Față de cele arătate, sunt incidente în cauză dispozițiile art.31 alin.1 din O.G. nr.2/2001, în conformitate cu care „împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia”, coroborat cu dispozițiile art.27 din același act normativ, potrivit cărora “comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.”

Totodată, instanța are în vedere cele statuate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr.10/10.06.2013 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.450/23.07.2013), pronunțată într-un recurs în interesul legii, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.27 teza I raportat la art.14 alin.1, art.25 alin.2 și art.31 alin.1 din O.G. nr.2/2001, prin care a stabilit că modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire, precum și că cerința comunicării procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată este îndeplinită și în situația refuzului expres al primirii corespondenței, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcționarul poștal, toate acestea pentru a se i se da posibilitatea contravenientului să cunoască efectiv actul încheiat, precum și data comunicării acestuia, pentru a-și formula apărările (plângerea contravențională, excepția prescripției aplicării sancțiunii contravenționale). Instanța supremă a reținut că simpla expediere a procesului-verbal, fără ca acesta să ajungă efectiv la destinatar, nu este conformă cu dispoziția legală cuprinsă în art.27 teza I din O.G. nr.2/2001, care obligă organul constatator să facă dovada că a comunicat procesul-verbal și că destinatarul a primit actul, astfel încât, pentru o comunicare valabilă, se impune, deci, ca organului constatator să-i parvină "avizul de primire", care să facă dovada că destinatarul a luat efectiv cunoștință de procesul-verbal de contravenție. D___ în această ipoteză, în care persoana sancționată, deși avizată, prin oficiul poștal, nu s-a prezentat în vederea ridicării corespondenței, organul constatator să apeleze la modalitatea tehnică subsidiară de comunicare, prin afișare, avându-se în vedere că returnarea plicului cu mențiunea "avizat", "neavizat", "expirat termen păstrare" nu constituie momentul de la care începe să curgă termenul de formulare a plângerii contravenționale.

Raportând dispozițiile legale sus-arătate (în interpretarea obligatorie cuprinsă în recursul în interesul legii indicat) la situația de fapt din prezenta cauză, instanța reține că procedura de comunicare a procesului-verbal s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor art.27 din O.G. nr.2/2001, în condițiile în care s-a constatat că intimata nu a procedat la comunicarea procesului-verbal prin poștă, cu aviz de primire, ci doar prin afișare, ceea ce echivalează, conform interpretării date de instanța supremă, cu necomunicarea procesului-verbal de constatare a contravenției, în condițiile în care doar atunci când există dovada că destinatarul a luat efectiv cunoștință de procesul-verbal de contravenție există și dovada că acesta are posibilitatea să cunoască efectiv actul încheiat, precum și data comunicării acestuia, pentru a-și formula apărările. D____ pentru care nu se pune problema depășirii de către petent a termenului de 15 zile în care trebuia să formuleze plângere contravențională, termen care nici nu a început să curgă, în condițiile în care petentului nu i-a fost comunicat legal procesul-verbal.

Instanța are în vedere, totodată, că dispozițiile art.27 din O.G. nr.2/2001 stabilesc modalitatea, de strictă interpretare și aplicare, în care trebuie să se efectueze comunicarea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, pentru a începe să curgă termenul de 15 zile în care persoana sancționată contravențional are posibilitatea de a formula plângere contravențională.

Toate acestea, în condițiile în care legiuitorul nu a prevăzut cazuri de echipolență (echivalență) în această materie, și anume, când comunicarea procesului-verbal, ca moment de la care începe să curgă termenul de procedură, de 15 zile, este înlocuit cu un act echivalent, precum se întâmplă în cazul termenului de apel, față de dispozițiile art.284 alin.2 C.pr.civ. (1865), potrivit cărora “termenul de apel curge chiar dacă comunicarea hotărârii a fost făcută o dată cu somația de executare”, precum și ale art.468 alin.2 C.pr.civ. (2010), potrivit cărora “termenul de apel prevăzut la alin. (1) curge de la comunicarea hotărârii, chiar atunci când aceasta a fost făcută odată cu încheierea de încuviințare a executării silite”.

Or, după cum s-a reținut și în doctrina juridică, cazurile de echipolență sunt de strictă interpretare și nu pot fi extinse prin analogie, drept pentru care comunicarea somației de executare (în condițiile Codului de procedură civilă de la 1865), respectiv a încheierii de încuviințare a executării silite/învestire cu formulă executorie (în condițiile Codului de procedură civilă 2010, înainte, respectiv ulterior modificării sale prin Legea nr.138/2014), către persoana sancționată contravențional, cărora le este atașat, prin ipoteză, titlul executoriu în temeiul căruia s-a început executarea silită, și anume, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, nu valorează comunicare a acestuia, din punctul de vedere al art.31 alin.1 din O.G. nr.2/2001, neconducând la începutul curgerii termenului de formulare a plângerii contravenționale.

Totodată, instanța constată că are prioritate aspectul privind legalitatea procesului-verbal atacat (în termen, după cum s-a arătat mai sus), față de aspectul privind prescripția executării sancțiunii amenzii contravenționale (conform art.14 din O.G. nr.2/2001), în condițiile în care constatarea intervenirii nulității actului constatator atacat face de prisos cercetarea unui aspect care ține de executarea sancțiunii aplicate prin respectivul act, prin ipoteză, nul, având în vedere principiul de drept exprimat prin adagiul quod nullum est, nullum producit effectum.

Astfel, instanța reține că, sub aspectul legalității procesului-verbal, actul atacat nu a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art.16-17 din O.G. nr.2/2001, având în vedere, totodată, interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii care a făcut obiectul deciziei nr.XXII din 19.03.2007 în legătură cu aplicarea dispozițiilor art.16 alin.7 din O.G. nr.2/2001.

Iar aceasta, în condițiile în care procesul-verbal contestat nu cuprinde semnătura olografă a agentului constatator, având în vedere, în acest sens, cele statuate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr.6/16.02.2015 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.199/25.03.2015), pronunțată într-un recurs în interesul legii, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.17 din O.G. nr.2/2001 și ale Legii nr.455/2001 privind semnătura electronică, republicată, din punctul de vedere al semnăturii agentului constatator necesare legalității procesului-verbal de contravenție, pentru contravențiile sancționate de O.G. nr.15/2002.

Potrivit acestei din urmă decizii, “modalitatea de semnare a procesului-verbal utilizată de agentul constatator din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. constituie o lipsă a semnăturii agentului constatator care atrage sancțiunea nulității absolute a actului, în condițiile art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001.

Nu se poate aprecia că, prin imprimarea procesului-verbal pe suport hârtie și comunicarea persoanei sancționate contravențional în această formă, impusă de art.27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, având mențiunea că a fost semnat cu semnătura electronică extinsă și indicarea certificatului calificat emis de furnizorul de servicii de certificare, se poate acoperi nulitatea absolută, întrucât, de principiu, o astfel de nulitate nu poate fi înlăturată, elementul lipsă fiind considerat de lege esențial.

În acest context nu poate fi reținut argumentul de interpretare juridică prezentat în cadrul celei de a doua orientări jurisprudențiale potrivit căruia art.17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 nu impune ca o condiție de legalitate semnătura olografă a agentului constatator, astfel încât, conform principiului ubi lex non distinguit, nos distinguere debemus, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției poate fi semnat și prin aplicarea semnăturii electronice.

În primul rând, principiul legalității impune o interpretare strictă a normei juridice, astfel încât rezultatul interpretării să fie concordant cu voința legiuitorului ^(...).

În al doilea rând, astfel cum s-a demonstrat anterior, prin utilizarea argumentelor de interpretare logică și sistematică a prevederilor din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 și a celor cuprinse în Legea nr.455/2001, voința legiuitorului a fost aceea ca procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională să fie comunicat persoanei sancționate pe suport hârtie. În aceste condiții, există o incompatibilitate logică și juridică între suportul pe care actul scris este comunicat persoanei sancționate și semnătura electronică extinsă, pretins a fi aplicată pe acel act pentru asigurarea autenticității sale.

Dacă legiuitorul ar fi dorit să prevadă o atare posibilitate prin care să valideze practica administrativă analizată și în privința proceselor-verbale încheiate, în condițiile art. 9 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, de personalul împuternicit din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., ar fi prevăzut, în cuprinsul acestui act normativ, o soluție similară modificărilor aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.40/2014 prevederilor art.43 alin.(6) din Ordonanța Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care consideră valabil actul administrativ fiscal emis prin intermediul unui centru de imprimare masivă, chiar dacă nu poartă semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii, și ștampila organului emitent, dacă îndeplinesc celelalte cerințe legale aplicabile în materie.

Este adevărat că semnătura electronică extinsă atașată unui înscris în format electronic pentru care forma scrisă este cerută de lege ad validitatem îndeplinește aceeași funcție întocmai semnăturii olografe pe înscrisul imprimat pe suport hârtie și, în plus, aduce garanții suplimentare, de unicitate, identitate, securitate, integritate, neputând fi repudiată de autorul său ^(...), însă aceste funcții nu sunt recunoscute decât atunci când înscrisul căruia i se atașează este transmis și primit de către destinatarul comunicării tot în format electronic.

În caz contrar, atunci când înscrisul este primit de către destinatarul său pe suport hârtie, autenticitatea actului, atunci când forma scrisă este cerută de lege ad validitatem, este asigurată doar prin aplicarea, pe acest act, a semnăturii olografe a agentului instrumentator (in solemnibus forma dat esse rei)”.

Pe cale de consecință, instanța supremă a statuat că “procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art.8 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.15/2002, încheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) și (3) din aceeași ordonanță a Guvernului, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, în raport cu dispozițiile art.17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001.”

Pentru aceste considerente, în temeiul ar.34 din O.G. nr.2/2001, instanța va admite plângerea contravențională formulată de petentul F____ D______, în contradictoriu cu intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – Centru de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – C.E.S.T.R.I.N. și va anula procesele-verbale de constatare și sancționare a contravenției seriile R12 nr.xxxxxxx/31.01.2012, nr.xxxxxxx/31.01.2012, nr.xxxxxxx/31.01.2012, nr.xxxxxxx/31.01.2012, nr.xxxxxxx/31.01.2012 și nr.xxxxxxx/31.01.2012 ca nelegale, cu consecința exonerării petentului de la plata amenzilor contravenționale aplicate pentru contravenția prevăzută și sancționată de art.8 alin.1 și alin.2 din O.G. nr.15/2002 și înlăturării oricăror altor măsuri dispuse prin procesele-verbale sus-arătate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite plângerea contravențională, formulată de petentul F____ D______, cu domiciliul în București, _____________________.38, _____________________________, în contradictoriu cu intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – Centru de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – C.E.S.T.R.I.N., cu sediul în București, ___________________.401A, sector 6.

Anulează procesele-verbale de constatare și sancționare a contravenției seriile R12 nr.xxxxxxx/31.01.2012, nr.xxxxxxx/31.01.2012, nr.xxxxxxx/31.01.2012, nr.xxxxxxx/31.01.2012, nr.xxxxxxx/31.01.2012 și nr.xxxxxxx/31.01.2012 ca nelegale.

Dispune exonerarea petentului de la plata amenzilor contravenționale aplicate pentru contravenția prevăzută și sancționată de art.8 alin.1 și alin.2 din O.G. nr.15/2002 și înlătură orice alte măsuri dispuse prin procesele-verbale sus-arătat.

Cu drept numai de apel, în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Sectorului 5 București.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23.11.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

A________-R_____ P___ F______ Ț____

Jud., red. și tehn. A.R.P. – 4 ex./18.12.2015

Se vor efectua 2 ____________________________>