Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX - apel- plângere contravențională -

R O M A N I A

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

D E C I Z I A NR. 1824

Ședința publică din data de 25 noiembrie 2015

Instanța constituită din:

Președinte: O_________ G_______

Judecător: N______ D_____-C_______

Grefier: B________ C_______

Pe rol, judecarea apelului declarat de intimata P_______ ________________________, cu sediul în __________________________, împotriva sentinței nr. 671 din data de 11 martie 2015, pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, petent intimat fiind C______ T____, cu domiciliul ales la Cabinet de avocat B_______ A______, cu sediul în mun. Suceava, _______________________. 18, ___________, ___________, jud. Suceava.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat B_______ A______, pentru petentul intimat, lipsă fiind apelanta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nemaifiind alte cereri de soluționat, instanța constată cercetarea judecătorească terminată și acordă cuvântul cu privire la dezbaterea apelului.

Apărătoarea pârâtului intimat solicită respingerea apelului ca nefondată. Precizează că motivele de apel reprezintă simple susțineri și nu au fost dovedite în nici un fel, de altfel cererea de apel nu indică probele propuse în dovedire, sens în care prin raportare la disp. art. 470 Cod proc. civ., apelanta este decăzută din dreptul de a mai propune probe.

Apreciază că în mod legal instanța de fond a stabilit că în cauză nu a fost vorba despre o descriere concretă a contravenției săvârșite, cu raportate la disp. art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001, procesul verbal nu cuprinde toate elementele pe baza cărora instanța ar putea cerceta dacă în realitate s-a comis fapta cu privire la care petentului i se impută că ar fi săvârșit-o.

Din analiza procesului verbal rezultă că este consemnat la descrierea faptei doar faptul că numitul C______ T____ a realizat lucrări de construirea unei construcții neautorizate din lemn, alte elemente extrinseci invederate ulterior în cursul judecății prezentului dosar nu pot fi primite, orice completări ulterioare fiind inadmisibilă și ducând la concluzia neechivocă că în realitate fapta nu a fost aceea descrisă în cuprinsul procesului-verbal.

Cu privire la cea de-a doua încadrare juridică reținută la art. 26 alin.1 lit.f, la rubrica din procesul verbal descrierea faptei nu este menționat nimic, abia la pct. 5 lit. a care este o rubrică destinată completării împrejurărilor relative la facto dacă martorul nu se afla de față, refuza sau nu putea semna, apare o simplă mențiune potrivit căreia contravenientul ar refuza să prezinte orice fel de acte.

Deosebit de acestea, arată că un element deosebit de important ar fi acela că N___ D______, agentul constatator care apare menționat în procesul-verbal nu a fost cea care a constatat fapta în mod direct și nemijlocit prin propriile simțuri, în teren deplasându-se doar d-na Vorodniceanu M______ care este martorul din procesul verbal de contravenție, aspect care atrage nulitatea absolută a procesului verbal astfel întocmit. De asemenea, apreciază că mențiunile din procesul verbal sunt contradictorii, nu se corelează între ele, nu răspund probelor din dosar și nu răspund situației de fapt real petrecute.

Martorul R______ G_______, audiat în rejudecare, a declarat faptul că în realitate respectiva remorcă pe care avea amplasată pe ea acel schelet de lemn fusese doar transportată pe acel teren cu privire la care apelanta apreciază că ar face parte din domeniul public, dar nu a produs nicio probă în acest sens.

Remorca care purta respectivul schelet de lemn este o remorcă mobilă, astfel că apreciază că nu se încadrează pe disp. Legii nr. 50/1991.

De asemenea, solicită a se înlătura și chestiunile invederate de apelantă în răspunsul la întâmpinare în realitate amplasamentul a fost realizat în altă parte, remorca doar a fost transportată, petentul nu a fost cel care a realizat lucrări de construire cu TAF-ul, astfel cum se relatează la fondul cauzei de către martorul R______ G_______. Nu petentul a condus TAF-ul, ci doar a verificat porțiunea de amplasament unde remorca ar putea fi adusă, iar acea remorcă nu este o construcție în sensul Legii nr. 50/2001.

Pentru toate aceste considerente, solicită respingerea apelului ca nefondat. Nu solicită cheltuieli de judecată.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

T R I B U N A L U L

Asupra apelului de față, constată:

P___ sentința nr. 671 din data de 11 martie 2015, Judecătoria Fălticeni a admis plângerea formulată de petentul C______ T____ și a anulat procesul verbal de contraventie nr.3033/01.06.2012 încheiat de P_______ ____________________________> În motivare, instanța de fond a reținut următoarele:

P___ procesul verbal de contravenție nr. 3033/ 01.06.2012, petentul C______ T____ a fost sancționat cu amendă de 10.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de disp. art. 26 alin. 1 lit a și art. 26 alin. 1 lit. f din Legea nr. 50/1991, constând în aceea că a realizat „lucrări de construire a unei construcții neautorizate din lemn pe terenul aparținând domeniului public al C______ Slatina” (f. 78-79 dosar inițial).

În baza art. 34 alin. 1 din OG nr.2/2001, instanța a analizat legalitatea și temeinicia procesului verbal atacat, verificând și sancțiunea aplicată. Astfel, instanța a apreciat că aceasta nu întrunește cerințele prev. de art.16 si 17 din OG 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității absolute.

Art. 17 din OG 2/2001 prevede expres : - Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.

Din interpretarea logico-gramaticală a prevederilor art.16 si art.17 din OG nr.2/2001 menționat anterior rezultă cerința ca agentul constatator să realizeze o descriere în concret a contravenției, cu specificarea acțiunii sau inacțiunii autorului și a tuturor circumstanțelor de natură a imprima faptei acest caracter. Cerința este imperativă, întrucât rațiunea instituirii ei a fost aceea de a permite instanței cercetarea legalității actului constatator prin stabilirea faptelor materiale și verificarea încadrării juridice pe care acestea au primit-o și justețea sancțiunii aplicate. Prezentarea generală, lipsită de conținut, a faptei echivalează cu lipsa acesteia și atrage nulitatea procesului-verbal, în condițiile art. 17 din O.G. nr. 2/ 2001. Instanta a reținut ca descrierea în fapt facuta de agentul constatator în procesul verbal de contraventie nu întruneste conditiile impuse de art. 16 si 17 din OG 2/2001.

Potrivit dispozițiilor art. 26 alin. (1) lit. a și f din Legea nr. 50/1991, ce au fost indicate ca temei de de drept pentru fapta reținută în sarcina petentului, constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii, să fie considerate infracțiuni:a) executarea sau desființarea, totală ori parțială, fără autorizație a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepția celor menționate la lit. b), c), e) și g), de către investitor și executant; f) împiedicarea ori sustragerea de la efectuarea controlului, prin interzicerea accesului organelor de control abilitate sau prin neprezentarea documentelor și a actelor solicitate.

Din economia consemnărilor făcute de agentul constatator în procesul verbal de constatare atacat, la rubrica descrierea faptei, instanța a constatat că fapta pentru care a fost sancționat petentul a constat în amplasarea unei construcții din lemn neautorizată pe domeniul public al C______ Slatina.

De abia la punctul 5 din procesul verbal atacat, la rubrica „Alte mențiuni”, agentul constatator face referire la faptul că „contravenientul refuză să prezinte orice fel de acte”.

În fotografiile aflate la filele 15-22 dosar inițial, se poate observa că în fapt a fost vorba de amplasarea unei remorci auto peste care s-a realizat un montaj din lemne sub formă de schelă cu acoperiș. În calitate de martor a semnat numita Vorodniceanu M______, persoană angajată a Primăriei Slatina în funcția de casier, conform fișei postului aflată la filele 76-77 dosar. În declarația dată în fața instanței însă, această martoră a arătat că a semnat procesul verbal în birou, prin urmare, instanța a reținut că relatările ei cu privire la săvârșirea faptei reținute în sarcina petentului nu sunt relevante.

Din declarația martorului R______ G_______ audiat la termenul din data de 22.01.2015, instanța a reținut că petentul nu a participat efectiv la ridicarea construcției improvizate, ci doar a condus autovehicolul TAF pentru a amplasa remorca pe care s-a ridicat schela de lemn cu copertină de către alte persoane. Același martor a arătat că la fața locului nu a fost agentul constatator care a semnat procesul verbal de contravenție, ci numita Vorodnicean M______, care este tot angajată a Primăriei Slatina, dar în altă funcție. P___ urmare, agentul constatator nu a constatat fapta reținută în mod direct și nemijlocit.

De asemenea, din niciunul din actele aflate la dosar nu reiese că acel teren pe care a fost situată remorca cu schela de lemn și copertină ar face parte din domeniul public al C______ Slatina, nici că petentului i s-ar fi solicitat să prezinte actele de autorizare.

Așa fiind, insuficienta descriere a faptei reținute lipsește instanța de posibilitatea efectivă de a controla legalitatea sancționării petentului ori, față de atare concluzie, se reține faptul că dreptul la un proces echitabil nu are a fi privit ca o noțiune abstractă și pur formală, ci prin prisma aspectului că acesta materializează, printre altele, și posibilitatea efectivă a instanței de a aprecia asupra legalității unei măsuri, prin analiza aspectelor relevante, pentru fiecare materie în parte, inclusiv descrierea faptei presupus contravenționale.

P___ încalcarea acestor dispozitii, se încalca în mod flagrant dreptul la aparare al petentului, el neavand posibilitatea la data încheierii procesului verbal sa faca obiectiuni cu privire la fapta savarsita.

Pentru considerentele arătate, întrucît nelegalitatea procesului verbal prevalează temeiniciei, ceea ce înseamnă că în ipoteza în care actul este nelegal întocmit, urmează a fi desființat întrucat situația de fapt consemnată în cuprinsul său nu corespunde realității și față de faptul că actul de sancționare nu cuprinde descrierea in fapt a contraventiilor reținute, nici nu a fost întocmit de agentul constatator care să le fi constatat direct și nemijlocit si nu există nici jusitificarea pentru care procesul verbal a fost semnat de un martor asistent în birou și nu la fața locului, în baza art.34 al.1 din OG 2/2001, instanța a admis plângerea contravențională, a anulat procesul verbal atacat și a exonerat contestatorul de plata amenzii aplicate în cuantum total de 10.000 lei.

Împotriva sentinței de mai sus a declarat apel, în termen legal, intimata P_______ comunei Slatina.

În motivare, a arătat că este nefondată susținerea instanței de fond, în sensul că nu ar fi fost respectate prevederile art. 16 și 17 din OG 2/2001, întrucât art 17 prevede în mod expres că nulitatea unui proces verbal se constată numai dacă "lipsesc mențiuni privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnării agentului constatator". Prezentarea faptei nu este generală așa cum se precizează în motivarea instanței, ci exactă și la obiect așa cum prevede Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, legea în baza căreia numitul C______ T____ a fost sancționat.

Fapta contravențională a fost descrisă corect și coerent, fara nici un fel de dubii. Consemnările din procesul verbal nu s-au făcut cu nici un fel de economie, așa cum în mod greșit s-a consemnat în motivarea instanței.

Fapta a fost constatată pe teren și apoi agentul constatator (ing. N___ D______ fiind însărcinată în 6 luni) urmare a amenințărilor primite a procedat la redactarea și semnarea procesului verbal de sancționare și constatare a contravențiilor în sediul primăriei (instituție publică de altfel). Aceasta nu scuză în nici un fel fapta contravențională săvârșită de numitul C______ T____ și pentru care a și fost sancționat.

A mai arătat apelanta că înțelege să critice sentința și pentru faptul că s-a admis și s-a ținut cont de mărturia numitului R______ G_______, deși a precizat că acesta s-a aflat de mai multe ori în litigiu cu P_______ comunei Slatina, el devenind pe parcurs și martorul de serviciu al cetățenilor aflați în litigiu cu P_______ comunei Slatina. Mai mult, se precizează în cuprinsul sentinței că nu s-ar cunoaște faptul că acest teren aparține domeniului public, deși instanța nu a cerut pe parcursul judecării cauzei ca primăria să facă dovada proprietății asupra terenului.

Consideră că legea a fost interpretată cu totul eronat, întrucât instanța a reținut cu fermitate că procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nu ar fi fost întocmit de agentul constatator.

Faptul că declarația martorului Vorodniceanu M______ este considerată irelevantă este o concluzie greșită, iar funcția pe care o deține în cadrul Primăriei comunei Slatina, precum și fișa postului ei sunt lipsite de importanță întrucât, conform prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, coroborate cu prevederile Ordonanței nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, calitatea de martor o poate avea orice persoană, indiferent de funcție cu excepția altui agent constatator. Însă declarația martorului R______ G_______ este considerată relevantă și la obiect, chiar dacă din însăși mărturia sa rezultă că numitul C______ T____ a participat la săvârșirea contravenției, dar instanța îl scuză pentru aceasta, admițând "proba" că el doar ar fi condus TAF-ul.

A mai susținut apelanta că orice construcție, de orice fel, chiar și cele cu caracter provizoriu sunt supuse procedurii de autorizare, așa cum prevede art. 3 din Legea 50/1991, așa încât faptul că construcția s-ar afla pe o remorcă și că din acest motiv nu ar fi avut parte de un proces echitabil este neadevărat și nelegal.

În concluzie, a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat.

P___ întâmpinarea formulată petentul intimat a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței apelate ca fiind temeinică și legală.

În motivare, a arătat că în mod temeinic și legal a stabilit instanța de fond că, din interpretarea coroborată a prevederilor art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001 republicată, rezultă cerința ca agentul constatator să realizeze descrierea în concret a contravenției săvârșite, cu specificarea acțiunii sau inacțiunii autorului și a tuturor circumstanțelor de natură a imprima faptei acest caracter.

Rațiunea instituirii acestei cerințe rezidă în aceea de a permite instanței să cerceteze legalitatea actului constatator, prin stabilirea corectă a faptelor materiale săvârșite și respectiv verificarea încadrării juridice pe care acestea au primit-o, precum și justețea sancțiunilor aplicate.

În cauză, fapta pentru care a fost sancționat petentul este descrisă la rubrica „Descrierea faptei” din cuprinsul procesului-verbal astfel: „Numitul CrăciunTudor a realizat lucrări de construire a unei construcții neautorizate din lemn pe terenul aparținând domeniului public al comunei Slatina”.

Fapta, astfel cum a fost descrisă, a fost încadrată de agentul constatator la art. 26 alin.1 lit.a din Legea nr. 50/1991, republicată și respectiv la art. 26 alin.1 lit.f din Legea nr. 50/1991 republicată.

Din modalitatea în care agentul constatator a înțeles să procedeze la descrierea faptei nu putea reieși decât o potențială încadrare juridică, reflectată de art. 26 alin.1 lit.a din Legea nr. 50/1991.

În privința celei de-a doua contravenții, reținut la art. 26 alin.1 lit.f din lege la rubrica 1 din cuprinsul procesului-verbal atacat (constatarea faptei), solicită a se constata că aceasta nu cuprinde nici un fel de descriere a faptei săvârșite.

Abia la pct. 5 lit.a din cuprinsul procesului-verbal atacat se menționează că „Contravenientul refuză să prezinte orice fel de acte”.

Nu este descris care anume acte au fost solicitate de către agentul constatator și ce anume nu a prezentat contravenientul. De asemenea, din nicio probă administrată de către apelantă nu rezultă nici că petentului i s-ar solicitat să prezinte anumite acte și respectiv că acesta ar fi refuzat.

Față de această situație, instanța de fond a fost pusă în imposibilitatea de a verifica legalitatea procesului-verbal, astfel întocmit.

A mai arătat intimatul că elementul redactării și semnării procesului verbal de contravenție la sediul primăriei, în birou, nu este o scuză, astfel cum nefundat încearcă apelanta să invedereze, ci o realitate dovedită atât cu declarațiile martorului R______ G_______ audiat în dosar fond, în rejudecare, la termenul din data de 22.01.2015 și respectiv cu interogatoriul administrat, în dosar fond inițial, apelantei P_______ _____________________________> Totodată apelanta nu a dovedit rațiunea pentru care procesul-verbal atacat a fost semnat de un martor asistent (funcționar al primăriei), în birou, iar nu la fața locului.

De asemenea, solicită ca instanța de control judiciar să rețină și faptul că, din declarația martorului R______ G_______ a rezultat indubitabil faptul că nu agentul constatator, în speță, N___ D______, a fost cel care a constatat fapta, în mod direct și nemijlocit, prin propriile simțuri. În teren s-a deplasat Vorodniceanu M______ (martorul din procesul-verbal).

Or, atât vreme cât agentul constatator (N___ D______) nu a fost la fața locului și nu a constatat, în mod direct și nemijlocit, săvârșirea vreunei fapte contravenționale, nu se poate conferi procesului verbal de contravenție, astfel încheiat, putere de veridicitate (agentul constatato nu ar fi avut posibilitatea de a descrie fapta în realitatea ei, cu acuratețe, potrivit celor văzute și constatate cu propriile simțuri).

În realitatea, fapta a fost descrisă potrivit furnizărilor de date efectuate de alte persoane, care nu aveau competențe și nici calitatea de agent constatator.

Solicită ase reține că mențiunile efectuate în cuprinsul procesului-verbal atacat sunt contradictorii, nu se corelează între ele (și nu răspund situației de fapt reale petrecute).

Întreaga procedură de încheiere a procesului-verbal de contravenție stă sub semnul îndoielii, nefiind întocmită în raport de exigențele legii corespunzătoare situației de fapt petrecută în realitate.

Apelanta nu a făcut în nici un fel dovada celor reținute în sarcina petentului, la dosarul cauzei fiind depus doar procesul-verbal întocmit cu deficiențele anterior menționate.

În ceea ce privesc planșele foto aflate la filele 15-22 dosar fond, acestea demonstrează fără nici un dubiu că, în fapt, după cum a reținut și instanța de fond, a fost vorba despre amplasarea unei remorci auto mobile, pe un teren viran, remorcă peste care fusese realizat un montaj din lemne, sub forma unei schele cu acoperiș.

Totodată apelanta nu a dovedit nici aspectul susținut, potrivit căruia acel teren pe care fusese transportată remorca cu schela de lemn ar face parte din domeniul public al comunei Slatina.

În consecință, a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței apelate ca fiind legală și temeinică.

Examinând, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, în conformitate cu prevederile art. 479 din Codul de proc. civilă, Tribunalul reține următoarele:

Verificând îndeplinirea condițiilor formale prevăzute de lege pentru validitatea actului contestat, instanța a reținut în mod că acesta nu cuprinde toate mențiunile esențiale și obligatorii impuse prin dispozițiile art. 17 și 16 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, potrivit cărora procesul verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite.

În cazul de față, nu au fost descrise faptele cu menționarea datei, orei și locului în care au fost săvârșite și cu arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptelor și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite, agentul constatator limitându-se la preluarea parțială a dispozițiilor art. 26 alin.1) lit.a) din legea nr. 50/1991 fără a se descrie în concret fapta reținută în sarcina petentului, respectiv ce fel de lucrări de construire a realizat, stadiul construcției, locul amplasării construcției identificat prin stradă, număr etc, iar fapta prev. la lit.f) nici nu a fost descrisă.

Din probele administrate în fața instanței de fond s-a reținut că un număr de 8 persoane, printre care și petentul au fost sancționați pentru că la data arătată în procesul verbal au amplasat pe o remorcă mobilă un schelet din lemn, în scopul desfășurării campaniei electorale.

Așa cum a reținut instanța de fond, din actele aflate la dosar nu reiese că acel teren pe care a fost situată remorca cu schela de lemn și copertină ar face parte din domeniul public al C______ Slatina, nici că petentului i s-ar fi solicitat să prezinte documentele de autorizare ori că ar fi împiedicat în orice mod efectuarea controlului.

Astfel descrierea sumară a faptei contravenționale nu dă posibilitatea instanței a aprecia asupra temeiniciei acesteia prin prisma existenței obligației ce se reține a fi încălcate, asupra duratei de timp cât a fost încălcată, și a modalității concrete a săvârșirii faptei pentru a permite a aprecia și asupra modalității de individualizare a sancțiunii aplicate.

Așadar, este cert că agentul constatator a reprodus textul legal, fără a arăta, în concret, data, locul, împrejurările în care s-a produs fapta, cu atât mai mult cu cât în întâmpinare se menționează aspecte noi, relevante, care însă nu sunt menționate în procesul verbal de contravenție, cu privire la modul concret în care petentul nu a respectat dispozițiile legale.

Or, nici întâmpinarea, nici declarațiile martorilor nu pot completa ori îndrepta procesul verbal de contravenție, iar instanța trebuie să se raporteze numai la cele menționate în procesul verbal de contravenție.

În cazul de față, în cuprinsul procesului verbal contestat fapta nu apare descrisă, ci este reprodus textul legal, la modul generic, fără nicio mențiune particulară.

Fără a putea intra în analiza temeiniciei procesului verbal și indiferent de vinovăția petentului sau gradul de pericol social al unei astfel de fapte, dacă ar fi comisă, în acord cu prima instanță, tribunalul apreciază că procesul verbal a fost încheiat cu nerespectarea condițiilor de formă, fără descrierea în concret a faptelor și a tuturor circumstanțelor ce ar fi putut servi la aprecierea gravității acestora și, implicit, a sancțiunilor aplicate, nesocotindu-se prevederile art. 17 și 16 din OG nr. 2/2001.

Cum criticile apelantei nu sunt întemeiate, tribunalul va respinge apelul ca nefundat, în conformitate cu prevederile art. 480 alin.(1) din codul de procedură civilă.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

D E C I D E:

Respinge ca nefondat apelul declarat de intimata P_______ ________________________, cu sediul în __________________________, împotriva sentinței nr. 671 din data de 11 martie 2015, pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, petent intimat fiind C______ T____, cu domiciliul ales la Cabinet de avocat B_______ A______, cu sediul în mun. Suceava, _______________________. 18, ___________, ___________, jud. Suceava.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică azi, 25 noiembrie.2015.

Președinte, Judecător, Grefier,

O_________ G_______ N______ D_____-C_______ B________ C_______

Red.N.D.C.

Jud. fond.G_____ I.M.

Tehnored. B.C.

Ex.4/16.12.2015