Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX Cod operator: 2443

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia nr. 1867/2015

Ședința publică de la 30 septembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: L_______ B_________

Judecător: A__ M____ N_________

Grefier: L______ C____

Pe rol fiind judecarea cererii de apel formulată de apelantul petent C______ S____, în contradictoriu cu intimata Poliția L_____ a municipiului Târgu - J__, având ca obiect anulare proces - verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul petent și martorul C_______ V_____, lipsă fiind reprezentantul intimatei petente.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Tribunalul procedează la audierea martorului C_______ V_____, sub prestare de jurământ religios, declarația sa fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.

În condițiile art. 244 alin. 1 coroborat cu dispozițiile art. 479 C. pr. civ., tribunalul declară încheiată cercetarea procesului, apreciază apelul în stare de judecată și trece la soluționarea acestuia, conform dispozițiilor art. 477 C. pr. civ., acordând cuvântul părților.

Apelantul petent C______ S____, având cuvântul, solicită admiterea apelului și anularea procesului – verbal de contravenție contestat.

TRIBUNALUL

Asupra apelului de față:

Prin sentința civilă nr. 6337 din 23.10.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu - J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX a fost admisă în parte plângerea formulată de petentul C______ S____, în contradictoriu cu intimata Poliția L_____ a municipiului Târgu-J__, a fost anulat procesul - verbal de contravenție __________ nr. xxxxx/16.05.2014 și s-a dispus reducerea amenzii aplicate petentului prin procesul - verbal de contravenție __________ nr. xxxxx/16.05.2014 de la 300 lei la 100 lei.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut faptul că prin procesul - verbal de contravenție __________ nr. xxxxx/16.05.2014, petentul a fost sancționat contravențional cu 170 lei amendă, echivalentul a două puncte amendă și două puncte penalizare, reținându-se în sarcina sa săvârșirea contravenției prevăzută de art. 108 alin. 1 lit. a pct. 8 din O.U.G. nr. 195/2002 r., constând în aceea că la data de 16.05.2014 a oprit voluntar autoturismul marca Dacia L____, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, pe partea carosabilă, în dreptul altui autoturism, obligând conducătorii celorlalte autovehicule să treacă peste marcaj, în stația taxi din _____________________________> Prin procesul - verbal de contravenție __________ nr. xxxxx/16.05.2014, petentul a fost sancționat contravențional cu 300 lei, reținându-se în sarcina sa săvârșirea contravenției prevăzută de art. 3 pct.1 lit. a din Legea nr. 61/1991 r., constând în aceea că în timp ce se afla oprit în afara stației de taxi cu autoturismul marca Dacia L____, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, în stația taxi din ___________________________ actelor de identitate acesta a refuzat să se legitimeze sau să dea relații despre identitatea sa.

Procesele - verbale nu sunt semnate de petent, ambele fiind însă semnate de martorul asistent M_____ I__.

În soluționarea plângerii contravenționale au fost avute în vedere prevederile art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, potrivit cărora instanța sesizată cu soluționarea unei plângeri contravenționale verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal, scop în care ascultă pe cel care a făcut plângerea contravențională și pe celelalte persoane citate, dacă acestea s-au prezentat și administrează orice alte probe prevăzute de lege.

În ceea ce privește legalitatea, s-a constatat că procesul-verbal de constatare a contravenției cuprinde mențiunile prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, respectiv mențiunile privind numele, prenumele, calitatea agentului constatator, numele și domiciliul contravenientului, fapta săvârșită, data comiterii acesteia, semnătura agentului constatator, nefiind incident vreunul din motivele de nulitate absolută care se constată din oficiu de către instanța de judecată.

Sub aspectul temeiniciei, instanța de fond a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanță cu art. 34 din O.G. nr. 2/2001.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare.

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31 - 36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul - verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Având în vedere aceste principii, instanța de fond a reținut că procesul - verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate, permisă de Convenția Europeana a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului la un proces echitabil.

În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că instituirea unor prezumții care operează împotriva persoanei sancționate și care au rolul de a inversa sarcina probei nu sunt incompatibile de plano cu respectarea prezumției de nevinovăție. A conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerată o modalitate de „stabilire legală a vinovăției” în sensul art. 6 din Convenția europeană. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului, făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale minore ca gravitate raportat la faptele penale, dar extrem de numeroase.

Referitor la contravenția privind oprirea neregulamentară, instanța de fond a reținut că, potrivit art. 108 alin. (1) lit. a pct. 8, săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a uneia sau mai multor contravenții atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, și aplicarea unui număr de puncte de penalizare, respectiv 2 puncte de penalizare pentru oprirea neregulamentară, iar în conformitate cu art. 99 alin. (2) amenda contravențională prevăzută în clasa I de sancțiuni (2 sau 3 puncte-amendă) se aplică și conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai care săvârșește o faptă pentru care se aplică 2 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. a.

Instanța de fond a constatat însă că prin probele administrate, petentul a dovedit că se afla în situația prevăzută de art. 20 alin. (4) din Legea nr. 265/2007, potrivit căreia pentru îmbarcarea sau debarcarea unui client, taxiurile pot opri și pe drumurile publice cu restricții privind oprirea, cu excepția locurilor periculoase, cu condiția să nu fie perturbată circulația prin această manevră.

Astfel, martorul C_______ V_____ a confirmat faptul că petentul l-a ajutat să o ducă în mașină pe mama sa C_______ E________, persoană cu handicap, pe care ulterior a transportat-o la policlinică, fapt dovedit de petent cu actele medicale depuse la dosarul cauzei la data de 29.08.2014 (fila 26).

De asemenea, în timp ce petentul regla scaunul pentru persoana cu handicap, a venit la mașină un agent al poliției locale care a început o altercație cu petentul cu privire la locul de parcare, după care agentul de poliție l-a înjurat pe petent, s-a urcat în mașină și a început să scrie. Martorul a mai relatat că petentul nu a încurcat circulația prin oprirea autoturismului în zona respectivă, întrucât sunt două benzi de circulație pe sens, iar în apropierea semaforului ___________________________>

Din fotografia depusă la dosar de intimată nu a rezultat o altă stare de fapt, fiind surprins momentul când petentul rulează cu mașina în zona stației taxi, nu însă și momentul opririi autovehiculului. A reieșit, de asemenea, că în zona respectivă circulația se desfășoară pe mai multe benzi.

Martorul asistent a relatat că nu l-a văzut pe petent și nu cunoaște alte aspecte, semnând procesele - verbale la cererea agentului de poliție.

Față de considerentele expuse, instanța de fond a anulat procesul - verbal de contravenție __________ nr. xxxxx/16.05.2014.

Cu privire la cea de-a doua faptă, petentul nu a răsturnat prezumția de veridicitate a procesului - verbal.

Astfel, conform art. 2 pct. 31 din Legea nr. 61/1991 constituie contravenție refuzul unei persoane de a da relații pentru stabilirea identității sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliției, la cererea ori la invitația justificată a organelor de urmărire penală sau de menținere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu și se sancționează cu amendă de la 100 la 500 lei.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, instanța de fond a reținut că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și ea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurarea în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșirea acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, de circumstanțele personale ale contravenientului, așa cum a rezultat și din prevederile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001.

Astfel, sancțiunea juridică are un triplu rol: educativ pentru că urmărește îndreptarea celui vinovat, un rol preventiv ce determină abținerea de la săvârșirea de fapte antisociale, precum și un rol represiv, de pedepsire a celor ce nesocotesc dreptul. Sancțiunea este acel element al normei juridice care precizează urmările, consecințele nerespectării dispoziției normei juridice.

În speță, s-a constatat că agentul constatator a aplicat maximul amenzii prevăzut de lege.

Cum din actele înaintate de intimată nu a rezultat că petentul să mai fi fost sancționat pentru fapte similare și față de situația în care s-a aplicat această sancțiune, instanța de fond a apreciat că scopul sancțiunii poate fi atins și prin aplicarea minimului amnezii prevăzut de lege și în consecință, a redus amenda aplicată petentului prin procesul - verbal de contravenție __________ nr. xxxxx/16.05.2014 de la 300 lei la 100 lei.

Împotriva acestei sentințe civile nr. 6337 din 23.10.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu - J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX a declarat apel petentul C______ S____, solicitând anularea și a procesului – verbal __________ nr. xxxxx/16.05.2014 și a consecințelor acestuia.

În motivare, apelantul petent a învederat că la data de 16.05.2014 a fost sancționat greșit de agentul constatator al Poliției Locale Tg - J__ prin procesul - verbal __________ nr. xxxxx pentru oprirea neregulamentară și în același timp pentru neprezentarea actelor prin procesul - verbal __________ nr. xxxxx.

Astfel, acesta a mai precizat că din probele administrate de părți la dosar s-a stabilit că procesul - verbal pentru oprire a fost anulat, manevra fiind regulamentară.

În ceea ce privește procesul - verbal __________ nr. xxxxx încheiat pentru neprezentare de acte, apelantul petent a precizat că nu i-au fost solicitate actele, aspect ce reiese și din declarația martorului care a prezentat situația așa cum a fost percepută de el, respectiv acesta a perceput-o ca o altercație în timp ce apelantul se străduia să urce în mașină persoana cu handicap locomotor, iar în timp ce regla scaunul, agentul a insistat să se pună în mișcare, dând astfel dovadă de un zel de neînțeles și înjurându-l a plecat la mașina din care coborâse.

Apelantul petent a mai menționat că apoi și-a continuat drumul, transportând clienții la policlinică, urmând ca după o perioadă de timp să-i fie comunicate acasă cele două procese - verbale de contravenție.

Așadar, acesta a apreciat că fapta de neprezentare de acte pentru care a fost sancționat nu există și că a fost sancționat pentru o faptă inexistentă, menținând contravenția de 100 lei, conform prevederilor art. 2 pct. 31 din Legea nr. 61/1991, respectiv „constituie contravenție refuzul unei persoane de a da relații pentru stabilirea identității sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliției, la cererea ori la invitația justificată a organelor de urmărire penală sau de menținere a ordini publice, aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu și se sancționează cu amendă de la 100 la 500 lei”.

Referitor, la situația opriri, sancționată de agentul constatator care a considerat că era regulamentară, acesta a apreciat că orice solicitare era nejustificată, potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, „sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurarea în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, de circumstanțele personale ale contravenientului”.

În consecință, față de aspectele învederate, apelantul petent a solicitat anularea și a procesului - verbal __________ nr. xxxxx/16.05.2014 și a consecințelor acestuia.

În drept, cererea de apel a fost întemeiată pe dispozițiile art. 282 - 298 C. pr. civ.

La data de 12.05.2015, prin serviciul registratură, intimata Poliția L_____ Târgu - J__ a depus întâmpinare la dosarul cauzei prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea dispozițiilor sentinței nr. 6337/23.10.2014, ca fiind temeinică și legală.

Pe fond, intimata a arătat că motivele invocate în cererea de apel sunt străine de natura pricinii și contrar dispozițiilor normelor legale în vigoare, întrucât motivul arătat de apelant că starea de fapt reținută prin procesul –verbal de contravenție nu este conformă cu realitatea nu poate fi primit, deoarece instanța de fond a administrat toate probele admise de lege și ale căror pertinență, concludență și utilitate le-a verificat, apelantul precizând chiar el că orice solicitare a agentului constatator era nejustificată, cu ocazia apărărilor formulate pe fondul cauzei.

Mai mult decât atât, apelantul nu a făcut demersurile necesare instanței de fond pentru a răsturna prezumția de care se bucură procesul - verbal de contravenție întocmit de Poliția L_____ a mun. Tg-J__, pentru a demonstra că situația de fapt reținută în procesul - verbal de contravenție nu corespunde realității, drept care a solicitat să se constate menținerea dispozițiilor procesului - verbal atacat și a sancțiunii aplicate __________ nr. xxxxx din 16.05.2014 emis de Poliția L_____ a municipiului Târgu - J__, respingerea cererii de apel ca nefondată și menținerea dispozițiilor sentinței Judecătoriei Tg - J__ nr. 6337/2014, ca fiind temeinică și legală.

În drept, și-a întemeiat întâmpinarea pe prevederile art. 205 NCPC și în cazul neprezentării la instanță, solicită judecarea în lipsă, conform prevederilor art. 411 alin. 1 pct. 2 C. pr. civ.

În cadrul procedurii prealabile, apelantul petent nu a depus răspuns la întâmpinarea formulată de către intimata Poliția L_____ Târgu – J__.

În cauză, a fost administrată proba testimonială cu martorul C_______ V_____.

Analizând apelul declarat pe baza probelor administrate în cauză și în raport de criticile formulate de către apelant, tribunalul constată următoarele:

Prin procesul - verbal de contravenție __________ nr. xxxxx/16.05.2014, petentul a fost sancționat contravențional cu 170 lei amendă, echivalentul a două puncte amendă și două puncte penalizare, reținându-se în sarcina sa săvârșirea contravenției prevăzută de art. 108 alin. 1 lit. a pct. 8 din O.U.G. nr. 195/2002 r., constând în aceea că la data de 16.05.2014 a oprit voluntar autoturismul marca Dacia L____, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, pe partea carosabilă, în dreptul altui autoturism, obligând conducătorii celorlalte autovehicule să treacă peste marcaj, în stația taxi din _____________________________> De asemenea, prin procesul – verbal ________ OP nr. xxxxx/16.05.2014 s-a aplicat petentului amendă în valoare de 300 lei, în temeiul art. 3 pct. 1 lit. a din Legea nr. 61/1991, reținându-se în sarcina sa că în timp ce se afla oprit în afara stației de taxi cu autoturismul marca Dacia L____ cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, în stația taxi din _____________________________ actelor de identitate acesta a refuzat să se legitimeze sau să dea relații despre identitatea sa.

Se constată că prima instanță a admis în parte plângerea formulată de către petent și a anulat procesul - verbal de contravenție __________ nr. xxxxx/16.05.2014, reducând amenda aplicată acestuia prin procesul – verbal de contravenție ________ OP nr. xxxxx/16.05.2014 de la 300 lei la 100 lei.

Această soluție a fost pronunțată după audierea nemijlocită a martorului C_______ V_____, însă instanța de fond nu l-a audiat pe martor și în ceea ce privește fapta de a refuza să se legitimeze sau să dea relații despre identitatea sa.

Astfel, tribunalul a procedat la audierea martorului și cu privire la această faptă, constatând că fapta nu există, motiv pentru care a fost sancționată în mod nelegal de către agentul constatator, iar soluția pronunțată de către prima instanță în baza prezumției de legalitate și de veridicitate a procesului – verbal de contravenție este neîntemeiată.

Totodată, se constată că jurisprudența CEDO în materie a fost interpretată greșit, întrucât în cauza A_____ împotriva României, Curtea a statuat cu putere de principiu că “Deși statele au posibilitatea de a nu sancționa unele infracțiuni sau le pot pedepsi pe cale contravențională decât pe cale penală, autorii infracțiunilor nu trebuie să se afle într-o situație defavorabilă pentru simplul fapt că regimul juridic aplicabil este diferit de cel aplicabil în materie penală (G____ împotriva României, nr. xxxxx/01, par. 58, 30 noiembrie 2006).”

De asemenea, Curtea a apreciat că art. 34 din O.G. nr. 2/2001 nu restrânge în mod expres garanții de procedură aplicabile în materie penală, ca de exemplu respectarea prezumției de nevinovăție (a se vedea, a contrario, Öztürk citat anterior, par. 51 in fine).

Ulterior, în decizia referitoare la admisibilitatea cererii nr. xxxxx/03 prezentată de C_________ N____ împotriva României, Curtea face referire la prezumția de legalitate și temeinicie a procesului – verbal de contravenție, fără a detalia în acest sens.

În cauza N_______ G_______ împotriva României se definește mai clar caracterul penal al faptei contravenționale, chiar dacă ar fi sancționată cu amendă în limite reduse, în sensul aplicabilității sub aspect penal a art. 6 din Convenție.

Astfel, Curtea a considerat că natura generală a dispoziției legale încălcate, precum și obiectivul disuasiv și punitiv al sancțiunii aplicate sunt suficiente pentru a demonstra că infracțiunea în litigiu avea caracter penal în sensul art. 6 din convenție, care este așadar aplicabil, motiv pentru care se poate concluziona că faptele contravenționale trebuie analizate în lumina garanțiilor art. 6 penal.

Curtea a mai reamintit că în orice sistem de drept există prezumții de fapt și de drept și că, în principiu, convenția nu se opune acestora, însă în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. În special, art. 6 § 2 impune statelor să încadreze aceste prezumții între niște limite rezonabile, ținând cont de gravitatea faptelor și protejând dreptul la apărare (Salabiaku împotriva Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, _______ nr. 141-A, p. 15, pct. 28; Telfner împotriva Austriei, nr. xxxxx/96, pct. 16, 20 martie 2001).

În schimb, în paragraful 34 al aceleiași hotărâri se recunoaște o prezumție relativă de temeinicie a procesului – verbal de contravenție.

La această prezumție se face referire și în cauza H______ contra României, stabilindu-se că trebuie verificat dacă prezumția de legalitate și temeinicie a proceselor - verbale de contravenție contestate de reclamanți se încadrează în limitele rezonabile sau dacă aceste limite au fost încălcate în detrimentul persoanelor în cauză.

Analizând criteriile enunțate în Hotărârea A_____ contra României, însăși Curtea Constituțională a României a subliniat în cuprinsul Deciziei nr. 1096/2009 [13] că: ”Cel care a formulat plângerea nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție (…). Chiar dacă art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 face referire la dispozițiile Codului de procedură civilă, instanțele de judecată nu pot face aplicarea strictă a regulii onus probandi incumbit actori, ci, din contră, chiar ele trebuie să manifeste un rol activ pentru aflarea adevărului din moment ce contravenția intră sub incidența art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Cauza A_____ împotriva Romaniei, 2007, a statuat că, deși statele au posibilitatea de a nu sancționa unele infracțiuni sau le pot pedepsi pe cale contravențională decât pe cale penală, autorii infracțiunilor nu trebuie să se afle într-o situație defavorabilă pentru simplul fapt că regimul juridic aplicabil este diferit de cel aplicabil în materie penală>>. O asemenea poziție este firească, întrucât, în caz contrar, autorul unei contravenții, din punct de vedere al protecției juridice de care se bucură, s-ar afla pe o treaptă inferioară autorului unei infracțiuni în sensul Codului penal român, ceea ce este inadmisibil din moment ce ambele fapte țin de materia penală în sensul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.”

De asemenea, în aceeași decizie se arată că atunci când este formulată o plângere împotriva procesului – verbal de contravenție, este contestată chiar prezumția de care se bucură. În acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului - verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței de judecată obligația de a administra tot probatoriul necesar stabilirii adevărului.

Aceleași considerente sunt menținute de către Curtea Constituțională în Decizia nr. 70/21.02.2013, în sensul că cel care a formulat plângerea nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței de judecată obligația de a administra tot probatoriul necesar stabilirii adevărului.

Prin urmare, deși se acordă prevalență prezumției de nevinovăție ca o garanție a procesului echitabil, instanțele trebuie să manifeste rol activ în aflarea adevărului, iar în acest scop, judecătorul este în drept, conform art. 22 alin. 2 din Codul de procedură civilă, să ceară părților să prezinte explicații, oral sau în scris, să pună în dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum și alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părțile se împotrivesc.

În acest fel se respectă și exigențele Curții Europene a Drepturilor Omului privind limitele rezonabile în care trebuie încadrată prezumția de legalitate și teminicie a procesului – verbal de contravenție, cu atât mai mult cu cât în cauza de față existau probe, fiind necesar ca ele să fie administrate în mod complet.

Prin urmare, față de considerentele de fapt și de drept expuse, tribunalul va dispune, în temeiul art. 480 alin. 2 C. pr. civ., admiterea apelului și schimbarea în parte a sentinței apelate în sensul admiterii plângerii și anulării procesului – verbal de contravenție ________ OP nr. xxxxx/16.05.2014, menținând celelalte dispoziții ale sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de apelantul petent C______ S____, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu sediul în mun. Tg-J__, ____________________________, ____________, ____________________, împotriva sentinței civile nr. 6337 din 23.10.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu - J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata Poliția L_____ a municipiului Târgu - J__, cu sediul în mun. Tg - J__, __________________________. 4, ___________________.

Schimbă în parte sentința apelată în sensul că admite plângerea și anulează procesul - verbal ________ OP nr. xxxxx/16.05.2014.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței.

Decizie definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 30 septembrie 2015.

Președinte, Judecător,

L_______ B_________ A__ M____ N_________

Grefier,

L______ C____

Red. A.M.N./ Tehn. E.S.

Jud. fond E.M. S_____

4 ex./16 octombrie 2015