Cod operator: xxxxx

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SATU M___

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ Nr. 557/_____________________> Ședința publică de la 16 Decembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE R_____ M____ E____ C____

Judecător V_______ M______ N____

Grefier A______ A______ F____

Pe rol fiind judecarea apelului în materia C_________ administrativ și fiscal formulat de către apelanta - reclamantă ________________________, cu sediul în Satu M___, _________________, ________________ M___, împotriva sentinței civile nr. 1073 din data de 05.05.2014 pronunțată de către Judecătoria Satu M___ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul – pârât I____________ T_________ DE MUNCA SATU M___, cu sediul în Satu M___, ______________________. 41, jud. Satu M___, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție ITM.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, nu se prezintă nimeni.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, după care.

Președintele completului de judecată, verificând personal constată că procedura de citare este legal îndeplinită.

Totodată, se constată că judecarea cauzei în fond a avut loc la data de 12.12.2014, dată la care susținerile părților au fost consemnate în încheierea acelei ședințe, încheiere ce face parte integrată din prezenta decizie, amânându-se pronunțarea la data de azi.

Când în urma deliberării.

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de față, constată următoarele

Prin sentința civila nr. 1073/05.03.2014 pronunțată de Judecătoria Satu M___ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX s-a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petenta ________________________ în contradictoriu cu intimatul ITM SATU M___.

Pentru a pronunța aceasta soluție prima instanța a reținut ca prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxx/22.05.2013, încheiat de agent constatator din cadrul intimatului ITM Satu M___, petenta ________________________ a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 10.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 260 alin.1 lit. e din Legea nr.53/2003, reținându-se în sarcina sa că, în urma controlului efectuat în data de 10.05.2013, ora 13:05 la punctul de lucru al petentei situat în Centrul Comercial Real din Satu M___, _____________________-79 a fost găsită prestând activitate numita T____ S_____ fără a avea contract individual de muncă încheiat în formă scrisă.

Prima instanța verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Prin urmare, cercetând procesul-verbal de constatare a contravenției sub aspectul legalității întocmirii și observând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța de fond a constatat că procesul verbal ________ nr. xxxxx/22.05.2013 cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute, astfel că, sub acest aspect, procesul-verbal este legal încheiat.

Instanța a mai reținut că faptei contravenționale i s-a dat o corectă încadrare juridică.

Astfel, conform dispozițiilor art. 260 alin.1 lit. e din Legea nr. 53/2003, primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin.1, constituie contravenție.

Potrivit dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 53/2003, contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului. Anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă. Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activității, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă. Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de contravenție, prima instanța a apreciat că, fiind vorba despre o faptă constatată proprii sensibus de către un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, procesul-verbal, legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.

Apoi, conform declarației completată de numita T____ S_____ cu prilejul controlului efectuat în data de 10.05.2013 (fișa de identificare de la fila 32 din dosar), aceasta presta activitatea de promoter la ________________________ din data de 10.05.2013, fără contract de muncă, fiind în perioada de probă.

Potrivit contractului individual de muncă nr. 1702 (filele 33-34), depus de petentă în probațiune, data menționată ca fiind data de începere a activității numitei T____ S_____ a fost reținuta ca fiind data de 13.05.2013.

Potrivit evidenței contractelor de muncă înregistrate la ITM (filele 47-48 dosar), contractul dintre petentă și T____ S_____ a fost înregistrat la intimat în data de 11.05.2013, deci ulterior începerii activității și efectuării controlului de către agenții ITM.

A mai reținut prima instanța ca martora T____ S_____ audiată la data de 26.02.2014 a arătat că s-a prezentat în data de 10.05.2014 la punctual de lucru al petentei în vederea semnării contractului de muncă, contract pe care l-a semnat după plecarea controlului, că la momentul controlului nu presta activitate de muncă pentru petentă, iar declarația pe care a dat-o în fața agenților constatatori a semnat-o la solicitarea acestora, fiindu-i comunicat faptul ca completarea acesteia este obligatorie. Totodată, a precizat că agenții constatatori din cadrul ITM au fost cei care i-au sugerat conținutul declarației, comunicându-i și ce anume să completeze în respective fișă.

Analizând coroborat, probele administrate în cauză, instanța a apreciat că societatea petentă nu a făcut dovada unei alte stări de fapt decât cea reținută prin procesul verbal atacat.

Declarația martorei T____ S_____ dată în fața instanței de judecată a fost apreciată ca fiind subiectivă, având în vedere că martora audiată în cauză nu a părut o persoană fără studii și care să nu conștientizeze rezultatul faptelor sale, deci declarația a fost înlăturată și s-a dat eficiență declarației dată de aceasta în fața agenților constatatori și care a fost însușită prin semnătură, declarație pe care aceasta a dat-o și semnat-o fără să fie silită sau intimidată de agentul constatator (așa cum s-a menționat în partea finală a fișei de identificare).

În plus, instanța a apreciat că este o practica deja răspândită în cadrul plângerilor contravenționale formulate împotriva proceselor verbale încheiate de agenții constatatori din cadrul ITM de a se invoca faptul că persoanele care au fost găsite la muncă fără a avea contract de muncă încheiat au fost obligate să completeze și semneze acea fișa de identificare de către agenții constatatori din cadrul ITM, fiindu-le sugerat și ce anume să completeze.

Pentru ca situația de fapt învederată de petentă prin plângere nu a fost confirmată prin probele administrate în cauză, neexistând motive pentru anularea procesului verbal încheiat de agenții constatatori din cadrul intimatului s-a reținut că fapta contravențională există și prezintă elementele constitutive prevăzute în actul normativ de incriminare.

În concret, fapta contravențională a fost apreciata ca prezentând un pericol social ridicat, prin lipsirea persoanei angajate fără contract de muncă încheiat în formă scrisă, de protecția conferită de lege (contribuții la asigurările sociale și de sănătate, etc) și prin prejudicierea bugetului de stat (neplata impozitelor și taxelor datorate de angajator), iar agenții constatatori din cadrul intimatei au respectat prevederile art. 21 din OG 2/2001 în privința individualizării sancțiunii aplicate societății comerciale ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, aplicându-se amenda minimă prevăzută de lege. Instanța a apreciat că încheierea și înregistrarea ulterioară a contractului individual de muncă nu este de natură a diminua pericolul social al faptei reținute în sarcina petentei, această atitudine a societății petente putându-se ivi pro causa.

Împotriva acestei soluții a declarat apel petenta ________________________ solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate, în sensul admiterii plângerii contravenționale, respectiv anularea procesului verbal atacat ca temeinic și nelegal, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată atât pentru primă instanță, cât și pentru apel.

Se arata în motivarea apelului ca soluția primei instanțe este esențialmente greșită, este rezultatul unei eronate încadrări în drept a presupusei fapte contravenționale, a înlăturării unor elemente esențiale care țin de starea de fapt și finalmente a reținerii unei fapte contravenționale fără a se analiza existența elementelor constitutive, necesare pentru ca o astfel de faptă să fie contravenție.

Din analiza considerentelor rezultă că prima instanță a adoptat totalmente și fără rețineri punctul de vedere al intimatei, fiind de un subiectivism care ar trebui să fie exclus în actul de justiție propriu zis.

Arata ca prima instanță a condus întreaga procedură jurisdicțională limitând probațiunea și reținând incorect starea de fapt, și a dat putere probatorie absolută celor reținute în procesul verbal atacat.

Susține petenta ca instanța de judecată trebuie sa facă analiza raportat la starea de fapt și dacă se poate reține sau nu săvârșirea vreunei

contravenții.

Starea de fapt a fost reținută de prima instanță ca fiind cea prezentată în procesul verbal de contravenție, dar prin aceasta s-a încălcat dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil, s-a limitat dreptul la probațiune, s-au înlăturat fără justificare probele administrate legal, iar în final s-a apreciat asupra prezumției de temeinicie a procesului verbal care are caracter absolut.

S-a solicitat în probațiune și încuviințarea probei testimoniale, adică audierea celor două persoane care, prezente fiind, puteau relata ceea ce au constatat "ex proprii sensibus" la momentul controlului inopinat și erau în măsură să relateze aspecte care, ținând de starea de fapt, ar fi exclus, în ceea ce privește petenta, săvârșirea vreunei contravenții.

Deși ambele persoane, T____ S_____, cât și T____ A__, au fost prezente și puteau relata cele întâmplate, fără niciun argument, prima instanță a limitat probațiunea încuviințând doar audierea martorei T____ S_____, aducându-se nelegal limite dreptului la apărare.

La termenul din 26.02.2014, ambele persoane indicate au fost citate în calitate de martore, s-a refuzat audierea martorei T____ A__ fără nicio justificare legală, deși citată fiind și prezentă fiind, audierea acesteia nu ar fi pricinuit amânarea cauzei, prima instanță dispunând înlăturarea acesteia din sală și audierea doar a martorei T____ S_____.

Considera că audierea ambelor persoane prezente la momentul săvârșirii presupusei contravenții se impunea cu necesitate fiind, de fapt, obligația instanței în a stărui în administrarea tuturor probelor ``pentru lămurirea în întregime a procesului”.

Precizează ca prima instanța a greșit și când a procedat la aprecierea probelor în condițiile în care a reținut doar anumite aspecte din declarația martorei audiată în cauză, prima instanță a apreciat declarația subiectivă, a înlăturat-o, dând eficacitate declarației dictate de către organul constatator și s-a conchis că nu s-a făcut dovada unei alte stări de fapt.

Existența acestor inadvertențe ar fi obligat prima instanță să dispună completarea probațiunii și nu să înlăture o declarație testimonială care, în mod cert, raportat la rigorile legale sub care este luată are putere probatorie superioară unei simple declarații olografe luate sub dictare.

Dacă însă, prima instanță, apreciind declarația martorei T____ S_____ ca fiind subiectivă, a apreciat-o ca fiind mincinoasă, trebuia să încheie un proces verbal prin care să sesizeze comiterea unei infracțiuni, altfel înlăturarea unei probațiuni luate legal este samavolnică.

Instanța de fond fără niciun fel de temei consideră petenta de rea credință, interpretând sui generis chiar și încheierea și înregistrarea ulterioară a contractului de muncă, aceste operațiuni fiind în opinia instanței probațiuni pro causa.

Prima instanță trebuia sa observe că la dosarul cauzei există o adeverință medicală pe numele numitei T____ S_____ în vederea angajării, eliberată la data de 09.05.2013, și ar fi putut reține că existența acestei adeverințe, cu data anterioară săvârșirii presupusei contravenții, exclude ideea unei probațiuni pro causa.

Mai arata petenta în motivele de apel ca, deși prezumția de temeinicie a procesului verbal este relativă, instrumentând cauza în modalitatea arătată mai sus, limitând nepermis probațiunea esențială și înlăturând o probă luată legal, prima instanță a dat acestei prezumții caracter absolut.

Susține petenta ca procesul verbal atacat este nelegal și netemeinic, vinovăția, ca element constitutiv al unei fapte contravenționale, fiind totalmente exclusă. De altfel, chiar starea de fapt reținută de către organul constatator exclude existența contravenției prevăzute de art. 260 alin. 1 lit. e din Codul Muncii.

S-a reținut că numita T____ S_____ "prestează activitate pentru angajatorul A________ P______ SRL", iar în condițiile în care nu avea un contract individual de muncă semnat la acel moment, societatea trebuia sancționată contravențional prin aplicarea unei amenzi în cuantum de 10.000 lei.

La Satu M___ societatea petenta deține un stand în suprafață de aproximativ 6 mp în incinta Galeriei Real, spațiul fiind amplasat pe culoarul care delimitează hipermarketul de celelalte spații comerciale. Raportat la dimensiunea extrem de redusă a acestuia, pentru acest punct de lucru societatea petenta a avut, are și va avea nevoie doar de doi angajați, munca zilnică fiind prestată efectiv de către o singură angajată, în sistem două zile lucrătoare/două zile libere.

Deoarece la începutul lunii mai una dintre angajatele de la acest punct de lucru și-a dat demisia, la data de 09.05.2013 administratorul firmei a avut o discuție cu T____ S_____, aceasta dorind să devină angajata societății, urmând a activa la acest punct de lucru. În urma acestei discuții, deoarece nu avea toate actele necesare încheierii la acel moment al contractului de muncă, s-a stabilit de comun acord, ca această operațiune să se efectueze la data de 10.05.2013, urmând a fi înștiințată cu privire la ora la care să se prezinte la punctul de lucru pentru semnarea acestui contract.

Această persoană a fost propusă în vederea angajării de cealaltă angajată care deservește acest punct de lucru, T____ A__, potențiala angajată fiind sora acesteia.

La data de 10.05.2013, conform înțelegerii prealabile, între societatea petenta și numita T____ S_____ s-a încheiat un contract individual de muncă, contract care a fost înregistrat și care urma să își producă efecte începând cu data de 13.05.2013.

La data de 10.05.2013, orele 13, numita T____ S_____ s-a prezentat la punctul de lucru, fără ca reprezentantul societății petente să fie înștiințat în prealabil, dar aceasta persoană nu a efectuat niciun fel de activitate, nu a intrat în standul societății, activitatea de promovare și vânzare a fost desfășurată în toată această activitate de către angajata T____ A__.

Această stare de fapt a fost relatată de martora audiată în cauză, dar prima instanță a omis să rețină elemente esențiale de natură să lămurească prezenta cauză.

Astfel, deși martora a declarat, și nu se reține că administratorul societății nu a avut cunoștință despre prezența acestei persoane la standul de lucru al societății, nu se reține că programul de lucru (2 zile lucrătoare/2 zile libere) nu impunea prezența acesteia pentru a presta activitate, nu se reține că nici nu a pătruns în incinta standului, nici ca cea care presta activitate efectiv era angajata T____ A__.

Aceste scăpări sunt esențiale deoarece reliefează o cu totul stare de fapt decât cea prezentată în procesul verbal atacat, dar și pentru că sunt în măsură să excludă orice vinovăție în ceea ce privește societatea petenta.

Mai arata petenta ca definiția contravenției este fapta săvârșită cu vinovăție, care nu prezintă gradul de pericol social pentru a fi infracțiune, iar în opinia agentului constatator elementele identificate de către acesta la momentul controlului întrunesc elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 260 alin. 1 lit. e din Codul Muncii.

Legiuitorul a înțeles să sancționeze contravențional "primirea la muncă" a unei persoane care nu are încheiat un contract individual de muncă, iar această contravenție nu există, așa cum a interpretat organul constatator, prin simpla identificare a unei persoane în apropierea standului, nici prin luarea unor declarații scrise la dictare, dar nici prin reținerea unei stări de fapt nereale, fără suport probatoriu.

Lecturând starea de fapt se poate justifica existența unei alte contravenții, respectiv cea prevăzută de art. 260 alin. 1 lit. f din Codul Muncii.

În condițiile în care organul constatator a reținut că persoana identificată la punctul de lucru a declarat că "prestează activitate pentru angajatorul A________ P______ SRL", iar prin contravenția reținută la lit. f) se sancționează "prestarea muncii de către o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă", nu se poate aprecia cum organul constatator a reușit sa înțeleagă că, în speță, raportat la starea de fapt reținută, s-a săvârșit contravenția prevăzută de lit. e).

"Primirea la muncă", din punct de vedere al laturii obiective, implică obligatoriu o acțiune din partea contravenientului prin care indiferent de modalitate, să îndrume, să solicite, să comande., etc unei persoane să lucreze în folosul societății, "deși nu are semnat contract individual de muncă.

În condițiile în care angajatorul nu știa despre prezenta unei persoane la punctul său de lucru nu există nici latura subiectivă, pentru ca această contravenție se poate săvârși doar cu intenție, iar intenția în cazul de fata este exclusă.

Starea de fapt reținută atestă săvârșirea unei alte contravenții, iar pe de altă parte contravenția reținută, în lipsa elementelor sale constitutive, nu există și nu poate fi reținută.

În dovedire, solicită audierea în calitate de martor a numitei T____ A__.

În drept, invoca disp art. 466 și urm. C. proc. Civ.

I____________ T_________ de Muncă formulează întâmpinare la apelul declarat de petenta și solicita respingerea apelului declarat, menținerea în tot a sentinței pronunțată de către instanța de fond.

Se arata în motivarea întâmpinării că instanța de fond, în mod temeinic, a respins plângerea petentei-apelante, având în vedere faptul că din probele administrate în cauză nu s-a făcut dovada împrejurării că la data controlului, respectiv 10.05.2013, orele 13.05, intre petenta- apelanta și numita T____ S_____ exista încheiat în forma scrisa contract individual de munca.

Instanța de fond a analizat în detaliu probele administrate în cauza și a pronunțat o sentința temeinica bazându-se pe aceste probe, dar mai ales pe prevederile legislative ce stabilesc cadrul legal în privința faptei contravenționale reclamate.

Arata ca instanța este suverana sa analizeze particularitatea stării de fapt, a detaliilor spetei și sa le coroboreze cu dispozițiile legiuitorului. în urma analizei cronologiei înscrisurilor depuse în probatoriu, instanța de fond a conturat în mod corect starea de fapt și implicit elementele constitutive ale contravenției.

Consideră că în mod corect inspectorul de muncă a apreciat starea de fapt stabilind sancțiunea contravențională minimă prevăzută de lege.

Învederează faptul că prevederile legislației muncii impun pentru angajator obligația de a încheia contract individual de muncă anterior primirii la lucru a persoanelor ce urmează a presta activitate.

Acest lucru reiese din prevederile art. 16 din Legea 53/2003 („Contractul individual de munca se încheie în baza consimțământului părților, în forma scrisă, în limba romana. Obligația de încheiere a contractului individual de munca în forma scrisă revine angajatorului. Angajatorul persoana juridică, persoana fizica autorizata sa desfășoare o activitate independenta, precum și asociația familială au obligația de a încheia, în forma scrisă, contractul individual de munca anterior începerii raporturilor de munca."), din prevederile art. 260 alin. l lit. e) C. Muncii care sancționează „ primirea la muncă a unei persoane pentru care nu a fost întocmit contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. (1).".

Apoi, subliniază dezavantajele muncii la negru pentru angajat:

-nu beneficiază de salariu minim pe economie, sporuri salariale determinate de vechime în munca, condiții de munca;

-nu beneficiază de reducerea normei de timp ca urmare a condițiilor de munca;

-nu i se plătește diurna pentru detașare și delegare și indemnizația de transport;

-nu are dreptul la concediul legal de odihna plătit și alte concedii legal reglementate pentru concedii deosebite (căsătorie, deces, nașterea unui copil în familie etc);

-nu este asigurat pentru riscuri previzibile sau imprevizibile, cum ar fi: accidente de toate felurile, boli, maternitate, șomaj, îngrijirea copilului pana la 2 ani, deces;

-nu beneficiază de pensii pentru limita de vârsta, anticipate, anticipate parțial, de invaliditate sau de urmaș;

-nu se bucura de protecția legala a femeilor și copiilor;

-nu are dreptul la cursuri gratuite de calificare, recalificare și reconversie profesionala etc.

In dovedire solicita a fi avute în vedere actele depuse în fața instanței de fond .

In drept, își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 205 -206 Cod proc. civ., art. 16 alin. 1, art. 260, alin. l lit. e din Legea nr.53/2003 republicata, modificată și completata, art. 19 alin. 2 din Legea 108/1999 și a O.G. 2/2001 modificata și completata.

Analizând sentința apelată prin prisma motivelor de apel invocate, cât și a dispozițiilor art. 16-17din OG 21/1992 raportat la art. 34 alin. 2 din OG nr. 2/2001 instanța a apreciat apelul declarat de petenta ca fiind fondat pentru următoarele motive:

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxx întocmit la data de 22.05.2013 de intimatul ITM Satu M___, s-a reținut că, la data de 10.05.xxxxx, orele 13,05, la pct. de lucru din centrul comercial Real, Satu M___, Drumul Careiului nr. 77-79, standul de parfumuri aparținând ________________________ a fost găsita la munca T____ S_____ din a cărei fisa de identificare completata pe proprie răspundere a rezultat ca presta activitate pentru angajator (________________________) fără a avea încheiat un contact individual de munca.

Fapta petentei a fost încadrată juridic potrivit dispozițiilor art.16 alin 1 rap. la art. 260 alin 1 lit. e) din Lg 53/2003R și s-a dispus aplicarea sancțiunii contravenționale a amenzii în cuantum de 10.000 lei.

Petenta nu a semnat procesul-verbal pentru luare la cunoștință.

Instanța de apel va reține că, pentru a putea fi sancționată o fapta contravențională, se impun a fi îndeplinite două tipuri de cerințe: intrinseci, constând în încălcarea cu vinovăție a unei norme de drept, faptă care va atrage după sine o sancțiune prevăzută de lege, dar și extrinseci constând în constatarea corespunzătoare a faptei respective de către o persoană abilitată în acest sens - agentul constatator.

În plus, agentului constatator îi incumbă obligația de a respecta o ________ forme expres prevăzute de O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, ce au menirea de a proba dincolo de orice îndoială existența faptei, vinovăția contravenientului și legalitatea actului realizat în acest sens.

Sub aspectul condițiilor de temeinicie, petenta a arătat că agentul constatator a reținut o fapta contravențională care nu a fost săvârșita în realitate.

Instanța de apel reține că fapta imputată petentei a fost încadrată juridic în mod corect, de către agentul constatator potrivit dispozițiilor art.16 alin 1rap la art 260 alin 1 lit e) din Lg 53/2003R.

Potrivit acestui text legal, « Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte: e) primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;”

Petentei i s-a aplicat, în temeiul art. 260 alin 1 lit e) din Lg 53/2003R, amenda contravențională în cuantum de 10.000 lei.

Petenta a solicitat audierea în apel a martorei T____ A__, declaratia acesteia fiind atasata la dosar.

Instanța de apel apreciază că declarația acestei martore se coroborează cu declarația martorei T____ S_____ audiata la instanța de fond, iar aprecierea primei instanței este greșita când a arătat ca martora T____ S_____ a dat o declarație subiectiva, doar prin simplul fapt ca nu a părut o persoana fără studii și care sa nu conștientizeze rezultatul faptelor sale.

Este adevărat ca persoanele cu un anumit nivel de studii au un nivel ridicat de apreciere a faptelor lor, dar și acestea pot fi de multe ori puse în situația de a nu se descurca ______________________ care nu au pregătirea necesara ori de a completa o declarație care tine de un domeniu pentru care nu au fost titrate.

Fisa de identificare completata de T____ S_____ este o proba extrajudiciara căreia i s-a dat prioritate în raport cu probele administrate în mod nemijlocit în fata instanței de judecata, probe care sunt concludente, pertinente și nu lasă loc subiectivismului, cum ar fi cazul probei extrajudiciare.

Pentru a ajunge la această concluzie, s-a avut în vedere că susținerea martorei T____ S_____ ca i s-a dictat completarea fisei de identificare este reala deoarece denumirea petentei a fost scrisa corect, ori aceasta nu s-ar fi putut realiza decât prin dictare, având în vedere aceasta denumire din limba străină, iar exactitatea mențiunii „perioada de proba fără contract” tine de specialitatea inspectorilor, n-ar fi putut fi scrisa daca nu ar fi fost dictata.

Prin urmare, instanța de apel apreciază că petenta a produs suficiente probe cu care si-a dovedit susținerile, anume ca situația de fapt a fost incorect reținuta în procesul verbal de contravenție.

Din interpretarea sistematică a prevederilor art.16 și art.34 din O.G. nr.2/2001 reiese că procesul-verbal face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care trebuie făcută de petentă.

Art. 16 prevede că procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu data și locul unde este încheiat, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite.

Art. 34 care cuprinde dispoziții cu caracter procedural prevede că instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat și administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii.

Textele de lege citate nu contravin în nici un fel prevederilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudenței Curții de la Strasbourg care includ în noțiunea de „acuzație în materie penală” și materia contravențională, având în vedere calificare dată în dreptul intern, câmpul de aplicare general al normei, gravitatea faptei, cât și preeminența caracterului represiv al sancțiunii contravenționale (hotărârile din cauzele Engel c. Olandei . și Campbell și Fell c. Regatului Unit).

În Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku c. Franței, Curtea Europeană a reținut, nuanțat, că prezumțiile sunt permise de Convenție, dar nu trebuie să depășească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei și prezervând drepturile apărării (paragraful 28). Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut. Astfel, prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal atacat.

Pentru aceste considerente, instanța de apel apreciază că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției - întocmit de un agent constatator aflat în exercițiul funcțiunii, are valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, până la proba contrară.

Întrucât din analiza coroborată a mijloacelor de probă administrate a rezultat că fapta contravențională reținută în sarcina petentei ________________________ nu este conformă cu realitatea, instanța de apel ca aprecia ca în mod gresit s-a respins plângerea contravențională ca nefondată.

Pentru aceste motive instanța de apel va admite apelul declarat de petenta ________________________, va schimba sentința apelata și va admite plângerea contravențională formulată anulând procesul-verbal menționat ca nelegal întocmit.

Instanța de apel va lua act că petenta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de petenta ________________________, având CUI RO xxxxxxxx, cu sediul în Satu M___, _________________, ________________ M___ în contradictoriu cu intimatul I____________ T_________ DE MUNCA SATU M___, având CUI xxxxxxxx, împotriva sentinței civile nr. 1073/05.03.2014 pronunțată de Judecătoria Satu M___ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX.

Schimbă sentința apelată în sensul că admite plângerea contravențională formulată de petenta ________________________, cu sediul în Satu M___, ______________________. 41, jud. Satu M___, împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxx încheiat la data de 22.05.2013, și în consecință anulează procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxx încheiat la data de 22.05.2013 de I____________ T_________ DE MUNCA SATU M___.

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată azi, 16.12.2014 în condițiile art. 396 alin. 2 C.proc civ.

Președinte, R_____ M____ E____ C____		Judecător, V_______ M______ N____
	Grefier, A______ A______ F____

Red. N.V. – 16.01.2015

Tehnored_LI /22.01.2015

4 ex. – ______________. cu: ________________________ și I____________ T_________ DE MUNCA SATU M___

Judecător fond: Coprina-D____ N_____