Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX Cod operator 2443

R O M Â N I A

TRIBUNALUL G___

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizie nr. 2433/2015

Ședința publică de la 09 decembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: A__ M____ N_________

Judecător: L_______ B_________

Grefier: E____ S_____

Pe rol fiind judecarea cererii de apel formulată de apelantul petent S____ C______, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G___, având ca obiect anulare proces - verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul petent asistat de avocat M________ M____ în substituire pentru avocat U________ G______, conform delegației de substituire și împuternicirii avocațiale pe care le depune la dosarul cauzei, lipsă fiind reprezentantul intimatului.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că apelul este la primul termen de judecată, este declarat în termen, motivat și timbrat, fiind depusă prin serviciul registratură, la data de 04.12.2015, chitanța nr. xxxxxxxx-337-0069 din data de 03.12.2015 pentru achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei, după care,

În condițiile art. 131 alin. 1 coroborat cu dispozițiile art. 482 C. pr. civ., tribunalul a verificat din oficiu și a stabilit că este instanță competentă general, material și teritorial să judece apelul de față, conform dispozițiilor art. 95 pct. 2 C. pr. civ., coroborat cu dispozițiile art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001.

În condițiile art. 244 alin. 1 coroborat cu dispozițiile art. 479 C. pr. civ., tribunalul declară încheiată cercetarea procesului, apreciază apelul în stare de judecată și trece la soluționarea acestuia, conform dispozițiilor art. 477 C. pr. civ., acordând cuvântul părților.

Avocat M________ M____, pentru apelantul petent, având cuvântul, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, respectiv în principal, anularea procesului – verbal de contravenție, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunilor cu avertisment, conform motivelor invocate în cererea de apel.

TRIBUNALUL

Asupra apelului de față:

Prin sentința civilă nr. 3807 din 28.05.2015 pronunțată de Judecătoria Târgu - J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX a fost respinsă plângerea contravențională formulată de petentul S____ C______, împotriva procesului - verbal ________ nr. xxxxxxx/19.02.2015 emis de intimatul I.P.J. G___.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut faptul că prin procesul - verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/19.02.2015, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 775 lei pentru faptele prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. e și art. 101 alin. 1 pct. 18 din O.U.G. nr. 195/2002 R și sancționate de art. 100 alin. 3 lit. e și art. 101 alin. 1 pct. 18 din O.U.G. nr. 195/2002 R, iar ca măsură complementară i s-a suspendat dreptul de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.

S-a reținut în sarcina petentului că la data de 19.02.2015, conducând autoturismul Mercedes cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe ______________________ autoutilitara XXXXXXXXX peste linia continuă în curba cu vizibilitate redusă și nu a avut permisul asupra sa.

Verificând legalitatea procesului - verbal contestat, instanța de fond a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001, nefiind incidentă vreo cauză de nulitate a procesului - verbal contestat.

Sub aspectul temeiniciei, instanța de fond a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanță cu art. 34 din O.G. nr. 2/2001.

Instanța de fond a constatat că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, începând cu cauza Öztürk contra Germaniei din 21 februarie 1984, se reține în mod clar și constant că indiferent de distincțiile care se fac în dreptul intern între contravenții și infracțiuni, persoana acuzată de comiterea unei fapte calificate în dreptul intern ca fiind contravenție trebuie să beneficieze de garanțiile specifice procedurii penale.

Aceasta deoarece, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, contravenția intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 din Convenția Europeană. La această încadrare conduc două argumente: pe de o parte, norma juridică care sancționează astfel de fapte are caracter general, întrucât se adresează tuturor cetățenilor, iar pe de altă parte, sancțiunile contravenționale aplicabile urmăresc un scop preventiv și represiv.

În jurisprudența sa, cauza Maszini contra României din 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că aceste criterii, care sunt alternative, iar nu cumulative, sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are caracter penal, în sensul art. 6 din Convenție.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia).

Forța probantă a proceselor - verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Interpretând dispozițiile art. 31 - 36 din O.G. nr. 2/2001, reiese faptul că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul - verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România).

Având în vedere aceste principii, instanța de fond a reținut că procesul - verbal de contravenție, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.

Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul - verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitate de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul - verbal.

Instanța de fond, analizând probele pe care agentul constatator le folosește în dovedirea situației de fapt reținute prin procesul - verbal contestat, le apreciază ca fiind concludente, întrucât sunt edificatoare sub aspectul săvârșirii contravențiilor de către petent.

Din probatoriul administrat în cauză, instanța de fond a constatat că petentul a săvârșit fapta pentru care a fost sancționat.

Astfel, din declarația martorului D______ I_____ a reieșit că petentul a efectuat depășire în curbă, martorul fiind cel care a semnat, în calitate de martor, procesul - verbal de contravenție. De asemenea, martorul a precizat că, în prezența sa și a polițistului, petentul a recunoscut că l-a depășit pe linie continuă, aspect necontestat de petent în instanță.

Sub aspectul individualizării sancțiunii, instanța de fond a constatat că în mod corect a fost aplicată sancțiunea amenzii și sancțiunea complementară a suspendării permisului de conducere, având în vedere starea de pericol creată printr-o astfel de faptă, vizibilitatea în curbă fiind foarte redusă. Astfel, instanța de fond a constatat că în speță nu pot fi aplicabile dispozițiile art. 5, 7 și 21 din O.G. nr. 2/2001 privind sancțiunea avertismentului.

Cu aceste considerente, instanța de fond a respins plângerea formulată împotriva procesului - verbal ________ nr. xxxxxxx/19.02.2015.

Împotriva sentinței civile nr. 3807 din 28.05.2015 pronunțată de Judecătoria Târgu - J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX a declarat apel petentul S____ C______, solicitând admiterea apelului și pe fond, să se dispună anularea procesului – verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/19.02.2015 sau într-o altă teză subsidiară, admiterea în parte a apelului și pe fond să se dispună înlocuirea sancțiunilor cu avertisment, înlăturând măsura complementară.

În motivare, apelantul petent a învederat că deși prin plângerea contravențională formulată a indicat patru motive, prima instanță nu le-a analizat și nici nu a analizat nici apărările sale sau argumentele aduse de către apărătorul său în sensul înlocuirii sancțiunilor contravenționale dispuse în sarcina sa.

Astfel, acesta a mai precizat că și motivele de nelegalitate ale procesului – verbal invocate au fost analizate în mod greșit de către prima instanță care le-a reiterat în considerente, dar nu a făcut vorbire despre ele.

De asemenea, prima instanță nu a arătat nici care este temeiul de drept care i-a permis agentului constatator să aplice în mod discreționar o sancțiune bine reglementată de către legiuitor sau să-i încalce petentului dreptul la apărare consfințit de către Convenție, dar nici nu a evocat nici motivele pentru care petentul nu ar putea beneficia de clemență în baza înscrisurilor administrate, în sensul înlocuirii sancțiunilor dispuse de către agentul constatator.

În drept, cererea de apel a fost întemeiată pe dispozițiile art. 470 C. pr. civ., art. 31 din O.G. nr. 2/2001 și art. 6 din Convenție raportat la art. 20 din Constituție.

În cadrul procedurii prealabile, intimatul I.P.J. G___ nu a formulat întâmpinare.

Analizând apelul declarat pe baza probelor administrate în cauză și în raport de criticile formulate de către apelant, tribunalul constată următoarele:

Prin procesul - verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/19.02.2015, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 775 lei pentru faptele prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. e și art. 101 alin. 1 pct. 18 din O.U.G. nr. 195/2002 R și sancționate de art. 100 alin. 3 lit. e și art. 101 alin. 1 pct. 18 din O.U.G. nr. 195/2002 R, iar ca măsură complementară i s-a suspendat dreptul de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.

Tribunalul reține că prima instanță a analizat fondul cauzei și a stabilit vinovăția petentului, dar constată că agentul constatator a aplicat o singură amendă în valoare de 755 lei pentru două fapte contravenționale, astfel încât nu se poate proceda la analizarea temeiniciei și legalității sancțiunii pentru fiecare faptă în parte.

Astfel, potrivit art. 10 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, dacă aceeași persoană a săvârșit mai multe contravenții sancțiunea se aplică pentru fiecare contravenție.

Așadar, în cazul concursului de contravenții, fiecare faptă trebuie sancționată separat, în funcție de pericolul social concret al acestora, chiar dacă sancțiunile pot fi cumulate fără a se depăși dublul maximului amenzii prevăzut pentru contravenția cea mai gravă.

În consecință, față de motivul de nulitate absolută a actului sancționator, tribunalul apreciază fondat apelul declarat, pe care urmează să-l admită în temeiul art. 480 alin. 2 C. pr. civ., și să dispună admiterea plângerii și anularea procesului – verbal de contravenție contestat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de apelantul petent S____ C______, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în mun. Tg – J__, _____________________, jud. G___, împotriva sentinței civile nr. 3807 din 28.05.2015 pronunțată de Judecătoria Târgu - J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean G___, cu sediul în mun. Tg – J__, __________________, jud. G___.

Schimbă sentința în sensul că admite plângerea și anulează procesul – verbal de contravenție contestat.

Decizie definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 09 decembrie 2015.

Președinte, A__ M____ N_________		Judecător, L_______ B_________
	Grefier, E____ S_____

Red. A.M.N./ Tehn. E.S.

Jud. fond P. C________

4 ex./15 decembrie 2015