Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX APEL - anulare proces verbal de contravenție

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B_______

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Ședința publică din data de 21.09.2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE - B______ L_____

JUDECĂTOR - T________ C_______

GREFIER - S_____ M____

DECIZIA Nr. 786/2015

Pe rol judecarea apelului formulat de apelantul intimat I____________ de Poliție Județean B_______, în contradictoriu cu intimatul B_______ F_____, împotriva Sentinței civile nr. xxxxx din 21.11.2014 pronunțată de Judecătoria B_______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal realizat în ședința publică, la prima și la a doua strigare, au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefier după care instanța constată că nu mai sunt solicitări sau chestiuni prealabile și reține cauza spre deliberare.

TRIBUNALUL,

Asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei B_______ în data de 26.03.2014, petentul B______ F_____ a solicitat instanței ca prin hotărârea ce urmează a se pronunța, în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean B_______, să dispună anularea procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 14.03.2014.

În motivare, petentul a arătat că, în data de 14.03.2014, în jurul orei 04:20, a fost sancționat pentru fapta prevăzută de art. 18 din OUG nr. 195/2002, respectiv pentru că ar fi condus autoutilitara cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, din direcția B_______ spre mun. D______, având certificat de înmatriculare rupt și deteriorat și nu ar fi solicitat autorităților competente eliberarea unui nou certificat.

În realitate, a arătat petentul că, circulând pe raza loc. Cătămărăști Deal, a fost oprit pentru control de un echipaj de poliție, care i-a solicitat documentele, prezentând permisul de conducere, certificatul de înmatriculare și cartea de identitate, certificatul de înmatriculare aflându-se într-o husă din material plastic.

A învederat petentul că agentul a scos certificatul din husă, ocazie cu care s-a rupt, moment în care i-a cerut să rămână în mașină, urmând ca, ulterior, la câteva minute, să se întoarcă și să-i prezinte procesul-verbal de contravenție, prin care era sancționat cu suma de 425 lei, pentru deteriorarea certificatului de înmatriculare, deși el a fost cel care l-a rupt.

A susținut petentul că, deși a încercat să-i explice că nu se face vinovat de fapta reținută în sarcina sa, agentul a menționat în cuprinsul procesului-verbal faptul că certificatul de înmatriculare s-a distrus atunci când a fost scos.

În dovedire, s-au depus la dosar, în fotocopie, procesul-verbal de contravenție contestat.

Intimatul IPJ B_______ a formulat întâmpinare, solicitând respingerea plângerii, menținerea procesului-verbal contestat și a măsurilor dispuse prin acesta. În argumentarea acestei soluții, intimatul a arătat că, în data de 14.03.2014, ora 04:20, agentul constatator a constatat direct că petentul, aflat la volanul autoturismului cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, circulând din direcția B_______ spre D______, avea certificatul de înmatriculare nr. xxxxxxxxxxT rupt și deteriorat și nu a solicitat autorităților competente eliberarea unui nou certificat de înmatriculare. Petentul a fost sancționat pentru săvârșirea faptei prevăzute de dispozițiile art. 18 pct. 25 din Legea 61/1991 și sancționată de art. 4 alin. 1 lit. b din Legea 61/1991.

Intimatul a depus la dosar, anexat întâmpinării, procesul-verbal de contravenție contestat, raportul agentului constatator.

În data de 7.10.2014, intimatul a învederat că petentul înțelege să își retragă plângerea formulată, sens în care solicită ca instanța să ia act de renunțarea la judecata plângerii formulate împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/18.09.2013, fiind vorba de alt proces-verbal decât cel din prezentul dosar.

Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a administrat proba cu înscrisuri și proba testimonială (martorul S_____ T_____ - fila 29 dosar).

Prin Sentința nr. xxxxx din 21.11.2014, instanța a admis plângerea contravențională și a anulat procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx din data de 14.03.2014.

În motivarea sentinței, instanța a reținut că, în data de 14.03.2014, prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx (fila 9), petentul B______ F_____ a fost sancționat cu amendă în sumă de 425 lei, pentru săvârșirea faptei prevăzute de dispozițiile art. 18 din OUG nr. 195/2002, anume nerespectarea obligației ca, în cazul pierderii, furtului, schimbării numelui ori deteriorării certificatului de înmatriculare sau de înregistrare, proprietarul vehiculului respectiv este obligat să solicite autorității competente eliberarea unui nou certificat de înmatriculare sau de înregistrare, în condițiile stabilite de autoritatea competentă, în termen de 30 de zile de la data declarării pierderii sau furtului, de la data schimbării numelui ori de la data constatării deteriorării, după caz.

Pentru a proceda astfel, agentul constatator a reținut că, în aceeași zi, petentul aflat la volanul autoturismului cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, circulând din direcția B_______ spre D______, avea certificatul de înmatriculare nr. xxxxxxxxxxT rupt și deteriorat și nu a solicitat autorităților competente eliberarea unui nou certificat de înmatriculare.

Verificând procesul-verbal de contravenție, din perspectiva legalității, instanța a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea cerințelor legale, în speță nefiind incidente cauze de nulitate dintre cele prevăzute de dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001. Astfel, procesul-verbal cuprinde numele și calitatea agentului constatator, numele și domiciliul contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator. În privința celorlalte mențiuni ale procesului-verbal, respectiv cele prevăzute de art. 16 din ordonanță, instanța reține că lipsa sau neregularitatea acestora ar constitui doar cauze de nulitate relativă a actului constatator al contravenției. Aceasta presupune, pe de o parte, că petentul trebuie să facă dovada vătămării sale – ceea ce nu s-a întâmplat în cauză – iar, pe de altă parte, că instanța însăși s-ar afla, din pricina respectivelor neregularități, în imposibilitatea de a aprecia faptele în funcție de totalitatea circumstanțelor cauzei. Or, această ultimă împrejurare, pentru a cărei evitare a și fost prevăzută consemnarea totalității mențiunilor de la art. 16, nu poate fi considerată ca incidentă în cauză de vreme ce petentul a avut posibilitatea de a prezenta și de a dovedi aspectele pe care le-a considerat utile poziției sale.

În ceea ce privește temeinicia instituirii răspunderii contravenționale în sarcina petentului, instanța a reținut că abaterile sancționate au fost surprinse nemijlocit de către agentul constatator, împrejurare în măsură a ranforsa prezumția de veridicitate de care se bucură procesul-verbal.

Din depoziția martorului audiat în cauză rezultă că, în ziua sancționării contravenționale a petentului, a văzut cum acesta a înaintat certificatul de înmatriculare polițistului, actul respectiv nefiind deteriorat, probabil, în momentul în care agentul l-a scos din coperta sa specială, acesta s-a rupt în două bucăți (martorul S_____ T_____-fila 29 dosar fond).

Mai mult decât atât, din copia certificatului de înmatriculare, depusă la dosar la termenul din 27.11.2014 (f. 28 fond), se observă că deteriorările acestuia pot fi cauzate de acțiunea de scoatere din folia de protecție.

Față de ansamblul aspectelor prezentate, instanța a fost ținută să constate că situația de fapt descrisă în procesul-verbal nu apare întemeiată, în speță fiind dat cel puțin un dubiu în privința existenței abaterii, dubiu ce funcționează în favoarea petentului (potrivit jurisprudenței CEDO, în cauză sunt aplicabile garanțiile specifice materiei penale: sarcina probei aparține acuzării și dubiul profită celui acuzat). Dubiul în discuție este apt să afecteze prezumția de temeinicie a actului administrativ analizat și să impună invalidarea acestuia, în cadrul unei soluții de admitere a plângerii.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel intimatul I____________ de Poliție Județean B_______, solicitând schimbarea soluției primei instanțe, în sensul respingerii plângerii și al menținerii procesului verbal de constatare a contravenției.

În motivarea cererii, apelantul a solicitat să se rețină dispozițiile art. 270 din noul Cod de procedură civilă conform cărora „înscrisul autentic face deplină dovadă, față de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condițiile legii" coroborate cu dispozițiile art. 269 din noul Cod de procedură civilă conform cărora „înscrisul autentic este înscrisul întocmit sau, după caz, primit și autentificat de o autoritate publică, de notarul public sau de către o altă persoană învestită de stat cu autoritate publică, în forma și condițiile stabilite de lege; autenticitatea înscrisului se referă la stabilirea identității părților, exprimarea consimțământului acestora cu privire la conținut, semnătura acestora și data înscrisului; este, de asemenea, autentic orice alt înscris emis de către o autoritate publică și căruia legea îi conferă acest caracter".

A învederat faptul că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției reprezintă un înscris autentic ce se bucură de prezumția de veridicitate și temeinicie cu privire la cele constatate și consemnate. A mai solicitat să se aibă în vedere faptul că cele reținute în procesul-verbal au fost constatate ex propriis sensibus de agentul constatator care 1-a întocmit ca persoană special împuternicită de lege în acest sens, constatările sale prezumându-se că sunt conforme cu realitatea.

A mai învederat faptul că dreptul contravențional este guvernat de normele dreptului civil, iar, conform art. 249 din noul Cod de procedură civilă, „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile prevăzute de lege", astfel că procesul-verbal de contravenție în cauză are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului atâta timp cât acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară credibilă. Legislația națională și cea europeană permit utilizarea mecanismului probator al prezumțiilor, acestea, fie că sunt bazate pe fapte, fie că sunt bazate pe legi, operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului în măsura în care statul respectă limite rezonabile având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku vs. Franța, Văstberga și Vulic vs. Suedia).

În acest sens, a solicitat să se aibă în vedere hotărârile CEDO din cauzele N_______ G_______ și I___ P__ și jurisprudența Tribunalului (de ex., Decizia civilă nr. 700/06.03.2008).

A apreciat că tolerarea săvârșirii unor fapte de acest gen și nesancționarea pecuniară a acestora pot determina agravarea fenomenului, că răspunderea contravențională reprezintă o expresie specifică a responsabilității sociale, că aplicarea imediată, continuă și necondiționată a normelor juridice, inclusiv a celor de drept contravențional, este de natură să asigure protecția eficientă a societății, să contribuie la garantarea ordinii sociale, să tempereze și să înfrângă excesele persoanelor fizice/juridice.

A invocat apelantul mențiunile din raportul agentului constatator ("certificatul era împăturit și nu se puteau citi datele de identificare ale mașinii, iar agentul l-a rugat pe petent să îl scoată din folia de protecție după care acesta l-a împăturit în același mod. Agentul a intenționat să verifice datele mașinii și valabilitatea ITP, ocazie cu care a constatat că certificatul era rupt într-un număr de 3 bucăți, flecare dintre ele prezentând la rândul lor mai multe rupturi”) și a învederat că declarația martorului S_____ T_____ este întemeiata pe presupuneri, și nu pe certitudini, fapt care îi pune la îndoială exactitatea și obiectivitatea. A mai arătat că din copia certificatului de înmatriculare (pag. 28 dosar fond) se observă că acesta era rupt într-un număr de 3 bucăți, deteriorare ce nu se putea provoca prin acțiunea de scoatere a certificatului de înmatriculare din folia de protecție specială, ci numai prin păstrarea și utilizarea necorespunzătoare, în timp, a acestuia.

În drept, apelanta a invocat prevederile art. 466 Cod de Procedură Civilă.

Intimatul B______ F_____ a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței apelate ca fiind temeinică și legală.

În motivare, acesta a învederat că certificatul de înmatriculare a fost deteriorat în momentul în care agentul constatator (S____ M_______) 1-a scos din folia de protecție, pentru a verifica dacă nu este fals. Agentul nu a recunoscut acest lucru, fiind indignat de susținerile petentului și ale martorului. Ca atare, obiecțiunile sale nu au fost menționate complet.

Susține intimatul că ruperea acestui certificat, pe lângă amenda primita pe nedrept, i-a adus un mare prejudiciu, deoarece a pierdut timp și bani până la emiterea unuia nou, despăgubiri pe care el nu le-a cerut agentului.

În cele din urmă, a învederat că sentința primei instanțe este legală și temeinică, ea răspunzând exigențelor CEDO, și că apelantul interpretează greșit semnificația prezumției de nevinovăție.

Examinând cererea de apel, prin prisma criticilor formulate, Tribunalul îl apreciază neîntemeiat și urmează a-l respinge, pentru argumentele ce urmează.

Prin procesul-verbal contestat în speță, petentul a fost sancționat pentru săvârșirea abaterii contravenționale prevăzute de art. 100 alin. 1 pct. 4 din OUG nr. 195/2002, respectiv neîndeplinirea obligației de a solicita autorității competente, în termenul prevăzut de lege, eliberarea unui nou permis de conducere sau certificat de înmatriculare ori de înregistrare, în cazul în care acestea au fost declarate furate, pierdute, deteriorate sau nu mai corespund din punctul de vedere al formei și conținutului celor în vigoare.

Potrivit art. 18 din același act normativ, în cazul pierderii, furtului, schimbării numelui ori deteriorării certificatului de înmatriculare sau de înregistrare, proprietarul vehiculului respectiv este obligat să solicite autorității competente eliberarea unui nou certificat de înmatriculare sau de înregistrare, în condițiile stabilite de autoritatea competentă, în termen de 30 de zile de la data declarării pierderii sau furtului, de la data schimbării numelui ori de la data constatării deteriorării, după caz.

Reține Tribunalul, așadar, că fapta reținută în sarcina petentului nu constă în deținerea, pur și simplu, a unui act deteriorat, ci în încălcarea obligației de a solicita eliberarea unui act nou, în termen de 30 de zile de la momentul constatării deteriorării.

Din mențiunile cuprinse în procesul-verbal nu rezultă însă care este momentul deteriorării certificatului de înmatriculare ori momentul constatării, de către proprietarul vehiculului, a acestei situații de fapt, motiv pentru care nu se poate calcula termenul de 30 de zile prevăzut de lege și, în mod evident, nu se poate stabili dacă acest termen a fost depășit sau nu.

În consecință, chiar admițându-se ipoteza că petentul deținea și a prezentat un document deja deteriorat, în cauză nu apar întrunite toate elementele constitutive ale abaterii. În condițiile în care legea face vorbire despre momente și termene absolut concrete/determinabile, nu se poate reține, din perspectiva exigenței depășirii celor 30 de zile, simpla presupunere a agentului constatator/a intimatului că starea actului prezentat la control era rezultatul păstrării și utilizării necorespunzătoare, în timp, a acestuia.

Apreciază Tribunalul, față de aspectele menționate, că în speță nu s-a realizat o descriere suficientă a situației de fapt – împrejurare ce viciază procesul-verbal din perspectiva legalității – și că elementele în concret reținute de agentul constatator atestă neîntrunirea elementelor constitutive ale abaterii, situație în care procesul-verbal apare invalidat și sub aspectul temeiniciei.

În consecință, în speță nu mai prezintă relevanță chestiunile disputate de părți, anume prezumția de legalitate/temeinicie versus prezumția de nevinovăție și, respectiv, efectele scoaterii certificatului de înmatriculare din husa sa de protecție, la momentul verificărilor efectuate de agentul constatator.

Conchide Tribunalul, în baza argumentelor prezentate, că soluția de anulare a procesului-verbal de contravenție este justă, impunându-se menținerea sa.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge apelul formulat de apelantul-intimat I____________ de Poliție Județean B_______, cu sediul în mun. B_______, ______________________. 57, jud. B_______, în contradictoriu cu intimatul petent B_______ F_____, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în _________________________ E_______, jud. B_______, împotriva Sentinței nr. xxxxx din 21.11.2014, pronunțată de Judecătoria B_______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, ca neîntemeiat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 21.09.2015.

Președinte, Judecător, Grefier,

B______ L_____ T________ C_______ S_____ M____

Red. T.C./Tehnored. TC/S.M./ 4 ex./ 22.10.2015/Jud. fond B____ P___