Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX Codul operatorului de date personale: 4670

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA B_____

SECȚIA CIVILĂ

Sentinta civila Nr. 6864

Ședința publică de la 05 Octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE F______-Tincuța R______

Grefier D______ C______ A______

Pentru azi fiind amânată pronunțarea cauzei civile privind pe petentul C______ C_______, domiciliat în B_____, ___________________, ______________, ___________________, în contradictoriu cu intimatul POLIȚIA L_____ B_____, cu sediul în B_____, _______________________, jud. B_____, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție - BR NR.xxxxxxx/14.03.2015.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 22.09.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta sentință și când instanța, având nevoie de timp pentru a studia actele, lucrările dosarului, și pentru a delibera, în temeiul art. 396 alin.1 cod procedură civilă a amânat pronunțarea la data de 05.10.2015.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Braila la data de 16.03.2015 sub nr. XXXXXXXXXXXXX petentul C______ C_______ a solicitat anularea procesului verbal _________ nr. xxxxxxx din 14.03.2015 întocmit de intimatul POLIȚIA L_____ B_____.

În fapt, petentul a arătat că cele reținute în procesul verbal contestat nu corespund realității deoarece la data și ora indicate în procesul verbal conducea auto cu nr. XXXXXXXXX, s-a încadrat greșit pe banda 1, în spatele unui autoturism care era deja parcat, nu avea unde să se încadreze pe banda 2, întrucât erau autovehicule în mișcare și trebuia să le lase să treacă, după care să se încadreze și el pe cealaltă bandă de mers. Mai susține petentul că în acel moment în spatele său a oprit o autospecială și un agent de la poliția locală i-a spus că îl va amenda pentru că a oprit în raza de acțiune a unui indicator cu „oprirea interzisă”. M__ arată petentul că a menționat la rubrica mențiuni ceea ce s-a întâmplat, și cu toate astea, agentul constatator nu a ținut cont de spusele sale.

In drept, petentul a invocat dispozițiile art. 31-36 din O.G. 2/2001.

În dovedirea plângerii a solicita încuviințarea probei înscrisuri și a probei testimoniale cu martorul M______ C_________.

Plângerea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru, conform art.19 din O.U.G nr. 80/2014.

Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale. A susținut că fapta a fost constatată în mod direct, iar procesul verbal este legal și temeinic, fiind semnat de către contravenient personal.

Sub aspect probatoriu, instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri, iar cu privire la proba testimonială solicitată de petent constând în audierea martorului propus, instanța a constatat imposibilitatea audierii lui, potrivit dispozițiilor art. 313 alin. 3 C.proc.civ.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal _________ nr. xxxxxxx din 14.03.2015 întocmit de intimat, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 195 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 142 lit. a) din RA OUG 195/2002 și sancționată de art. 108 alin. 1 lit. a) pct. 8 din OUG nr. 195/2002. S-a reținut astfel că la data de 14.03.2015, ora 12.59, a condus autoturismul marca Opel cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, pe Calea Călărașilor din direcția ______________________ _____________________ oprit voluntar în zona de acțiune a indicatorului „Oprirea interzisă”, în dreptul magazinului Oreos, fiind efectuate planșe foto.

În drept, potrivit art. 142 lit. a) din RA OUG 195/2002, se interzice oprirea voluntară a vehiculelor: a) în zona de acțiune a indicatorului „oprirea interzisă”.

Potrivit art. 108 alin. 1 lit. a) pct. 8 din din OUG nr. 195/2002, săvârșirea de către conducătorul de autovehicul , tractor agricol sau forestier ori tramvai a uneia sau mai multor contravenții atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, și aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează: a) 2 puncte de penalizare pentru săvârșirea următoarelor fapte: pct. 8. oprirea neregulamentară.

Analizând conținutul procesului-verbal de contravenție contestat, având în vedere probele administrate în cauză, instanța constată legalitatea acestuia, procesul-verbal cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității, neexistând nici un motiv de nulitate absolută a acestuia.

Instanța constată că procesul verbal cuprinde corecta încadrare și sancționare a faptei săvârșite.

Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Totodată, instanța mai reține că procesul verbal de contravenție este un act juridic administrativ întocmit de către un reprezentant al statului, bucurându-se astfel de o prezumție de validitate și temeinicie, prezumție care este însă relativă și care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii.

De asemenea, instanța reține că prin art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului se introduce în sarcina statelor obligația ca în procedurile ce poartă asupra unei acuzații în materie penală sarcina probei să revină organelor statului. Astfel, prin intermediul art. 20 din Constituție, ce reglementează aplicabilitatea Convenției în dreptul intern, se introduce obligația statului de a proba prin organele sale, orice acuzație în materie penală.

Conform jurisprudenței Curții Europeană a Drepturilor Omului în cauza N_______ G_______ împotriva României s-a arătat faptul că dacă instanțele naționale, prin hotărâri motivate, analizează motivele de nulitate invocate în speță și consideră că acestea nu atrag nulitatea procesului-verbal, în sensul dorit de petent, acest aspect este suficient pentru a nu pune la îndoială echitatea procedurii în cauză sau, mai concret, respectarea dreptului acestuia de a beneficia de prezumția de nevinovăție.

În plus, în decizia H______ și alții c. României, Curtea a precizat că, prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea. Ceea ce este important este ca sistemele de drept care aplică aceste prezumții, de fapt sau de drept, să conțină garanții care să constituie limite ale aplicării acestor prezumții, Curții revenindu-i doar rolul de a verifica respectarea acestor limite, în fiecare caz în parte.

De altfel, prin decizia nr. 205/2009, pronunțată de Curtea Constituțională referitoare la excepția de neconstituționalitate a disp. art.16, art.17 și art.19 alin.1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, s-a arătat că „instanța competentă să soluționeze plângerea îndreptată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este obligată să urmeze anumite reguli procedurale, în virtutea cărora sarcina probei aparține celui care afirmă ceva în instanță, iar nu celui care a întocmit procesul-verbal de contravenție”.

Totodată, prin Decizia nr. 83/08.03.2002 și Decizia nr. 197/2003 ale Curții Constituționale, aceasta a arătat că dispozițiile OG 2/2001 sunt în deplină concordanță cu cerințele art. 6 din Convenție și cu jurisprudența CEDO. De asemenea, Curtea a arătat că OG 2/2001, respectă atât procedural cât și din punct de vedere al administrării probatoriului cerințele art. 6 din Convenție și că nu se poate considera că procedura contravențională ar contraveni principiului din materie penală, in dubio pro reo.

Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal de contravenție reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Prin urmare, simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.

În cauza de față, instanța consideră că întreg ansamblul mijloacelor de probă administrate în cauză vine să susțină mențiunile din cuprinsul procesului verbal atacat, iar petentul nu a reușit să prezinte probe care să răstoarne prezumția de temeinicie a procesului verbal. Instanța mai are în vedere și faptul că abaterea contravențională a fost constatată ex propriis sensibus de către agentul constatator și reține că fapta a fost apreciată nemijlocit de către acesta.

În plus, din planșele foto (filele nr. 16-17) rezultă că autoturismul condus de către petent a fost oprit chiar în dreptul indicatorului „Oprirea interzisă”.

Totodată, instanța constată că autoturismul a fost oprit în acel loc mai mult de 20 de minute, astfel că instanța nu poate reține apărarea petentului în sensul că s-a încadrat greșit pe banda 1, în spatele unui autoturism care era deja parcat, nu avea unde să se încadreze pe banda 2, întrucât erau autovehicule în mișcare și trebuia să le lase să treacă, după care să se încadreze și el pe cealaltă bandă de mers.

Așadar, prin fapta sa, petentul a nesocotit dispozițiile Regulamentului de aplicare a OUG 195/2002 ce îi interziceau oprirea voluntară a vehiculului în toate cazurile în care este interzisă oprirea voluntară.

Pentru aceste considerente, instanța conchide că procesul verbal întocmit în cauză este temeinic.

Referitor la proporționalitatea sancțiunii, instanța apreciază drept justificat cuantumul amenzii aplicate.

În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Instanța constată că nivelul amenzii și sancțiunea complementară corespund pericolului social al faptei și conduitei petentului. Instanța consideră că fapta acestuia de a opri un vehicul în raza de acțiune a indicatorului „Oprirea interzisă” denotă o atitudine de indiferență față de dispozițiile legale care sunt menite a proteja siguranța în trafic.

Instanța consideră că acest gen de fapte contravenționale este din ce în ce mai des întâlnit și că este necesară sancționarea contravențională cât mai adecvată a acestor fapte pentru a se realiza scopul educativ și preventiv al sancțiunii contravenționale. De asemenea, aceste fapte contravenționale prezintă un grad de pericol social ridicat, prin aceea că pot conduce la blocarea traficului.

Având în vedere cele menționate, instanța consideră că dispozițiile art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001 au fost respectate cu ocazia aplicării sancțiunii contravenționale, aceasta fiind una proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de către petent.

Față de cele expuse instanța va respinge acțiunea formulată de către petent ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge plângerea formulată de petentul C______ C_______, domiciliat în B_____, ___________________, ______________, ___________________, în contradictoriu cu intimatul POLIȚIA L_____ B_____, cu sediul în B_____, _______________________, jud. B_____, ca neîntemeiată.

Menține procesul - verbal _________ nr. xxxxxxx din 14.03.2015 întocmit de intimat.

Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare, apel care se va depune la Judecătoria B_____.

Pronunțată în ședință publică azi, 05.10.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

R______ F______ TincuțaAmariei D______ C______

RFT/ADC/ 05 Octombrie 2015/4 ex/ 2 ex ___________________