ROMÂNIA

JUDECĂTORIA B_____, JUDEȚUL V_____

Operator de date cu caracter personal nr. 4120

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1638/2015

Ședința publică de la 16 decembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE C______ C_________

Grefier M______ L____-C_______

Pe rol fiind judecarea cauzei privind pe petentul V____ C______ M_____ și pe intimatul I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN V_____, având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că ambele părți au solicitat, prin cererile depuse la dosar, judecarea cauzei în lipsă, după care:

Apreciind utile, pertinente și concludente soluționării cauzei înscrisurile depuse de ambele părți la dosar, instanța încuviințează pentru acestea proba cu înscrisurile de la dosar, după care, nemaifiind alte cereri, declară închise cercetarea judecătorească și dezbaterile, reținând cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată la Judecătoria B_____, sub nr.XXXXXXXXXXXX, la data de 06.05.2015, petentul V____ C______ M_____ a solicitat în contradictoriu cu intimatul I____________ DE P______ JUDEȚEAN V_____, anularea procesului-verbal de constatare a contravenției ________ nr.xxxxxxx, încheiat la data de 28.03.2015.

În motivare se arată că în data de 24.04.2015, un agent de poliție l-a căutat pentru a-i înmâna actul sancționator contestat și întrucât nu l-a găsit, 1-a lăsat la magazinul aflat la parterul blocului în care domiciliază.

A doua zi l-a primit de la o angajată a magazinului și pentru că în colțul din dreapta sus a procesului verbal, a văzut un număr și o dată (16.04.2015), a bănuit că acestea aparțin procesului verbal de afișare și a calculat termenul în care putea să formuleze plângerea începând cu data de 16.05.2015.

S-a mai arătat că în data de 28.03.2015, a publicat pe site-ul OLX.ro un anunț de vânzare a autoturismului Dacia L____, cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX, iar în urma acestui anunț a fost contactat telefonic de o persoană cu care s-a înțeles în privința prețului. În dimineața zilei de 28.03.2015, în jurul orei 08:30, în Timișoara, a vândut autoturismul cu contract de vânzare-cumpărare, iar în aceeași zi s-au prezentat două persoane, care au preluat autoturismul și care i-au spus că vor pleca către Pitești.

La momentul vânzării, autoturismul nu avea asigurare RCA valabilă, aspect pe care l-a comunicat verbal cumpărătorului.

In aceeași zi, în jurul orei 16:45, în județul V_____, în apropierea localității Călimănești, autoturismul a fost oprit în trafic de un echipaj de poliție.

Șoferul nu a putut prezenta o asigurare RCA valabilă, drept pentru care agentul de poliție a încheiat un proces-verbal de contravenție, însă persoana sancționată a fost petentul, nu conducătorul auto așa cum ar fi fost normal. întrucât procesul verbal a fost încheiat pe loc, datele sale au fost luate de agentul constatator din contractul de vânzare-cumpărare prezentat acestuia de noul cumpărător.

In procesul-verbal de contravenție se menționează faptul că el ar fi condus autoturismul (fapt care nu este adevărat, fiind în Timișoara la acea oră), iar șoferul ce a condus defapt, este menționat ca martor asistent.

După încheierea procesului verbal, martorul asistent, 1-a fotografiat și i l-a trimis pe e-mail pentru a-l anunța de cele întâmplate.

În data de 25.04.2015 a intrat în posesia exemplarului nr. 2 al procesului verbal de contravenție, acela care se comunică de regulă contravenientului.

Din acest exemplar am avut surpriza să constate faptul că, după încheiere, procesul-verbal de contravenție a fost modificat în sensul introducerii numelui martorului asistent (care este una dintre cele două persoane care a venit în Timișoara pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare) înainte de „a săvârșit următoarele".

Astfel, din exemplarul nr. 2 al procesului-verbal de contravenție rezultă faptul că atât petentul, cât și martorul asistent S_____ M____-C______ au săvârșit una și aceeași contravenție. Cu toate acestea, actul sancționator fost comunicat doar petentului.

Procesul-verbal de contravenție nu se mai poate bucura de prezumția de legalitate și temeinicie întrucât a fost modificat ulterior încheierii lui.

Potrivit Deciziei nr. 183/2003 a Curții Constituționale, procesul verbal se bucură de prezumția de legalitate si temeinicie, prezumție care are o natură relativă, putând fi răsturnată prin proba contrară.

Așa cum prevăd dispozițiile art.249 Cod procedură civilă, cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege". Conform jurisprudenței Curții E.D.O. (cauza Ozturk vs.Germania, Salabiaku vs. Franța și Pham Hoang vs. Franța) reglementările ce sancționează contravențiile au o natură penală, astfel că la judecarea unor astfel de cauze trebuie respectate garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenție. In acest sens, Curtea Constituțională a României, prin Deciziile nr. 183/2003,197/2003 și 259/2003, a statuat că legislația contravențională intră sub incidența art. 6 din Convenția E.D.O. Așa fiind, prezumțiile de fapt si drept sunt compatibile cu prevederile europene anterior menționate în situația în care se utilizează în limite rezonabile și nu operează automat.

Prin urmare, prezumția relativă de temeinicie si legalitate de care se bucură procesul-verbal potrivit legislației contravenționale din România este compatibilă cu prevederile art. 6 din Convenția E.D.O. și, ca atare, poate fi răsturnată prin orice mijloc de probă prevăzut de lege, asigurându-se astfel dreptul la apărare al petentului (Tribunalul Cluj, Secția mixtă de C_________ Administrativ și Fiscal, de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, Decizia civilă nr. 467/R/2013 pronunțată în ședința publică din 03 aprilie 2013, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX).

În speță, din cele două exemplare ale procesului-verbal de contravenție, respectiv exemplarul nr.l și exemplarul nr.2 pe care le anexează, în copie, petentul arată că face dovada faptului că actul sancționator nu se mai bucură prezumțiile de legalitate și temeinicie.

Agentul constatator a modificat ambele exemplare ale procesului-verbal de contravenție după ce 1-a încheiat.

In literatura de specialitate s-a reținut faptul că în procesele-verbale de contravenție nu se admit corecturi, ștersături,modificări sau adăugiri ulterioare. Dacă în timpul completării procesului-verbal agentul constatator face unele greșeli, documentul va fi anulat iar agentul va întocmi un alt proces-verbal de constatare a contravenției.

Procesul-verbal de contravenție a fost încheiat cu încălcarea principiului personalității răspunderii. Acest principiu consacră regula conform căreia obligația de a avea o anumită conduită ce decurge dintr-o normă, cât și răspunderea care decurge din nesocotirea obligației au caracter personal, adică va răspunde numai acela care a nesocotit normele respective. Acest principiu pune în evidență faptul că sancțiunea contravențională va fi aplicată numai aceluia care a încălcat o norma imperativa.

Fapta contravențională nu a fost săvârșită de petent. Din exemplarul nr. 2 al procesului-verbal de contravenție rezultă faptul că fapta a fost săvârșită de S_____ M____-C______, care are și calitatea de martor-asistent, iar la momentul la care a fost încheiat procesul-verbal de contravenție petentul nu mai era proprietarul autoturismului, deci nu mai avea obligația respectării normei legale pentru care a fost încheiat actul contesat.

Agentul constatator a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale pentru încălcarea art. 48 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România iar din norma citată, obligația de a se asigura incumbă proprietarilor de autoturisme.

La momentul la care a fost încheiat procesul-verbal de contravenție nu mai era proprietarul autoturismului Dacia L____, cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX, iar în dimineața zilei de 28.08.2015 eu a vândut autoturismul către S___ M_____ G_______, locul vânzării fiind municipiul Timișoara.

In dovedirea acestei stări de fapt, atașez la plângere contractul de vânzare cumpărare încheiat.

Potrivit art. 1674 Cod civil, "Cu excepția cazurilor prevăzute de lege ori dacă din voința părților nu rezultă contrariul, proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul încheierii contractului, chiar dacă bunul nu a fost predat ori prețul nu ea fost plătit încă."

Prin urmare, începând din dimineața zilei de 28.03.2015, proprietarul autoturismului cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX este S___ M_____ G_______. Noul proprietar are dreptul să posede, să folosească și să dispună de autoturism în mod exclusiv, absolut și perpetuu.

La momentul săvârșirii contravenției reținute în sarcina sa, nu mai avea calitatea de proprietar al autoturismului în cauză și, drept consecință, nu îi mai incumba obligația prevăzută la art. 48 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România.

Două zile mai târziu, respectiv în data de 30.03.2015, s-a adresat Primăriei Municipiului Timișoara - Direcția Fiscală cu o solicitare de scoatere din evidența fiscală a autoturismului înstrăinat. Anexează dovada depunerii cererii nr. E62015-xxxxxx din 30.03.2015.

Obligația de înmatricularea autoturismului, în caz de vânzare-cumpărare, revine noului proprietar, astfel încât în sarcina mea nu poate fi reținută nicio culpă sub acest aspect conform art.l1, alin. (4) din O.U.G. nr. 195/2002 iar în acest sens sunt și prevederile art. 8 din Ordinul nr. 1501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor, care stabilesc că transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul se efectuează la cererea noului proprietar. Deosebit de bogată este și practica judiciară în sensul celor arătate

Solicită judecarea cauzei și în lipsa sa, conform dispozițiilor art. 411, alin. (1), pct. 2 teză finală Cod procedură civilă.

În probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile anexate plângerii.

Plângerea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, conform art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013 (fila nr. 11).

Intimatul a formulat întâmpinare prin care a arătat că procesul-verbal este întocmit cu respectarea tuturor condițiilor de formă și fond prevăzute în O.G. nr. 2/2001. Potrivit art. 17 din OG 2/2001 doar „lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei Juridice lipsa denumirii șl a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal" și se pot constata din oficiu de instanță, orice a!t motiv invocat nefiind de natură a duce la anularea actului de constatare.

Toate mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă un proces verbal de contravenție au fost făcute de agentul constatator astfel că nu există niciun motiv pentru care actul de constatare întocmit în cauză să fie anulat. Motivele invocate de petent nu sunt de natură a atrage nulitatea procesului verbal întocmit în cauză.

Textul de lege al art. 48 din Legea nr. 136/1995 stabilește in sarcina proprietarului obligația de a deține asigurare de răspundere civila obligatorie. Iar indicarea numelui conducătorului auto a fost necesara pentru a stabili identitatea celui care a condus autovehiculul depistat.

Susținerile petentului in sensul menționării ulterioare a numelui conducătorului auto nu au nicio relevanta. Atâta timp cat procesul verbal nu intrase in circuitul civil, deci nu fusese comunicat contravenientului, nu se poate vorbi de modificări ulterioare. Chiar si fotografiat procesul verbal in discuție la un moment dat, aceasta împrejurare nu presupune ca acesta si fusese completat definitiv. In cazul de fata nu putem vorbi nici de modificări, ștersături sau adăugiri, intrucat nu s-a modificat nicio mențiune si nici nu s-a adăugat ceva in plus in cuprinsul procesului verbal de contravenție dupa ce acesta intrase in circuitul civil. Ori atâta timp cat ambele exemplare sunt completate exact in același mod, respectiv exemplarul 2 depus de petent si exemplarul 1 pe care il înaintam in cuprinsul materialului probator, nu putem vorbi d evreun viciu al procesului verbal de contravenție.

Cat privește subiectul activ al acestei contravenții, este de reținut faptul ca textul de lege al art 48 din Legea nr. 136/1995 stabilește obligația de a se asigura in sarcina proprietarului. Ori atâta timp cat la momentul controlului, petentul figura in evidente ca proprietar, in mod corect sancțiunea a fost aplicata pe numele acestuia. Mai mult decât atat, chiar in cuprinsul plângerii contravenționale se arata ca la data de 28.03.2015, inainte de vânzare, autovehiculul nu era asigurat RCA, aspect pe care petentul susține ca 1-a comunicat cumpărătorului. Ori atâta timp cat chiar in ziua vânzării, care coincide cu ziua incheierii procesului verbal de contravenție, autoturismul nu avea valabila polița RCA. deci cand petentul inca mai era proprietar, nu se poate pune problema netemeiniciei procesului verbal de contravenție, sancțiunea fiind aplicata in mod corect pe numele acestuia.

Fapta nici nu a fost infirmata de petent, acesta invocând in apărare alte aspecte irelevante si nu il pot exonera de răspunderea contravenționala.

Având în vedere cele mai sus expuse consideră că se impune respingerea plângerii și menținerea măsurilor procesului verbal de contravenție, ca fiind temeinic și legal întocmit.

În drept, intimatul a invocat disp. O.G. nr. 2/2001, OUG nr.195/2002, art. 48 din Legea nr. 136/1995, Decizia nr.22/2007 a Î.C.C.J., practica CEDO, iar în temeiul art. 411 alin 2 din Noul C. Pr. Civ., a solicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului său.

În apărare, s-a solicitat de către intimat încuviințarea probelor cu înscrisuri

Petentul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a reiterat argumentele sau în susținerea plângerii contravenționale.

La termenul de judecată din data de 04.11.2015, instanța a respins excepția tardivității formulării plângerii.

În cauză, instanța a încuviințat ambelor părți probele cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând plângerea prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate si a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:

În fapt, prin procesul-verbal ________ nr.xxxxxxx, încheiat la data de 28.03.2015, orele 16:45, agentul constatator a reținut că la aceeași dată, a fost identificat în trafic autovehiculul deținut în proprietate de petent, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, condus de numitul S_____ M____ C______, pe DN 7, km 200, în afara Orașului Călimănești, iar la controlul efectuat asupra conducătorului auto s-a constatat că autovehiculul nu avea încheiată în mod valabil o polița R.C.A.

Pentru această faptă petentul a fost sancționat cu sancționat cu amendă în cuantum de 1.000 lei, în temeiul prevederilor art. 48 coroborat cu art. 64 din Legea nr. 136/1995, fiind dispusă și măsura reținerii certificatului de înmatriculare, potrivit art. 112 alin.1 lit. s) din O.U.G. nr. 195/2002.

Instanța reține că în conformitate cu dispozițiile art. 48 din Legea nr. 136/1995 ,,Persoanele fizice sau juridice care au în proprietate vehicule supuse înmatriculării/înregistrării în România, precum și tramvaie au obligația să se asigure pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare a pagubelor produse prin accidente de vehicule în limitele teritoriale de acoperire și să mențină valabilitatea contractului de asigurare prin plata primelor de asigurare, precum și să aplice pe parbrizul vehiculului sau în alt loc vizibil din exterior vigneta”, iar potrivit prevederilor art. 64 din același act normativ ,, Încălcarea de către persoanele fizice sau juridice a obligației de asigurare prevăzute la art. 48 și 56 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei și cu reținerea certificatului de înmatriculare/înregistrare a vehiculului, până la prezentarea documentului privind încheierea asigurării”.

Potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii aplicate prin același act.

Din punct de vedere al legalității, raportat la motivele de nulitate absolută, instanța constată că, la întocmirea procesului-verbal de contravenție contestat, au fost respectate toate dispozițiile art.16 si 17 din O.G. nr. 2/2001, vizând mențiunile ce în mod obligatoriu trebuie să fie cuprinse în procesul-verbal, cu privire la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite, a datei săvârșirii și semnătura agentului constatator.

Instanța reține că în mod legal agentul constatator a aplicat sancțiunea proprietarului (petentului) autovehiculului depistat în trafic și nu conducătorului auto, obligația legală încălcată , de a asigura autovehiculul cu o poliță tip R.C.A. aparținând proprietarului, astfel că criticile de nelegalitate invocate de petent în această privință nu pot fi primite.

De asemenea, faptul că petentul a primit prin e-mail, de la un terț, o copie a procesului verbal ce nu corespunde întocmai cu exemplarul ce i-a fost comunicat de intimat, prin adăugarea numelui conducătorului auto - S_____ M____ C______, la descrierea faptei contravenționale, nu poate conduce la anularea procesului verbal, având în vedere că singurul exemplar al procesului verbal ce poate fi considerat ca fiind valabil este cel care i-a fost comunicat de către intimat, petentului, cu respectarea prevederilor O.G. 2/2001, respectiv procesul verbal de la fila nr. 9, depus de petent, ce corespunde întocmai cu copia procesului verbal de la fila nr. 24, depus de intimat.

Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, instanța reține că petentul nu contestă faptul că autovehiculul depistat în trafic de agentul constatator i-a aparținut la data de 28.03.2015, însă arată că, în aceeași zi, a încheiat un contract de vânzare-cumpărare numitul S___ M_____ G_______ având ca obiect autoturismul menționat în procesul verbal contestat.

Contract de vânzare-cumpărare având ca obiect autoturismul menționat, depus de petent la fila nr. 13, nu îl poate exonera pe acesta de răspunderea contravențională, având în vedere că înscrisul este unul sub semnătură privată, ce nu respectă condițiile de opozabilitate a datei față de terți, astfel cum sunt prevăzute de art. 278 alin.1 Cod proc.civ.

Contractul de vânzare-cumpărare pentru autovehicul folosit nu este de natură a duce la răsturnarea prezumției de temeinicie de care beneficiază procesul-verbal de contravenție, întrucât, nedobândind dată certă într-una dintre cele șase modalități prev. de art. 278 alin.1 Cod proc.civ, este inopozabil față de terți, producând efecte numai între părțile contractante, conform principiului general res inter alios acta, aliis neque nocere, neque prodesse potest (principiul relativității efectelor actului juridic, în sensul că actul juridic civil produce efecte numai față de autorul sau, după caz, autorii săi, fără a putea să profite sau să dăuneze altor persoane).

Pe cale de consecință, nici intimatului, nici instanței, în calitate de terți, nu le este opozabil contractul de vânzare-cumpărare pentru autovehicul folosit depus de către petent în susținerea plângerii sale.

Așadar, instanța constată că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, că amenda contravențională se încadrează în limitele minime legale și corespunde gradului de pericol social al faptei sale.

Este adevărat că potrivit art. 7 al. 3 din O.G. nr. 2/2001 instanța poate înlocui sancțiunea amenzii cu sancțiunea avertismentului, chiar dacă actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune, însă această măsură poate fi dispusă numai dacă anumite circumstanțe de ordin personal sau real demonstrează că fapta concretă este de gravitate redusă.

Cum în cauză nu a fost dovedite asemenea circumstanțe, petentul aflându-se într-o situație identică cu a oricărui al contravenient care nu respectă dispozițiile legale încălcate, nu este oportună înlocuirea sancțiunii aplicate, cu avertisment, întrucât s-ar încălca principiul legalității sancțiunii și nu s-ar mai realiza scopul urmărit de legiuitor prin incriminarea acestor contravenții.

În aceste condiții, se constată că intimatul a făcut dovada legalității și temeiniciei procesului-verbal de contravenție, fiind respectate în totalitate prevederile art. 6 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului și, pe cale de consecință, văzând și dispozițiile art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, plângerea petentului apare ca fiind neîntemeiată și va fi respinsă, urmând a se menține procesul-verbal de contravenție ca legal și temeinic.

Fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate de intimată astfel de cheltuieli.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul V____ C______ M_____, având CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în Timișoara, _______________________/C, ___________, jud.T____, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN V_____, având CUI xxxxxxx, cu sediul în mun.Rm.V_____, ____________________, nr.95, jud.V_____.

Menține ca legal și temeinic procesul-verbal de constatare a contravenției ________ nr.xxxxxxx, încheiat la data de 28.03.2015.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria B_____.

Pronunțată în ședință publică, azi, 16.12.2015.

Președinte,Grefier,

Red.C.C./tehn.M.L.C.

Ex.4/14.01.2016