R O M Â N I A
TRIBUNALUL T____
SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX
DECIZIA CIVILĂ nr. 1404/2015
Ședința publică din 16.09.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G_______ B______
JUDECĂTOR: R_____ N___
GREFIER: A_______ I______ C____
Pe rol se află judecarea apelului declarat de către apelantul D______ O_____ C_____ împotriva sentinței civile nr. 3373 din data de 12 martie 2015, pronunțată de către Judecătoria Timișoara în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI TIMIS, având ca obiect –plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică pentru apelant se prezintă Banda C_______, lipsește intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Instanța, în temeiul art. 131 alin.1 C.pr.civ., verificându-și competența, constată că potrivit dispozițiilor 95 pct.2 coroborat cu art. 34 alin. 2 din OG nr. 2/2001, este competentă general, material, teritorial și funcțional să soluționeze prezentul apel.
Ulterior, avocatul apelantului solicita încuviințarea probei testimoniale, arătând că se impune audierea matorului indicat în cererea de apel, raportat la faptul că din filmarea din depusă la dosar nu rezultă cu săvârșirea faptei contravenționale, având o durată scurt. Mai mult, avocatul susține că se justifică aceasta probă pentru respectarea dreptului la apărare, în măsura în care filmarea este singura probă care a stat la baza soluție pronunțate de prima instanță, iar prima instanță a respins aceasta solicitare în probațiune.
Tribunalul, deliberând asupra cereri în probațiune o va respinge considerând că nu este utilă soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în apel.
Avocatul apelantului solicită admiterea apelului având în vedere că singura proba avută în vedere de instanța fondului la soluționarea cauzei este înregistrarea video depusă de pârât, din care nu rezultă elementele specifice contravenției pentru care a fost sancționat apelantul, context în care procesul verbal nu este legal. Nu solicită cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL,
Deliberând, asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3373 din data de 12 martie 2015 pronunțată in dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX Judecătoria Timișoara a respins plângerea formulata de petentul DANCIUT O_____ C_____, in contradictoriu cu intimatul IPJ TIMIS.
Examinând legalitatea procesului-verbal de contravenție contestat, în temeiul art.34 alin.1 din OG nr.2/2001, instanța de fond a constatat că acesta îndeplinește toate condițiile de formă prevăzute de art.17 din OG nr.2/2001 sub sancțiunea nulității absolute.
Sub aspectul temeiniciei petentul a susținut că starea de fapt ar fi fost denaturată de agenții de poliție, or, o asemenea atitudine din partea unui agent de poliție ar reprezenta o încălcare a statutului profesiei sale. Petentul a mai sustinut ca nu a comis nici o abatere de la regimul circulatiei pe drumurile publice. Raportat la aceste susțineri ale petentului, instanța de fond a apreciat că o astfel de acuzație nu poate fi primită atâta vreme cât nu este susținută de probe pertinente, și, doar în legătură cu acest aspect, prima instanța a apreciat că sarcina probei asupra comportamentului agenților de poliție revine petentului.
Totodată, prima instanța a reținut că veridicitatea constatărilor personale ale organului de poliție nu poate fi pusă sub semnul întrebării în lipsa unor minime indicii că situația de fapt reținută în procesul-verbal nu ar corespunde realității. Aceste indicii trebuiesc furnizate de petentul care susține netemeinicia procesului-verbal, neputându-se reduce însă la o simplă afirmație a acestuia. În caz contrar, ar fi lipsită de conținut atât instituția răspunderii contravenționale cât și puterea organelor abilitate de lege de a acționa în sensul respectării acesteia.
Instanța de fond a apreciat că fapta reținuta petentului intruneste asadar elementele constitutive ale contraventiei prev. de art. 100 alin. 3 lit c din OUG 195/2002 republicata , fapta constatata personal de agentul constatator , in condițiile legii, iar sanctiunea aplicata petentului este atit legala cit si temeinica, fiind corect individualizata atit in raport de textul incriminator cit si fata de circumstantele in care a fost savirsita fapta.
Verificind inregistrarea video depusa de intimat la dosar s-a constatat de către prima instanță ca petentul efectuase depasirea inainte de finalizarea zonei in care aceasta manevra era interzisa. S-a putut observa pe partea dreapta, pe sensul opus directiei din care venea petentul , indicatorul care interzice dapasirea precum si o linie continua ce desparte cele doua sensuri , ceea în opinia instanței de fond indreptatește apreciere că manevra a fost efectuata în zona de acțiune a indicatorului depăsirea intersiza.
De asemenea, instanța de fond a considerat că se poate observa din imaginile prezentate ca este o zona cu usoare denivelari dar care insa reduc vizibilitatea, fapt ce a determinat amplasarea unui astfel de indicator. Mai mult, a reținut că petentul a efectuat depasirea si cu incalcarea marcajului de pe banda a doua pe sensul sau de mers , zona hasurata obligindu-l sa se incadreze pe banda unu .
Cit priveste inlocuirea sanctiunii amenzii cu avertismentul, prima instanță a apreciat ca trebuie avute in vedere dispozitiile art 7 din OG 2/2001 precum si o ________ criterii precum stabilirea concreta a pericolului social al faptei, persoana faptuitorului, regretul pe care il manifesta .
Având în vedere acestea, prima instanță a apreciat că petentului i s-a aplicat o amenda prevazuta de actul normativ, fapta petentului prezentind pericolul social specific care a fost avut in vedere in momentul adoptării normei contraventionale .
Împotriva sentinței civile nr. 3373 din data de 12 martie 2015 pronunțată de către Judecătoria Timișoara în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX a declarat a apel DANCIUT O_____ C_____ solicitând admiterea apelului și schimbarea sentinței atacate, în sensul admiterii plângerii contravenționale.
Apelantul critică sentința instanței de fond, considerând că în mod greșit s-a reținut că fapta contravențională este dovedită prin înregistrarea video aflată la dosarul cauzei.
Apelantul apreciază că procesul verbal atacat este netemeinic deoarece el a efectuat manevra de depășire într-o zona in care nu exista nicio restricție semnalizata cu indicatoare sau marcaje in acest sens. În susținerea acesteia apărări, arată că din înregistrarea video se poate vedea manevra de depășire efectuată de către el între minutul 9:24:57 și 9:25:03. Filmarea a fost efectuată de la o distanță de aproximativ 600 m din mașina de poliție ce rula pe contrasens, iar drumul se afla în rampă ascendentă dinspre mașina de poliție înspre autoturismul lui astfel încât această împrejurare precum și distanța foarte mare conduce, în opinia apelantului la imposibilitatea stabilirii din înregistrare a marcajului de pe carosabil precum și a semnelor ce erau amplasate în sectorul de drum în care el a efectuat manevra de depășire. De asemenea, apelantul susține că din analiza înregistrării se poate vedea că el a revenit pe banda mea înainte de acesta, ce avea în dreptul său pe sensul meu de mers semnul "Depășirea interzisă", deci a revenit pe banda mea fără a încălca marcajul de pe banda a doua a sensului meu de mers, așa cum se susține în considerentele hotărârii apelate, deci săvârșirea acestei fapte contravenționale nefiind dovedită prin înregistrarea video.
Totodată, apelantul critică faptul că, în mod nelegal Judecătoria Timișoara, prin încheierea din 5.03.2015 a respins proba testimonială solicitată prin acțiune ca fiind inutilă soluționării cauzei, din moment ce înregistrarea video nu surprinde încălcarea de către el a vreunei reguli de circulație. Apelantul susține că martorul R___ A_____, se afla cu el în mașină (aspect ce se poate observa din înregistrarea video în minutul 9:25:15) astfel încât a constatat în mod nemijlocit si direct împrejurări esențiale stabilirii adevărului, motiv pentru care solicită încuviințarea și administrarea acestei probe în fața instanței de apel.
In drept, apelantul invocă cererea de apel pe prevederile art. 466 si următoarele C__ OG nr. 2/2001, OUG nr. 195/2002.
Analizând apelul formulat, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul consideră că este neîntemeiat, pentru argumentele ce vor fi expuse în continuare.
Prin procesul verbal de contraventie ________ nr. xxxxxxx incheiat la data de 09.11.2014 s-a retinut in sarcina petentului faptul ca a condus autoturismul cu nr. XXXXXXXXX pe DN 6 km 539 si a efectuat manevra de depasire in zona de actiune a indicatorului « depasirea autovehiculelor cu excepția motocicletelor fără ataș interzisa », depășind un ansamblu rutier format din cap tractor si semiremorca ce se deplasa regulamentar in acelasi sens de mers ». Pentru aceasta fapta s-a aplicat petentului amenda contraventionala in suma de 360 lei si s-a retinut permisul in vederea suspendării.
Contrar susținerilor apelantului, din înregistrarea video depusă la dosarul cauzei, rezultă fără nici un dubiu, că autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, se angajează în depășirea ansamblului rutier, încălcând linia continuă longitudinală și în zona de acțiune a indicatorului menționat în paragraful anterior. In aceste condiții, simpla negare a petentului că ar fi săvârșit fapta reținută în sarcina sa nu este de natură a înlătura prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul verbal de contravenție și nici de a crea vreun dubiu cu privire la cele reținute.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 480 C.pr.civ., va respinge apelul, luând act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul D______ O_____ C_____, având CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul in Dumbrăvița, ___________________. 51, jud. T____, împotriva sentinței civile nr. 3373 din data de 12 martie 2015, pronunțată de către Judecătoria Timișoara în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI TIMIS, cu sediul in Timișoara, ______________________. 46, jud. T____, având ca obiect – plângere contravențională.
Definitivă.
Pronunțată azi, 16.09.2015, în ședință publică.
Președinte, Judecător,
G_______ B______ R_____ N___
Grefier,
A_______ I______ C____
Red. GB/25.09.2015
Tehnored. AC./23.09.2015,
Inst. Fond Judecătoria Timișoara –Jud. D____ Ș______
4 ex/2 ex se comunica