Acţiune în anulare a hotarârii AGA - Decizia 1297/2015 din 05 octombrie 2015 dată de Curtea de Apel CLUJ

Date speţă

Instanţă:
Curtea de Apel CLUJ

Materie juridică:
Litigii cu profesioniştii

Stadiu procesual:
Apel

Obiect dosar:
Acţiune în anulare a hotarârii AGA

Număr hotarâre:
1297/2015 din 05 octombrie 2015

Sursa:
Rolii.ro

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR. 1297/2015

Ședința publică din data de 5 octombrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A______ S____

JUDECĂTOR: S_____ L___ R__

GREFIER: M_______ V_____-G___

Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în cauza civilă privind apelul formulat de apelanta-pârâtă ______________________________ Cluj-N_____, împotriva sentinței civile nr. 2840, pronunțată la data de 3.11.2014 în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Tribunalului Specializat Cluj, în contradictoriu cu intimata – reclamantă S_________ de Investiții Financiare Banat-Crisana SA, având ca obiect acțiune în anulare a hotărârii A__.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților litigante.

Procedura de citare este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 21 septembrie 2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 2840 din 03.11.2014 pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX s-a admis acțiunea formulată de reclamanta S_________ DE I_________ FINANCIARE BANAT-CRISANA SA în contradictoriu cu pârâta S.C. T___________ C__________ S.A. și, în consecință:

S-a constatat nulitatea absolută a pct. 7 și 8 a Hotărârii Adunării Generale Ordinare a Acționarilor S.C. T___________ C__________ S.A. din 11.03.2014.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 28 martie 2014 sub nr. XXXXXXXXXXXXX reclamanta S_________ DE INVESTIȚII FINANCIARE BANAT-CRISANA a solicitat ca, prin hotărârea pe care o va pronunța în contradictoriu cu pârâta ______________________________ să constate nulitatea absolută a pct. 7 și 8 ale Hotărârii Adunării Generale Ordinare a Acționarilor ______________________________ din 11.03.2014, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, reclamanta a arătat că SIF Banat-Crișana SA este la momentul prezentei acționară a pârâtei cu o cotă de 0,xxxxx% din capitalul social. Reclamanta nu a participat la ședința A.G.O.A. din data de 11.03.2014 când a fost adoptată hotărârea atacată.

Reclamanta arată că se impune constatarea nulității absolute a hotărârii atacate pentru mai multe cauze:

1. nepublicarea convocatorului în Buletinul electronic al Autorității de Supraveghere Financiară potrivit art. 113 alin. 1 din Regulamentul CNVM( actuala ASF) nr. 1/2006. Lipsa acestei formalități atrage, în opinia reclamantei, sancțiunea nulității absolute, la fel ca nepublicarea convocatorului în Monitorul Oficial sau într-un ziar de largă răspândire, Buletinul Electronic al CNVM fiind un document ce are natura unui Monitor Oficial al pieței de capital.

2. nepublicarea ordinii de zi completată pe site-ul propriu al societății atrage nulitatea absolută a hotărârii în conformitate cu dispozițiile art. 117²alin. 2 din Legea nr. 31/1990 și art. 6 alin. 1 din Regulamentul CNVM nr. 6/2009. din economia textelor de lege de mai sus rezultă că în situația completării ordinii de zi, această modificare trebuie să urmeze procedura de publicare prevăzută pentru publicarea convocatorului inițial. Or, în speța de față, ______________________________ nu a publicat pe site-ul propriu ordinea de zi modificată, încălcând astfel prevederile legale ante-menționate.

3. semnarea completării ordinii de zi a AGOA de o altă persoană decât președintele Consiliului de Administrație – art. 143²alin. 1 din Legea nr. 31/1990. În susținerea acestui motiv de nulitate absolută, reclamanta a arătat că raportul curent din data de 13.02.2014 publicat pe site-ul Bursei de Valori București, completarea ordinii de zi a AGOA a fost semnată de d-l T______ A_____ I____ în calitate de director general în timp ce convocatorul cuprinzând ordinea de zi inițială a fost semnat de președintele Consiliului de Administrație,domnul T______ M_____, d-l T______ A_____ fiind reprezentantul _____________________________ SRL, cel care a cerut completarea ordinii de zi.

4. pârâta a încălcat obligația de informare a acționarilor cu ocazia convocării adunării generale – art. 243 alin. 10 din Legea nr. 297/2004 și art. 3 alin. 3 din Regulamentul CNVM nr. 6/2009. Or, pârâta nu a pus la dispoziția acționarilor.

Documentele si informații pe care emitentul trebuie să le pună la dispoziția acționarilor poartă denumirea generică de materiale informative și trebuie să fie publicate de emitent pentru a explica problemele aflate pe ordinea de zi a A__ pentru a facilita astfel procesul decizional în A__ și a permite acționarilor să voteze în cunoștință de cauză și după o prealabilă informare corespunzătoare. De altfel același Regulament CNVM nr. 6/2009 se referă și în mod indirect la materialele informative în art. 6 alin. (4) unde se prevede că emitentul pune la dispoziția acționarilor interesați, împreuna cu documentele și materialele informative (...) 3 exemplare din formularul de procură speciala (...)".

Dacă rațiunile convocării corecte a adunării generale sunt cunoscute, în cazul societăților listate rațiunile care stau la baza dreptului la o informare corectă și completa sunt considerabil mai multe. Astfel, „respectarea dreptului la informare al acționarilor are o relevanță deosebită asupra comportamentului investițional al acestora, în privința asigurării protecției investiției efectuate, a diminuării riscurilor legate de investiție și a ocrotirii corespunzătoare a exercitării celorlalte drepturi care le revin în calitate de. acționari. Deciziile investiționale raționale în prezent sunt luate în baza unor informații sigure, complete și aduse la cunoștință în timp util”.

Aceste obligații imperative de informare corectă și completă a acționarilor nu au fost respectate de pârâta S.C. T___________ Construcții SA, care nu a pus la dispoziția acționarilor materialele informative prin care să explice motivele economice sau de altă natură care să justifice revocarea acordării de dividende și nici pentru ce vor fi utilizați banii în concret.

În consecință, reclamanta solicită instanței de judecată să constate că societatea pârâtă nu și-a îndeplinit obligația de informare corespunzătoare a acționarilor și investitorilor cu privire la măsurile adoptate de adunarea generală, acestora fiindu-le încălcat în mod grav dreptul fundamental la informare, motiv pentru care apreciază că hotărârea adunării generale este lovită de nulitate absolută.

Referitor la motivele de nulitate intrinsecă a hotărârii atacate, reclamanta a arătat faptul că Hotărârea A.G.O.A. din data de 20.09.2013 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, nr. 5404/16.10.2013, intrând în circuitul civil și se afla deja în faza de executare căpătând astfel un caracter irevocabil.

Din economia normelor incidente rezulta în mod indeniabil faptul că societatea nu poate să-și revoce hotărârile după ce acestea au fost publicate, moment la care ele intră în circuitul civil și își produc efectele juridice.

Astfel, în doctrină s-a arătat ca: „Plecând de la ideea ca hotărârile A.G.A. sunt acte de voință internă, în doctrină s-a susținut că acestea pot fi revocate sau modificate oricând de către adunarea generala, sub condiția respectării drepturilor terților dobândite de aceștia între timp, pe baza hotărârii adunării, care a fost pusa în executare conform legii.

In concluzie, reclamanta consideră că puterea de anulare de către societate a propriei hotărâri este indirectă, prin neefectuarea formalităților de publicitate”.

Per a contrario, în situația îndeplinirii formalităților de publicitate, societatea nu mai poate reveni asupra celor deja stabilite prin hotărârea adunării generale, aceasta putând fi supusa doar cenzurii instanței de judecată.

Revocarea propriei hotărâri, precum aceea din cauza dedusă judecății, afectează dreptul reclamantei la încasarea dividendelor ce i se cuvin, așa cum au fost ele stabilite de adunarea generală din 20.09.2013.

Reclamanta a mai arătat că un alt argument în susținerea celor de mai sus este și prevederea art. 239 din Legea nr. 297/2004 conform căreia: „hotărârea adunării generale de fixare a dividendului, se depune în termen de 15 zile la oficiul registrului comerțului, pentru a fi menționată în registru și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. Hotărârea constituie titlu executoriu, în temeiul căruia acționarii pot începe executarea silită împotriva societății, potrivit legii”.

În temeiul acestei norme imperative doctrina a opinat că: „hotărârea adunării generale de fixare a dividendului se depune în termen de 15 zile la oficiul registrului comerțului, pentru a fi menționată în registru și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. Această hotărâre constituie titlu executoriu, în temeiul căruia acționarii pot începe executarea silită împotriva societății, potrivit dispozițiilor legii civile.

Această dispoziție normativă este extrem de importantă, având drept temei principiul protecției investitorilor pe piața de capital. În primul rând, reclamanta a arătat că este de subliniat faptul că este singurul caz în legislația româna în care o hotărâre a adunării generale constituie titlu executoriu.

Apoi, această dispoziție acorda efecte echivalente cu autoritatea de lucru judecat hotărârii adunării generale a acționarilor prin care s-au stabilit dividendele.

Pentru aceste motive reclamanta a apreciat că, o dată publicată în Monitorul Oficial, hotărârea A.G.OA nu mai poate fi revocată de către emitent, ea putând fi supusă doar cenzurii instanței de judecată.

În ceea ce privește hotărârea societății cu privire la revocarea acordării de dividende, reclamanta a arătat că prin aceasta se încalcă dreptul său de a culege fructele produse de acțiuni, acesta fiind „un atribut esențial al dreptului de proprietate asupra acțiunilor”.

A apreciat reclamanta că prin hotărârea atacată s-a încercat, în fapt, excluderea SIF Banat-Crișana de la plata dividendelor cuvenite raportat la împrejurarea că măsura de revenire asupra acordării de dividende este motivată de o manieră superficială, fără a răzbate din aceasta o necesitate reală sau o modalitate concretă de reinvestire a profitului, în doctrină s-a reținut că: „dreptul la plata dividendelor se naște după îndeplinirea celor două condiții: înregistrarea unui profit și adoptarea unei hotărâri a adunării generale ordinare prin care să se fixeze dividendele. Momentul la care se naște acest drept este data hotărârii adunării generale ordinare care a stabilit dividendele. [...] Din acest moment, dreptul la dividende încetează să mai fie un drept social, transformându-se într-un drept de creanță individual al acționarului față de societate.

Ori, printre modalitățile de stingere a obligațiilor legal reglementate nu exista niciuna care sa prevadă posibilitatea debitorului de a renunța unilateral la plata datoriei sale.

Raportat la această împrejurare, reclamanta a apreciat că o asemenea măsură, precum cea a revocării acordării de dividende, o dată stabilite și aprobate, pentru a nu se încălca drepturile acționarilor trebuia luată cu unanimitate in respectarea principiilor echității și bunei-credinței, ceea ce ar fi echivalat cu o renunțare la drept a acționarilor care nu poate avea loc altfel decât prin voința expresă și neviciată a tuturor.

În considerarea argumentelor de mai sus, reclamanta a solicitat instanței să constate nulitatea absoluta a pct. 7 și 8 ale Hotărârii Adunării Generale Ordinare a Acționarilor S.C. T___________.

Pârâta ______________________________ Cluj-N_____ a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, arătând că pe cale de excepție, înțelege să invoce lipsa calității procesuale active a reclamantei, apreciind că reclamantei nu îi este recunoscut acest drept de a solicita sprijinul instanței în anularea unei hotărâri a pârâtei.

Astfel, pârâta arată că înțelege să motiveze excepția ridicată prin prisma următoarelor argumente: chiar dacă la data de 1 martie 2014 - data adoptării hotărârii atacate, reclamanta era printre acționarii societății, deținând 0,xxxxx % din capitalul social al societății.

In lumina prevederilor legale de care făcea vorbire reclamanta, respectiv cadrul general al funcționarii societăților comerciale si cel special, al societăților listate la bursa, pârâta a inteles sa adopte hotărârea atacata cu respectarea procedurilor prevăzute de lege. Or, data la care a demarat aceasta procedura este cea de 4 februarie 2004, data in considerarea căreia urmează sa fie raportata întreaga procedura, data de la care urmează sa fie analizata de către instanța de judecata intreaga conduita a pârâtei.

Pârâta a mai arăta faptul ca, invariabil, reclamanta face vorbire despre asa-zisa neindeplinire a obligațiilor pârâtei stipulate de lege, incepand cu aceasta data, de 4 februarie 2014, data la care, reclamanta nu avea calitatea de acționar a societății pârâte. Că este așa o arată acțiunea introductivă în care se arată expressis verbis faptul că la data de 19 noiembrie 2013 aceasta și-a vândut întregul pachet de acțiuni deținut la pârâtă.

Așa fiind, analiza îndeplinirii procedurilor legale adoptate în condiții de nelegalitate, de nulitate absolută privește întreg ansamblul procedurilor, care începe cu convocarea AGOA, convocare din 4 februarie 2014, când reclamanta nu era acționar al societății.

Astfel, pârâta a arătat că apreciază că se impune respingerea acțiunii pe cale de excepție, dreptul acționarilor de a solicita constatarea nulității unei hotărâri revine strict acționarilor, calitate pe care reclamanta nu o avea la data convocării AGOA din 10.03.2014.

Pârâta a mai invocat pe cale de excepție inadmisibilitatea acțiunii pe temeiul de drept arătat, susținând că in conformitate cu cadrul legal - pe larg prezentat de reclamantă - mijlocul legal de acțiune este cel al executării silite, iar nu al constatării nulității. In temeiul art. 239 din Legea 297/2004, pentru societățile listate la bursă, acționarii îndreptățiți pot solicita demararea executării silite. De altfel reclamanta depune in probatiune opinia unor specialiști in domeniu, arătând ideea intervenției singurului caz de hotărâre a acționarilor care constituie titlu executoriu.

Așa fiind, mijlocul legal de protecție a acționarilor deveniți creditori este executarea silită, iar nu acțiunea in constatare.

Pe fondul cauzei, chiar daca aparent, excede cadrului procesual impus de către reclamant, pârâta a arătat că înțelege să prezinte conduita reclamantei, pe care o apreciază ca fiind de rea-credinta.

Astfel, după ce la data 29 august 2013, reclamanta devine acționar in procentul arătat de aceasta, sens în care, pârâta depune adresa SWISS CAPITAL SA a Bursei de Valori București SA, in numai 20 de zile adopta hotărârea din 20 septembrie 2013 - cea care stipula acordarea de dividende. Aceasta după ce, in ultimii 3 ani anteriori hotărârii, a deținut 15% din capitalul societății, perioada de timp in care a votat pentru neacordarea de dividend.

Pârâta a mai arătat că la data de 15 noiembrie 2013 reclamanta a vândut întreg pachetul de acțiuni, realizând un venit substanțial, dar ieșind cu totul din acționariatul societății de a cărei soartă redevine brusc interesată. La data de 19 februarie 2014, reclamanta redevine acționar, achiziționând la bursă un număr de 2 acțiuni, aceasta strict în considerarea unei calități procesuale pe care să și-o acorde, din perspectiva opozabilității unei eventuale decizii a acționariatului, probabil în considerarea faptului că ziua de 1 martie 2014 era stipulată dată de referință.

A mai arătat pârâta că referitor la convocator, acesta a fost publicat pe Buletinul electronic al ASF. Cu referire la nepublicarea ordinii de zi pe site-ul propriu, s-a arătat că și această cerință a fost îndeplinită, iar în ceea ce privește nesemnarea completării ordinii de zi de către președinte, această susținere este nereală, însăși extrasul din Monitorul Oficial arătând faptul că a fost semnat de președinte.

În ceea ce privește nerespectarea dreptului de informare al acționarilor, pârâta a arătat faptul că motivarea hotărârii este cuprinsă în cererea de completare.

Prin memoriu depus la dosar la data de 5 mai 2014 pârâta ______________________________ a dezvoltat pe larg criticile invocate în cuprinsul întâmpinării.

Reclamanta S_________ DE INVESTIȚII FINANCIARE BANAT-CRIȘANA S.A. a depus la data de 23 mai 2014 răspuns la întâmpinare, prin care solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale active a sa raportat la prevederile art. 132 alin. 2 și 3 din Legea nr. 31/1990 conform cărora: „(2) Hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acționarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra și au cerut sa se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței. (3) Când se invocă motive de nulitate absolută dreptul la acțiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulata si de orice persoană interesata.

Din interpretarea economică a normelor de mai sus rezultă în mod indeniabil faptul că au calitate procesuală activă atât acționarii societății cât si persoanele interesate care justifică un interes dacă se invocă motive de nulitate absolută.

Este evident ca SIF Banat-Crișana SA are calitate procesuală activă în cauză deoarece avea calitatea de acționar la 01.03.2014, stabilită ca dată de referință de însăși intimată prin convocatorul adunării generale a acționarilor, fapt pe care îl poate dovedi cu situația deținerilor eliberată de custodele BRD.

Reclamanta a mai arătat faptul că în doctrină s-a admis că data de referință este data calendaristică stabilită de consiliul de administrație al societății care participă la A.G.A. și votează în cadrul acesteia.

Cu toate că, așa cum se arată în literatura de specialitate, „titularul dreptului la acțiune este suficient să fie înregistrat ca acționar, fie numai la data de referință a adunării (01.03.2014 - n.n.) care îi conferă și dreptul de a participa la adunare, fie numai la data promovării acțiunii în anulare (25.03.2014 - n.n.)”, iar reclamanta face dovada existenței calității de acționar la data de referință, reclamanta având această calitate și la data promovării acțiunii (anexa nr.2) și o are și în prezent (anexa nr. 3).

Reclamanta a mai arătat că nu se pot reține apărările intimatei conform cărora „data la care a demarat procedura este cea de 4 februarie 2014, data în considerarea căreia urmează să fie raportată întreaga procedură", data la care a fost publicat convocatorul neavând calitatea procesuală activă a reclamantei.

Reclamanta a mai arătat că de asemenea, pârâta susține că: „dreptul acționarilor de a solicita constatarea nulității unei hotărâri revine strict acționarilor”. Într-adevăr, dreptul acționarilor revine ... acționarilor în temeiul art. 132 alin. 2 din Legea nr. 31/1990. Pârâta ignoră însă, evident în mod voit, faptul că acționarii nu sunt singurele persoane care pot solicita în instanță invalidarea hotărârii A__ luată cu încălcarea dispozițiilor legale deoarece legea prevede în mod expres (art. 132 alin.3 din Legea nr.31/1990) că are drept de a solicita anularea hotărârii și orice persoană interesată care justifică un interes, daca se invocă motive de nulitate absolută.

Interpretând textul de lege mai sus indicat, în doctrină s-a concluzionat că: „terților propriu-ziși le este recunoscută expres, de la _____________________ Legii nr. 161/2003, calitatea procesuală activă. Condițiile în care aceștia pot promova demersul judiciar sunt următoarele: sunt invocate motive de nulitate absolută a hotărârii adunării generale; se justifică un interes real, legitim și actual de a obține invalidarea hotărârii, exigență de altfel comună oricărei acțiuni în justiție”.

Astfel, chiar în situația în care reclamanta nu ar putea promova o acțiune pentru anularea hotărârii în calitatea sa de acționar, ar avea posibilitatea de a o face în temeiul art. 132 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 deoarece îndeplinește condițiile stipulate în mod imperativ pentru admisibilitatea acțiunii terților.

Așa cum rezultă din acțiunea introductivă, a invocat o ________ motive de nulitate absolută, recunoscute ca atare de mare parte a jurisprudenței, fiind astfel îndeplinită prima condiție.

Reclamanta apreciază că în contextul considerentelor de mai sus calitatea procesuală activă a reclamantei este cu prisosință dovedită sens în care solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale active a SIF Banat-Crisana SA.

De asemenea, solicită respingerea excepției inadmisibilității acțiunii raportat la prevederile art. 132 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 care stipulează că hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție.

În ceea ce privește susținerea pârâtei conform căreia „mijlocul legal de acțiune este cel al executării silite”, reclamanta a arătat faptul că acțiunea ce face obiectul prezentei cauze are ca obiect constatarea nulității hotărârilor intimatei care au modificat, în mod nelegal, hotărâri anterioare care astfel sunt lipsite de efectele juridice pe care în mod normal ar trebui să le producă.

Din apărările formulate asupra acestei chestiuni se pare că pârâta nu are cunoștință despre faptul că acele hotărâri susceptibile de a fi duse la îndeplinire pe calea executării silite au fost, de fapt, revocate, de ea însăși, ceea ce, într-o eventuală executare silită ar provoca discuții cu privire la caracterul cert al creanței, la existența acesteia.

Într-adevăr, hotărârea adunării generale a acționarilor constituie titlu executoriu, în temeiul căruia acționarii pot începe executarea silită împotriva societății, potrivit dispozițiilor legii civile, dar cu condiția de a nu fi lipsită de puterea de a produce efecte juridice, cum este cazul în speță.

Dar, dreptul de acces la o instanță este un drept fundamental, care nu poate fi restrâns decât în condițiile legii. De aceea, una din condițiile reținute de doctrina pentru existența inadmisibilității este tocmai necesitatea ca o asemenea împrejurare să fie expres prevăzută de lege. Or, cu privire la acțiunea reclamantei având ca obiect constatarea nulității unei hotărâri A__, o asemenea condiție nu este îndeplinită.

În plus, chiar dacă ar fi fost pornită o procedură de executare silită, reclamanta apreciază că nimic nu ar fi oprit creditorul să ceară instanței anularea oricărui act juridic încheiat de debitor și care ar fi avut ca efect diminuarea sau stingerea creanței, o atare acțiune fiind pe deplin admisibilă.

Referitor la celelalte susțineri ale intimatei, reclamanta a arătat în primul rând că nu poate fi calificată ca apărare invocarea așa-zisei rele-credințe a reclamantei motivat de faptul că aceasta și-a exercitat dreptul de a vinde și a cumpăra acțiuni la o societate, indiferent care ar fi aceasta, cu respectarea prevederilor legale. Este dreptul suveran al oricărei persoane fizice sau juridice de a deveni sau nu, mai brusc sau mai lent, interesată de soarta oricăror societăți comerciale, fără ca prin aceasta să împieteze, în vreun fel, aplicarea reglementărilor legale în materie. Mai mult, unicul obiect de activitate al SIF Banat-Crișana SA este efectuarea de investiții financiare, îndeobște în acțiuni.

Astfel, pârâta se află într-o evidentă eroare atunci când afirmă că „la data de 29 august 2013 reclamanta devine acționar în procentul arătat de aceasta în numai 20 de zile adoptă hotărârea din 20 septembrie 2013”.

A mai solicitat reclamanta să se aibă în vedere faptul ca hotărârea AGOA _______________________________ 20.09.2013 cu privire la distribuirea de dividende a fost adoptată cu votul tuturor acționarilor prezenți (reprezentând 72,51%), ceea ce exclude afirmația tendențioasă că unul dintre acționari (SIF Banat-Crisana SA care avea o deținere de 49, 63%- n.n.) ar fi adoptat de unul singur hotărârea.

În plus, hotărârile au fost adoptate la propunerea societății formulată prin Consiliul de Administrație, care a convocat A__ cu această ordine de zi.

În ceea ce privește susținerea conform căreia "convocatorul a fost publicat pe Buletinul electronic al ASF" reclamanta a arătat că, din nou, pârâta se află în eroare, făcând confuzie între website-ul ASF și Buletinul ASF, acesta din urmă având variantă electronică (anexa nr.4) și tipărită, cu un conținut identic (anexa nr. 5).

Reclamanta a mai arătat că nu a invocat nepublicarea convocatorului nici pe site-ul Bursei de Valori București și nici pe website-ul Autorității de Supraveghere Fiscală, ci nepublicarea în Buletinul ASF.

Prin postarea convocatorului pe site-ul ASF societatea și-a îndeplinit doar obligația de raportare, nicidecum pe cea de publicare în Buletinul electronic al ASF, procedura privind publicarea în buletinul ASF fiind diferită de simpla postare a raportului pe site-ul.

Astfel, postarea raportului în aplicația de pe site-ul ASF, în conformitate cu prevederile Regulamentului C.N.V.M. nr. 27/2010 privind supravegherea electronica prin raportări, se face direct de către societate având, așa cum a arătat valoarea unei raportări. Pe de altă parte, publicarea în Buletinul A.S.F. se face de către Autoritatea de Supraveghere Financiară prin Serviciul Editare Buletin A.S.F. ca urmare a solicitării exprese a societății și cu achitarea unei taxe conform Regulamentului C.N.V.M. nr. 7/2006, republicat, cu completările și modificările ulterioare. Toate postările din Buletinul Electronic al A.S.F. se regăsesc și în varianta tipărită a acestuia.

O clarificare a faptului că publicarea pe website-ul ASF este diferită de publicarea în Buletinul A.S.F. (forma tipărită și forma electronică) apare și din Anexa la Regulamentul nr. 7/2006 unde la punctul 6.8 se prevede un tarif pentru publicarea unor documente pe website-ul C.N.V.M. și, distinct, la punctul 8.1 este prevăzut alt tarif pentru publicarea în Buletinul C.N.V.M. (forma tipărită și forma electronică).

Publicarea în Buletinul A.S.F. este asemănătoare publicării în Monitorul Oficial, în doctrină considerându-se că Buletinul A.S.F. este Monitorul Oficial al pieței de capital.

Cu privire la nepublicarea pe site-ul propriu al societății a completării ordinii de zi, reclamanta arată că susține în continuare faptul că pârâta nu a procedat la publicarea completării ordinii.

În susținerea poziției reclamantei, aceasta a arătat faptul că, pe site-ul societății se regăsea, la data formulării acțiunii introductive de instanță, nefiind încă șters, doar un fișier cu 12 file conținând următoarele materiale referitoare Ia Adunarea Generală a Acționarilor din 11.03.2014: convocator AGEA (fila 1), convocator AGOA (fila 2), buletin de vot prin corespondența AGEA (filele 3,4), buletin de vot prin corespondență AGOA (filele 5,6), procură specială AGEA (filele 7,8), procură speciala AGOA (filele 9,10), proiect de hotărâre (filele 11,12).

Este evident că nu se justifică rațiunea ștergerii doar a completării ordinii de zi mai devreme în situația în care toate celelalte materiale se găseau încă pe site la data de 18.03.2014. Explicația logică este că această completarea nu a fost niciodată postată pe site-ul societății pârâte.

Reclamanta a mai arătat faptul că, din nici un înscris depus la dosarul cauzei nu rezultă, în mod cert, că persoana semnatară a completării convocatorului este Președintele Consiliului de Administrație.

Astfel, nici din extrasele din Monitorul Oficial, nici din cele din presa locală nu rezultă semnarea efectivă a completării ordinii de zi de către persoana îndrituită.

Singurul înscris care poartă semnătura Președintelui Consiliului de Administrație este anexa 8 la întâmpinare care nu este purtătoare de dată certă, nu are număr de înregistrare în registrul de intrare/ieșire al societății, așa cum are, spre exemplu, convocatorul inițial - anexa 7 la întâmpinare.

În ceea ce privește respectarea dreptului la informare reclamanta a arătat că acesta nu a fost respectat nici la convocarea inițială și nici cu prilejul completării ordinii de zi. Așa după cum a arătat în acțiunea introductivă de instanță pentru respectarea dispozițiilor Directivei nr. 109/2004 și pentru a garanta respectarea dreptului la informare și transparență Legea nr. 297/2004 modificata prin OUG nr. 32/2012 prevede în art. 243 alin. (10) următoarele: „cu cel puțin 30 de zile înainte de data adunării generale a acționarilor, societatea va pune la dispoziția acționarilor documentele sau informațiile vizând problemele înscrise pe ordinea de zi, pe website-ul propriu”.

De asemenea, reclamanta a mai arătat că opinia doctrinară este în sensul că „deciziile investiționale raționale în prezent sunt luate în baza unor informații sigure, complete și aduse la cunoștință în timp util”. Simpla menționare a faptului că se intenționează inițierea unui program de investiții nu complinește lipsa materialului informativ.

Este evident faptul că pârâta S.C. T___________ Construcții SA nu a pus la dispoziția acționarilor materialele informative prin care să explice motivele economice sau de altă natură care să justifice revocarea acordării de dividende și nici pentru ce vor fi utilizați banii în concret.

Totodată, reclamanta a mai susținut că așa după cum a arătat și în acțiunea introductivă de instanță, spre deosebire de celelalte hotărâri ale adunării generale, cea prin care s-a stabilit acordarea de dividende nu mai poate fi revocată de către societate raportat la prevederile art. 239 din Legea nr. 297/2004, punct de vedere susținut, de altfel, și de doctrină: „în primul rând, este de subliniat faptul că este singurul caz în legislația română în care o hotărâre a adunării generale constituie titlu executoriu. Apoi, această dispoziție acordă efecte echivalente cu autoritatea de lucru judecat hotărârii adunării generale a acționarilor prin care s-a stabilit dividendul”.

Mai mult, momentul la care se naște acest drept este data hotărârii adunării generale ordinare care a stabilit dividendele.

Din acest moment, dreptul la dividende încetează să mai fie un drept social, transformându-se într-un drept de creanță individual ai acționarului față de societate. Din acest moment, dreptul la dividende intră în patrimoniul acționarului.

Pentru aceste motive reclamanta apreciază că, odată publicată în Monitorul Oficial, hotărârea A.G.O.A. nu mai poate fi revocată de către emitent, ea putând fi supusă doar cenzurii instanței de judecată.

Prin încheierea de ședință din data de 15 septembrie 2014 Tribunalul a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale a active, invocată de pârâtă, pentru considerentele menționate în cuprinsul acestei încheieri de ședință.

În probațiune a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar, fiind emise două adrese către Autoritatea de Supraveghere Fiscală și, respectiv, către ______________________ pentru a se proba realitatea publicării convocatorului în Buletinul electronic al ASF, respectiv, pe site-ul propriu al societății pârâte.

Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a admis acțiunea astfel cum a fost formulată pentru următoarele argumente:

Potrivit pct. 6 și 7 ale Hotărârii Adunării Generale Ordinare a acționarilor ______________________________ adoptată în data de 20.09.2013 și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a nr. 5404/16.10.2013 a fost aprobată acordarea de dividende din profitul anilor precedenți în sumă de 945.803 lei, valoarea dividendului brut pe acțiune fiind de 1 leu(pct. 6), fiind stabilit termenul maxim de 6 luni de la data de 20.09.2013 pentru plata acestor dividende.

Ulterior, Consiliul de administrație al ______________________________ a convocat Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor pentru data de 10.03.2014. La data de 18 februarie 2014 a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea a IV-a nr. 1032/18.02.2014 completarea ordinii de zi a AGOA din 10/11 martie 2014 cu două puncte: 1. anularea în parte a Hotărârii Adunării Generale Ordinare a Acționarilor ______________________________ din data de 20.09.2013, respectiv a pct. 6 al hotărârii privind aprobarea acordării de dividende din profitul anilor precedenți și 2. anularea în parte a Hotărârii Adunării generale Ordinare a acționarilor ______________________________ din data de 20.09.2013, respectiv a punctului 7 al hotărârii privind aprobarea termenului de plată a dividendelor, acesta fiind de maxim 6 luni de la data de 20.09.2013.

Astfel, la data de 11 martie 2014 Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor ______________________________ a adoptat hotărârile nr. 7 și 8 prin care a fost aprobată ˝anularea în parte a Hotărârii Adunării Generale Ordinare a Acționarilor ______________________________ din data de 20.09.2013, respectiv a pct. 6 al hotărârii privind aprobarea acordării de dividende din profitul anilor precedenți, rămase nerepartizate în sumă de 945.803 lei, valoarea dividendului brut pe acțiune fiind de 1 leu( pct. 7) și, respectiv, pct. 8 anularea în parte a pct. 7 al aceleiași hotărâri AGOA din 20.09.2013 privind aprobarea termenului de plată a dividendelor, acesta fiind de maxim 6 luni de la data de 20.09.2013.

Acțiunea dedusă judecății privește analizarea legalității exclusiv a punctelor 7 și 8 ale acestei Hotărâri AGOA a _______________________________ din data de 11 martie 2014. Astfel, în ceea ce privește decizia acționarilor ______________________________ de a nu mai repartiza dividendele aferente anilor precedenți, judecătorul nu poate să cenzureze oportunitatea unei asemenea hotărâri, politica investițională sau considerentele de ordin economic reprezentând atributul exclusiv al societății. Ceea ce urmează a fi analizat de judecător este dacă, pentru cele două hotărâri astfel adoptate au fost respectate dispozițiile prevăzute de lege și sancționate cu nulitatea absolută. De asemenea, atât timp cât termenul de 6 luni de zile nu s-a împlinit nici unul dintre acționari nu este titularul unei creanțe exigibile pentru a se putea prevala de caracterul executoriu al hotărârii de plată a dividendelor, ceea ce face ca acest demers să fie nu doar admisibil, dar și justificat.

De altfel inadmisibilitatea invocată de către pârâtă este de fapt invocarea lipsei de interes în promovarea demersului procesual de față interes care este justificat, după cum s-a menționat anterior.

Raportat la publicarea convocatorului în Buletinul Electronic al Autorității de Supraveghere Financiară, societatea pârâtă, fiind o societate ale cărei acțiuni sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, avea obligația în conformitate cu dispozițiile art. 113 alin. 1 lit. b ale Regulamentului CNVM nr. 1/2006 privind emitenții și operațiunile cu valori mobiliare să procedeze la publicarea în Buletinul Electronic al CNVM( actualmente ASF) a convocării adunării acționarilor, deci, implicit, a completării ordinii de zi, cum este situația celor două hotărâri 7 și 8.

Pârâta a dovedit că a transmis spre publicare pe site-ul ASF completarea ordinii de zi cu cele două puncte, însă nu a probat publicarea efectivă în Buletinul electronic al ASF a acestei completări a ordinii de zi, astfel cum rezultă din răspunsul ASF din data de 24.01.2014( fila 143), conform căreia completarea ordinii de zi a convocatorului AGOA din data de 10/11.03.2014a fost publicată pe site-ul BVB în data de 13.03.2014, dar nu a fost comunicată ASF. Or, publicarea pe site-ul BVB este distinctă de obligația publicării în publicația electronică ˝Buletinul Electronic al ASF˝.

Neîndeplinirea obligației de publicitate în Buletinul Electronic al ASF a completării ordinii de zi din data de 10/11 martie 2014 atrage sancțiunea nulității absolute a hotărârii AGOA a ______________________________ pct. 7 și 8 care privesc ordinea de zi completată deoarece formalitățile de publicitate a ordinii de zi reprezintă o garanție fundamentală a respectării dreptului de a fi informat și de a-și exercita dreptul de vot în cunoștință de cauză a acționarului, cu atât mai mult în situația societăților ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe piața reglementată. Astfel, obligația instituită în sarcina societății ale cărei acțiuni sunt tranzacționate pe o piață reglementată este aceea de publicare efectivă, nu doar de transmitere spre publicare a convocatorului, în conformitate cu dispozițiile art. 113 alin. 1 din Regulamentul CNVM nr. 1/2006, iar pârâta a încălcat această obligație.

De asemenea, societatea pârâtă și-a încălcat obligația de a posta pe site-ul propriu completarea ordinii de zi a adunării generale ordinare din 10/11 martie 2014, obligație ce îi incumbă în temeiul art. 117² alin. 2 al Legii nr. 31/1990 privind societățile și, respectiv, a art. 6 alin. 1 din Regulamentul CNVM nr. 1/2006. Astfel, conform susținerilor reclamantei pe site-ul pârâtei nu există publicată completarea ordinii de zi, iar potrivit răspunsului societății ______________________ aceasta a publicat fișierele transmise la datele de 04 februarie 2014, 05 februarie 2014 și 25 februarie 2014. Or, reclamanta nu a făcut proba faptului pozitiv al transmiterii la una din aceste date, respectiv la 25 februarie 2014 a fișierului având ca obiect completarea ordinii de zi, astfel încât s-a reținut încălcarea obligației de publicare pe site-ul propriu al completării ordinii de zi, ceea ce atrage sancțiunea aceleiași nulități absolute a hotărârii AGOA din 11 martie 2014 cu privire la punctele 7 și 8.

În ceea ce privește asumarea completării ordinii de zi de către o altă persoană decât președintele Consiliului de administrație, Tribunalul a respins aceste critici ca neîntemeiate.

Astfel, potrivit art. 117¹ alin. 1 și 2 din Legea nr. 31/1990 privind societățile au dreptul de a cere introducerea unor noi puncte pe ordinea de zi unul sau mai mulți acționari reprezentând, individual sau împreună, cel puțin 5% din capitalul social. (2) Cererile se înaintează consiliului de administrație, respectiv directoratului, în cel mult 15 zile de la publicarea convocării, în vederea publicării și aducerii acestora la cunoștință celorlalți acționari. În cazul în care pe ordinea de zi figurează numirea administratorilor, respectiv a membrilor consiliului de supraveghere, și acționarii doresc să formuleze propuneri de candidaturi, în cerere vor fi incluse informații cu privire la numele, localitatea de domiciliu și calificarea profesională ale persoanelor propuse pentru funcțiile respective.

În cauză, d-l T______ A_____ I____ are funcția de director general al ______________________________, astfel, ca reprezentant al directoratului poate fi subiect de sesiză în vederea completării ordinii de zi în conformitate cu alineatul 2 al articolului anterior menționat, conform căruia cererile pentru completarea ordinii de zi se înaintează directoratului.

Față de argumentele de mai sus, în temeiul art. 132 din Legea nr. 31/1990 Tribunalul a admis acțiunea astfel formulată și a constatat nulitatea absolută a pct. 7 și 8 a Hotărârii Adunării Generale Ordinare a Acționarilor S.C. T___________ C__________ S.A. din 11.03.2014.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta ______________________________ Cluj-N_____ solicitând sa se admită apelul formulat, sa se schimbe in tot sentința apelata si pe cale de consecința sa se respingă acțiunea formulata, cu cheltuieli de judecata, reprezentând taxa de timbru si onorar de avocat fond si apel, având în vedere următoarele motive:

1.Invoca pe cale de excepție lipsa calității procesuale active a intimatei-reclamante motivat de imprejurarea ca desi la data de 11 martie 2014 - data adoptării hotărârii atacate-reclamanta era printre acționarii societății, deținând 0,xxxxx % din capitalul social al societatii. În lumina prevederilor legale care reglementează de care făcea vorbire reclamanta, respectiv cadrul general al funcționarii societăților comerciale si cel special, al societăților listate la bursa, societatea apelantă a inteles sa adopte hotărârea atacata cu respectarea procedurilor prevăzute de lege. Or , data la care a demarat aceasta procedura este cea de 4 februarie 2004, data in considerarea căreia urmează sa fie raportata intreaga procedura, data de la care urmează sa fie analizata de către instanța de judecata intreaga conduita a apelantei.

Mai mult, solicită a se observa ca nici măcar la data emiterii modificării ordinii de zi, a cărei nepublicare in Buletinul ASF i se imputa, respectiv 13.02.2014, intimata-reclamanta nu era acționar al societății, aceasta redevenind acționar dupa aceasta data, respectiv la data de 19 februarie 2014. Asa fiind, de plano, solicită a se observa faptul ca orice măsura de protecție a acționarilor, reflectata in obligativitatea de a publica anunțurile respective, sunt norme legale de protecție a acționarilor - calitate pe care asa cum a probat, intimata-reclamanta SIF BANAT-CRISANA SA nu o avea, nici la data convocări si nici a completării modificării.

Aceasta excepție reprezintă o reiterare a excepției invocate la fond.

2. Pe fondul cauzei, intelege sa invedereze instanței de apel faptul ca instanța fondului a făcut realmente o analiza a materialului probator administrat la fond si ca apare ca un castig cauzei imprejurarea reținuta de către aceasta a faptului ca instanța nu are dreptul de a analiza pe fond o astfel de hotărâre, ea fiind atributul exclusiv al acționarilor si ca dealtfel acțiunea intimate-reclamante este una lipsita de interes prin neimplinirea termenului de sase luni, care conferă caracterul exigibil al creanței.

A mai reținut instanța fondului faptul ca admiterea acțiunii se datorează nulității absolute a hotărârii, nulitate care privește condițiile adoptării acesteia si care privesc incalcarea prevederilor art 113 alini al Regulamentului CNVM nr 1/2006. Deosebit de important, instanța retine ca norma legala instituita este o măsura de protecție a acționarilor si apare ca o garanție fundamentala a dreptului acționarilor de a fi informat si de a vota in cunoștință de cauza.

Distinge obligatoriu următoarele :

a.norma legala protejează acționarii, cu consecința nulității relative iar nu absolute, relevant in speța fiind calitatea de acționar ar reclamantului, care la data cand se presupune ca trebuia protejat - nu avea calitatea de acționar, abia ulterior aceleia, asa cum s-a arătat.

b.distinge de asemenea imprejurarea ca scopul edictarii acesteia a fost acela al informării acționarilor. Or, a informa presupune in mod imperativ, posibilitatea ca acționarii sa aiba cunostiinta in mod real si efectiv despre datele hotărârii.

Solicită insistent a se observa faptul ca sub nici o forma nu putem vorbi despre lipsirea de informații a acționarilor cat timp a publicat anunțurile in doua ziare, pe site-ul BVB, pe site-ul Cnvm, in Monitorul Oficial al României si pe site-ul propriu. Mai mult a reținut instanța ca si spre ASF a transmis convocatoarele spre publicare, iar publicarea ramane atributul legal exclusiv al acestora. Sancțiunea nulității vizează intotdeauna ideea de culpa, or despre ce culpa putem vorbi in cauza, cat timp a publicat asa cum a arătat anterior si a transmis spre publicare.

Solicita insistent a se observa imprejurarea ca obligația de informare include in mod obligatoriu un timp util, real de informare. Din aceasta perspectiva, solicită insistent a observa pe site-urile BVB si CNVM faptul ca este menționat inclusiv ora postării, ceea ce obligatoriu presupune ideea de indeplinire a obligației de informare. Informarea s-a realizat astfel in timp real, la insasi data transmiterii anunțurilor.

Ca este asa o dovedește insasi legea. Susține aceasta in considerarea faptului ca intreaga soluție a fondului este construita pe opinii doctrinare si pe o anumita practica a instanțelor din zona sediului reclamantei-intimate, iar nu pe lege! Astfel legea este cea determina expressis verbis atribuțiile fiecărei instituții, de incalcarea acestora legandu-se o anumita nulitate care poate sa lovească actul. Cu respectul cuvenit actului de justiție face trimitere la aceste prevederi legale si își va permite sa anexeze insasi actele normative de care face vorbire, dupa cum urmează :

Definind atribuțiile BVB, Codul Bursei de Valori, in cadrul Titlului IV capitolul I si II, stabilește normele si mijloacele de comunicare Se arata faptul ca informațiile in timp real vor fi puse la dispoziție de către acest operator ( art 4 (1)) si vor fi făcute publice public pe pagina de web a BVB ( art 5 ), ca BVB asigura accesul participanților la raportări ( art 6) , si ca finalmente aceste informații sunt accesibile investitorilor prin produsele de vizualiare ale pieței in timp real pe pagina de web si prin distribuirea de date in timp real de către BVB si prin distribuirea de date in timp real de către BVB in format electronic ( art 7 lit a si b)

Din aceasta perspectiva este in afara oricărui dubiu ca legea, iar nu doctrina stabilește cui revine obligativitatea informării si in care modalitate, respectiv BVB prin publicarea pe site-ul acestora, ceea ce apelanta a si indeplinit, asa cum a reținut instanța fondului.

Definind Autoritatea de Supraveghere Financiara, legea cadru, Ordonanța de Urgenta 93/18 decembrie 2012, art 2 statuează limpede faptul ca ASF exercita, citam :" atribuții de autorizare , reglementare , supraveghere si control "

Niciunde nu regăsim obligația de informare, despre care vorbește reclamantul si despre care statuează instanța fondului ca ar fi incalcat-o, cu sancțiunea atat de grava a nulității absolute. împrejurarea ca doctrina ar cataloga Buletinul Electronic al ASF drept Monitor Oficial al societăților, ramane o opinie in peisajul juridic, iar nu o prevedere legala.

F___ a banaliza subiectul, depune in probatiune Buletinul Lunar electronic al ASF nr. 6/2014. Se poate observa faptul ca acesta este publicat la data de 31.07.2014, iar Buletinul electronic nr. 7/2014 a fost publicat la data de 28.08.2014. Așadar, acesta apare la peste 2 luni de la data evenimentului publicat. Despre ce informare putem vorbi daca publicarea se face la mult timp dupa desfășurarea evenimentului ? Va depune si Buletinul nr 2/2014 pentru a dovedi faptul ca acesta a apărut dupa data de 11 martie 2014, situație in care numai de informare nu putem vorbi.Este si rațiunea pentru care insasi legile de organizare ale celor doua instituții au stabilit atribuțiile fiecăreia.

3.Reia susținerea instanței fondului, conform căreia a încălcat prevederile art. 113 alin 1 litera b din Regulamentul CNVM nr. 1/2006 !

Solicită a se observa, prin simpla trimitere la cuprinsul acestei reglementari faptul ca ea nu face vorbire despre chestiunea dedusa litigiului, sens in care depune extras al acestui Regulament invocate.

4.Cu referire la incalcarea obligației de a posta pe site-ul propriu completarea Ordinii de zi si care ar conduce la sancțiunea nulității absolute, arată faptul ca de asemenea ea este o concluzie greșita.

Pe de o parte apelanta a făcut dovada transmiterii la data de 25 februarie 2014 a acestor informații către administratorul site-ului, ______________________. De altfel, insasi probatiunea solicitata de apelantă, respectiv adresa administratorului nr. 23/21 octombrie 2014 a menționat faptul ca la data de 25 februarie 2014, a primit aceste fișiere si le-a postat, indicând si ora 2:40 pm.

Pe de alta parte, Legea 31/1990, art. 117 indice 2 alin 2 statuează faptul ca regula este aceea a disponibilității la sediul societății si in subsidiar a publicării pe site-ul propriu. Insa, absolut niciunde nu vom regăsi sancțiunea nulității absolute in caz de incalcare a acesteia. Or desigur, apelanta a probat postarea atat a convocări cat si a completării ordinii de zi.

Spre acuratețea susținerii își permite sa reproducă in intregime textul articolului invocat din Legea societăților comerciale.

Art. 117²

(1)Situațiile financiare anuale, raportul anual al consiliului de administrație, respectiv raportul directoratului și cel al consiliului de supraveghere, precum și propunerea cu privire la distribuirea de dividende se pun la dispoziția acționarilor la sediul societății, de la data convocării adunării generale. La cerere, acționarilor li se vor elibera copii de pe aceste documente. Sumele percepute pentru eliberarea de copii nu pot depăși costurile administrative implicate de furnizarea acestora.

(2)în cazul în care societatea deține o pagină de internet proprie, convocarea, orice alt punct adăugat pe ordinea de zi la cererea acționarilor, în conformitate cu art. 1171, precum și documentele prevăzute la alin. (1) se publică și pe pagina de internet, pentru liberul acces al acționarilor.

(3)Fiecare acționar poate adresa consiliului de administrație, respectiv directoratului, întrebări în scris referitoare la activitatea societății, înaintea datei de desfășurare a adunării generale, urmând a i se răspunde în cadrul adunării. In cazul în care societatea deține o pagină de internet proprie, în lipsa unei dispoziții contrare în actul constitutiv, răspunsul se consideră dat dacă informația solicitată este publicată pe pagina de internet a societății, la secțiunea întrebări frecvente.

Legea 31 1990 a societăților comerciale actualizată prin: Legea 441/2006 - pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, și a Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată din 27 noiembrie 2006, Monitorul Oficial 955/2006;

Statuează instanța fondului de imprejurarea ca, in egala măsura apelanta a incalcat prevederile art. 6 alin 1 al Regulament 1/2006 al CNVM. Redă in extras si acest articol care reglementează alte aspect, nefiind vorba despre nulități absolute care sa lovească incalcarea acestor obligații, ci acesta reglementeaza alte aspecte.

EXTRAS Art. 6. Prospectul/documentul de ofertă este pus la dispoziția investitorilor începând cu data publicării anunțului de ofertă, pe toată perioada de derulare a ofertei, într-una sau mai multe dintre modalitățile prevăzute la art.175 alin.(3) din Legea nr.297/2004, care sunt precizate expres în cadrul anunțului.

Depune: împuternicirea avocațiala cj/xxxxxx/2015, extras Codul BVB, OUG 93/2012, Buletinul ASF 6 SI 7/2014, EXTRAS Legea 31/1990.

În apărare, reclamanta intimată S_________ DE INVESTIȚII FINANCIARE BANAT-CRIȘANA S.A. a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea apelului formulat de S.C. T___________ CONSTRUCȚII S.A. pentru considerentele ce urmează a fi arătate.

1. Față de invocarea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei arată că intimata nu poate invoca din nou o excepție pe care a invocat-o la fond atât timp cât instanța a soluționat acea excepție iar apelanta nu a criticat motivarea soluției dată de prima instanță, sens în care apreciază că reiterarea aceleiași excepții este inadmisibilă.

Solicită menținerea sentinței apelate sub aspectul respingerii excepției lipsei calității procesuale active în prima instanța a reclamantei raportat la prevederile art. 132 alin. 2 și 3 din Legea nr. 31 /1990 conform cărora:

"Art. 132.

(2)Hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acționarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței.

(3)Când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acțiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată si de orice persoană interesata.

Este astfel evident faptul că au calitate procesuală activă atât acționarii societății cât și persoanele interesate care justifică un interes dacă se invocă motive de nulitate absolută.

Ori, în speța dedusă judecății este evident că intimata SIF Banat-Crișana SA are calitate procesuală activă în cauză deoarece:

a.Avea calitatea de acționar la 01.03.2014. stabilită ca dată de referință de însăși apelanta-intimată prin convocatorul adunării generale a acționarilor, fapt pe care l-a dovedit cu situația deținerilor eliberată de custodele BRD.

Învederează faptul că, în doctrină s-a admis că data de referință este data calendaristică stabilită de consiliul de administrație al societății, care servește la identificarea acționarilor care participă la A__, si votează în cadrul acesteia.

Cu toate că, așa cum se arată în literatura de specialitate, "titularul dreptului la acțiune este suficient sa fie înregistrat ca acționar, fie numai la data de referință a adunării (01.03.2014 - n.n.) care îi conferă și dreptul de a participa la adunare, fie numai la data promovării acțiunii în anulare (25.03.2014 - n.n.)" , reclamanta a făcut dovada existenței calității de acționar atât la data de referință cât și la data promovării acțiunii.

Față de susținerea apelantei conform căreia "data la care a demarat procedura este cea de 4 februarie 2014, dată în considerarea căreia urmează să fie raportată întreaga procedură", subliniază faptul că nu există vreun temei legal pentru ca această dată să poată fi avută în vedere la soluționarea cauzei față de motivele acțiunii introductive.

Subliniază faptul că APELANTA NU ARATĂ VREO BAZĂ LEGALĂ pe care să-și întemeieze afirmația, aspect, de altfel, de la sine înțeles, raportat la inexistența unei asemenea prevederi.

b.Pe de altă parte, apelanta-pârâtă ignoră, evident în mod voit, faptul că acționarii nu sunt singurele persoane care pot solicita în instanță invalidarea hotărârii A__ luată cu încălcarea dispozițiilor legale deoarece legea prevede în mod expres (art. 132 alin.3 din Legea nr.31/1990) că are drept de a solicita anularea hotărârii și orice persoană interesată care justifică un interes, dacă se invocă motive de nulitate absolută.

Interpretând textul de lege mai sus indicat, în doctrină s-a concluzionat că:

"Terților propriu-ziși le este recunoscută expres, de la _____________________ Legii nr. 161/2003, calitatea procesuală activă. Condițiile în care aceștia pot promova demersul judiciar sunt următoarele:

Sunt invocate motive de nulitate absolută a hotărârii adunării generale;

Se justifică un interes real, legitim și actual de a obține invalidarea hotărârii, exigență de altfel comună oricărei acțiuni în justiție."

Asa cum rezultă din acțiunea introductivă, reclamanta a invocat o ________ motive de nulitate absolută, recunoscute ca atare doctrină și jurisprudență, fiind astfel îndeplinită prima condiție.

A doua condiție este și ea realizată, reclamanta având un interes real, legitim și actual, interes reprezentat de dreptul de creanță pe care SIF Banat-Crișana SA îl are cu privire la suma reprezentând dividende. Revocarea abuzivă și nelegală de către apelantă a hotărârii A.G.A. de distribuire de dividende conferă reclamantei un interes evident în a solicita anularea hotărârii A.G.O.A. din 11.03.2014.

Apreciază că în contextul considerentelor de mai sus calitatea procesuală activă a reclamantei este pe deplin dovedită sens în care solicită menținerea sentinței apelate sub aspectul respingerii excepției lipsei calității procesuale active a SIF Banat-Crisana SA.

2. Pe fondul cauzei, reiterează considerentele de fapt și de drept care au fost avute în vedere de prima instanță pentru pronunțarea soluției.

în acest sens, arată faptul că procedura convocării adunării generale a acționarilor este reglementată atât de Legea nr. 31 /1990 a societăților comerciale cât și de legislația pieței de capital. în conformitate cu art. 117 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 „convocarea se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, și în unul dintre ziarele de larga răspândire din localitatea în care se află sediul societății sau din cea mai apropiată localitate".

În plus, legislația pieței de capital prevede condiții suplimentare în ceea ce privește publicarea convocatorului. Astfel, potrivit art. 113 pct. A lit. a) și b) din Regulamentul CNVM (actuala Autoritate de Supraveghere Financiară - ASF) nr. 1/2006 „Societățile comerciale ale căror acțiuni sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată întocmesc, transmit și aduc la cunoștința publicului următoarele rapoarte:

a) hotărârea consiliului de administrație/altor organe abilitate, referitoare la convocarea adunării generale sau la ținerea unei ședințe a consiliului de administrație care urmează să delibereze în vederea exercitării atribuțiilor delegate de AGEA, în conformitate cu art. 114 din Legea nr.31/1990R;

b) convocarea adunării generale a acționarilor".

Potrivit art. 113 alin. 1 din același Regulament ASF nr. 1/2006 „aceste rapoarte se întocmesc după modelul prezentat la anexa nr.29, se transmit C.N.V.M. și operatorului pieței reglementate pe care se tranzacționează acțiunile emise de respectiva societate comercială, fară întârziere, dar fără a se depăși 24 de ore de la producerea respectivului eveniment sau de la data la care respectiva informație este adusa la cunoștința emitentului și se publica în Buletinul electronic al C.N.V.M."

Din dispozițiile legale mai sus citate reiese în mod clar obligativitatea publicării convocării adunării generale în Monitorul Oficial, într-un ziar de largă răspândire din localitate și în Buletinul electronic al A.S.F. (fosta CNVM). în speța de față este evident că apelanta ______________________________ nu si-a îndeplinit obligația privind publicarea convocatorului pentru AGOA în Buletinul Electronic al ASF.

De asemenea, este necesar a se menționa faptul că procedura privind publicarea în buletinul ASF este diferită de simpla postare a raportului pe site-ul A.S.F.

Publicitate