Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 249/2014

Ședința publică de la 27 Octombrie 2014

Completul compus din:

Președinte : A___ G_______

Judecător : C______-A________ S_____

Grefier : D___ G__________

S-a luat în examinare cererea de apel civil formulată de B_________ I__________ Limited împotriva sentinței nr. 60/2014 din 24 februarie 2014, pronunțată de Tribunalul Iași, Secția II civilă - contencios administrativ și fiscal în contradictoriu cu intimata __________________, având ca obiect acțiune în anularea hotărârii A__.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se judecă potrivit Noului Cod de procedură civilă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că apelul a rămas în pronunțare la data de 20 octombrie 2014, când părțile au fost lipsă la acel termen de judecată și din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea cauzei la data de astăzi, când :

După deliberare,

CURTEA DE APEL

Asupra apelului civil de față, reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 60/2014 din 24 februarie 2014 pronunțată de Tribunalul Iași, Secția II civilă - contencios administrativ și fiscal a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta B_________ I__________ Limited în contradictoriu cu pârâta ______________________>

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:

Motivul de nulitate invocat, derivând din încălcarea prevederilor art. 117 alin. 6 ipoteza a II-a din Legea nr. 31/1990 (În cazul în care pe ordinea de zi figurează numirea administratorilor sau a membrilor consiliului de supraveghere, în convocare se va menționa că lista cuprinzând informații cu privire la numele, localitatea de domiciliu și calificarea profesională ale persoanelor propuse pentru funcția de administrator se află la dispoziția acționarilor, putând fi consultată și completată de aceștia), nu poate fi reținut, mai ales că reclamanta nu indică acele informații care în concret nu au fost puse la dispoziția asociaților, cu privire la administratorul propus.

De asemenea, caracterul vădit neîntemeiat al motivului de nulitate invocat rezultă și din faptul că reclamanta critică posibilitatea de a se pronunța cu privire doar la o singură propunere de administrator, acest aspect neavând nici o legătură cu obligația de informare instituită de dispozițiile art. 117 alin. 6 ipoteza a II-a din Legea nr. 31/1990.

În consecință, în raport de primul motiv de nulitate invocat nu s-a făcut dovada încălcării obligației de informare pe care o impune textul de lege invocat, astfel încât reclamantei nu i s-a produs nici o vătămare a intereselor legitime, de natură să justifice anularea hotărârii A__ contestate.

Al doilea motiv de nulitate invocat de reclamantă vizează nerespectarea caracterului secret al votului în procedura de revocare/numire a administratorilor, astfel cum obligă dispozițiile art. 130 alin. 2 din Legea nr. 31/1990.

Nici acest motiv de nulitate nu poate fi reținut, având în vedere că însăși reclamanta a utilizat procedura de vot prin corespondență pe baza mandatului de reprezentare nr. 9977 conferit dl. C______ T_____ M____ (fila 59 dosar), iar în cazul acționarului prezent la A__ din data de 24.07.2013 nu rezultă nerespectarea condiției votului secret, în raport de documentația atașată hotărârii contestate și depusă la dosarul cauzei.

De asemenea, societății pârâte îi sunt aplicate și dispozițiile cuprinse în Regulamentul nr. 6/2009 al CNVM, aspect necontestat de reclamantă, context în care sunt incidente regulile referitoare la convocare și procedura de vot prevăzute de art. 5 din regulament, care prevăd posibilitatea votului prin procură și corespondență astfel încât procedura votului secret reglementată de art. 130 din Legea nr. 31/1990 nu are caracter absolut și tinde a se limita la votul exprimat de acționarii prezenți efectiv la adunarea generală a acționarilor. În concluzie, în cazul A__ din data de 24.07.2013 a fost reglementată procedura de vot prevăzută în convocator, pe care reclamanta nu a contestat-o la momentul convocării, astfel încât nu i-au fost afectate interesele legitime, de natură să justifice anularea hotărârii contestate.

Cel de al treilea motiv de nulitate invocat de reclamantă nu poate atrage nulitatea absolută în caz de încălcare, astfel încât reclamanta avea obligația de a dovedi vătămarea suferită ca urmare a nestabilirii cu ocazia A__ din 24.07.2013 a puterilor conferite administratorilor numiți. Cu privire la acest motiv, reclamanta se limitează la a face referire la prevederile art. 8 lit. g din Legea nr. 31/1990, normă care nu are caracter de ordine publică, iar în lipsa unei vătămări concrete și dovedite nulitatea invocată de reclamantă nu operează.

Cel de al patrulea motiv de nulitate, derivând din încălcarea obligației de abținere de la vot a acționarului majoritar în raport de persoana propusă în calitate de administrator, prin raportare la prevederile art. 127 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 (existența unui interes contrar aceluia al societății) nu este întemeiat întrucât stabilirea indemnizației administratorului la un anumit plafon - considerat aparent nejustificat - nu poate atrage nulitatea decât în măsura în care din punct de vedere financiar societatea nu ar putea suporta plata indemnizației. În lipsa unor date financiare concrete, instanța nu a putut aprecia cu privire la existența unui interes contrar aceluia al societății, astfel cum impune art. 127 alin. 1 din Legea nr.31/1990, motivul de nulitate invocat nefiind operant.

Față de considerentele anterior expuse a fost respinsă cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta B_________ I__________ Limited București, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea cererii de apel, se arată că obligația de informare a acționarilor din partea conducerii societății a fost instituită de legiuitor în vederea protejării consimțământului acționarilor și acordării posibilității acestora de a-și exercita votul în deplină cunoștință de cauză. Obligația de informare a fost statuată tocmai în scopul de a asigura adoptarea unei decizii sociale care să se fundamenteze pe o cauză licită și să permită identificarea obiectivului urmărit. Voința socială se formează în organul de deliberare care este adunarea generală a acționarilor, ca organ colectiv alcătuit din totalitatea acționarilor societății. Pentru a asigura realizarea rolului pe care organele societății îl au în viața acesteia, Legea nr. 31/1990 a stabilit anumite formalități privitoare la procedura convocării, formarea corectă a voinței sociale fiind indiscutabil legată de respectarea principiilor care guvernează procedura informării

Informarea necorespunzătoare asupra chestiunilor supuse deliberării și convocarea defectuoasa a acționarilor atrag sancțiunea nulității.

Instanța de fond a apreciat în mod greșit necesitatea dovedirii unei vătămări din partea pârâtei prin încălcarea dreptului la informare al acționarilor.

Instanța de fond a confundat nulitatea de drept procedural cu nulitatea de drept substanțial, declararea nulității procedurale presupunând, de regulă, dovedirea producerii unei vătămări (cu excepția nulităților necondiționate), pe când declararea/constatarea nulității substanțiale nu presupune această condiție, fiind suficientă dovedirea nerespectării condițiilor de valabilitate.

Face precizarea că acțiunea în anulare are un caracter social și nu unul particular, astfel încât nerespectarea normelor legale nu are neapărat drept consecință o vătămare produsă acționarilor.

Apelanta învederează că instanța de fond a considerat greșit că a fost respectată procedura votului secret și că a votat prin corespondență.

Aprecierea instanței de fond cu privire la respectarea votului secret este incorectă. Instanța reține că „însăși reclamanta a utilizat procedura de vot prin corespondență”, deși nu s-a uzitat votul prin corespondență.

Există norme speciale, prevăzute de legislația pieței de capital, privind votul prin corespondență, art. 243 alin. (9): Societățile comerciale au obligația să întocmească proceduri care să dea acționarilor posibilitatea de a vota prin corespondență, înainte de adunarea generală. În cazul în care pe ordinea de zi a adunării generale a acționarilor se află rezoluții care necesită votul secret, votul prin corespondență va fi exprimat prin mijloace care nu permit deconspirarea acestuia decât membrilor secretariatului însărcinat cu numărarea voturilor secrete exprimate si numai în momentul în care sunt cunoscute si celelalte voturi exprimate în secret de acționarii prezenți sau de reprezentanții acționarilor care participă la ședință. C.N.V.M. va emite reglementări privind această procedură.

Este evident că în cazul în care au fost aleși administratorii rezoluția de alegere necesita folosirea unor mijloace pentru asigurarea secretizării sale și prin mecanismul de vot ales societatea nu a respectat această prevedere legală, deoarece votul prin corespondență nu a fost exprimat prin mijloace care să permită deconspirarea doar către membrii secretariatului însărcinat cu numărarea voturilor secrete exprimate, în adunarea generală nefiind numit nici măcar secretariatul însărcinat cu numărarea voturilor acționarilor.

Procedura de vot secret, contrar susținerilor instanței de fond, are caracter absolut; articolul 5 din Regulamentul nr. 6/2009 invocat de instanță nu conține nicio dispoziție referitoare la procedura votului secret, prevăzând doar obligația de inserare în convocatorul A.G.A. a datei - limită până la care se pot face propunerile privind candidații pentru posturile de administratori, societatea nerespectând această obligație. Așa după cum a arătat, s-a „impus” prin convocator la punctul 2 al ordinii de zi un singur candidat: „Numirea noului administrator pe o perioadă de 4 ani. Propunere: dl av. Vuza Ș_____, cetățean român, născut la data de 15.09.1969 în Iași, având domiciliul în Sibiu, ____________________, legitimat cu CI ________ nr. xxxxxx, CNP xxxxxxxxxxxxx”, ceilalți acționari fiind lipsiți în acest mod de posibilitatea de a propune proprii candidați pentru funcția de administrator.

Conform art. 5 alin. 8, data - limită până la care se pot face propunerile privind candidații pentru posturile de administratori, în cazul în care pe ordinea de zi este înscrisă alegerea administratorilor. Pentru validitatea hotărârii era necesar ca aceasta să prevadă aspecte esențiale, precum puterile conferite administratorilor.

Instanța de fond a considerat necesară dovedirea unei vătămări suferite ca urmare a nemenționării în hotărârea atacată anterior conferite administratorilor si, după caz, directorilor, si dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat.

Apelanta învederează că instanța de fond confundă nulitatea de drept procedural cu nulitatea de drept substanțial, declararea nulității procedurale presupunând, de regulă, dovedirea producerii unei vătămări (cu excepția nulităților necondiționate), pe când declararea/constatarea nulității substanțiale nu presupune această condiție, fiind suficientă dovedirea nerespectării condițiilor de valabilitate.

Acțiunea în anulare are un caracter social și nu unul particular, astfel încât nerespectarea normelor legale nu are neapărat drept consecință o vătămare produsă acționarilor.

Nulitatea hotărârii în cazul neabținerii de la vot are efect chiar dacă societatea poate suporta financiar indemnizația administratorului.

În opinia apelantei, acționarul Contactoare SA, care deține majoritatea drepturilor de vot, trebuia să se abțină de la votarea hotărârii întrucât avea un interes personal, respectiv stabilirea unei indemnizații cât mai mari pentru Ș_____ Vuza (care deține controlul prin Serviciile Comerciale Române SA) și - neprocedând în acest mod - a încălcat dispozițiile legale referitoare la conflictul de interese.

Interesul social, ca noțiune specifică dreptului societăților comerciale, este destinat protecției tuturor acționarilor. Acționarii care guvernează societatea cu scopul de a obține avantaje personale, de la care ceilalți acționari sunt îndepărtați, nu acționează în interes social.

În speță, prin neabținerea sa de la deliberări, conform art. 127 alin. (1), acționarul majoritar a săvârșit un abuz de majoritate, în condițiile în care decizia socială a avut drept consecință favorizarea nejustificată chiar a președintelui grupului SCR, Ș_____ Vuza.

Decizia este contrară și interesului social, fiind de natură să aducă prejudicii și societății, deoarece această poziție a acționarului majoritar, ce constituie un abuz de majoritate, vine să rupă în mod intenționat egalitatea de statut juridic a acționarilor și să încalce principiul egalității între acțiuni, principiu prevăzut expres de art. 94 alin. (1) din Legea nr. 31/1990.

Poziția acționarului majoritar în această speță încalcă și principiul exercitării cu bună credință a drepturilor de către acționari, principiu introdus pentru asigurarea unui echilibru între interesele societății și cele ale acționarilor, prin art. 136 indice 1 din Legea nr. 31/1990: „acționarii trebuie să își exercite drepturile cu bună credință, cu respectarea drepturilor și intereselor legitime ale societății și ale celorlalți acționari”.

În acest caz, interesul comun al acționarilor, principiul egalității acțiunilor [art. 94 alin. (1)] și cel al exercitării cu bună - credință a drepturilor (art. 136 indice 1) devin temei de intervenție în justiție, în vederea invalidării hotărârii adunării generale, în urma constatării deturnării abuzive a puterii în societate, respectiv anularea hotărârii luate cu votul unui acționar aflat în conflict de interese cu societatea.

Președintele consiliului de administrație, Ș_____ Vuza, primește o indemnizație fixă de 5.000 euro/net/lună, în timp ce pentru ceilalți membri ai consiliului de administrație a fost aprobată o indemnizație de 250 euro/net/lună, de 20 de ori mai puțin în comparație cu președintele CA.

Solicită admiterea apelul, modificarea sentinței atacate și anularea hotărârii adunării generale ordinare a acționarilor S.C. I______ SA.

Prin întâmpinarea formulată, intimata S.C. IAȘITEX S.A. solicită respingerea ca nefondat a apelului.

Intimata susține că în mod corect instanța de fond a reținut că au fost invocate de către reclamantă 4 motive de nulitate ale hotărârii AGOA din data de 24.07.2013, respectiv încălcarea dispozițiilor imperative ale art. 117 alin. 6, art. 130 alin. 2, art. 8 lit. g și art. 127 alin. l din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificările si completările ulterioare, motive care s-au dovedit a fi nefondate.

Referitor la încălcarea prevederilor art. 117 alin. 6, învederează că a demonstrat cu acte că societatea a respectat în totalitate prevederile imperative ale acestui text de lege, în sensul că în ambele convocatoare publicate în Monitorul Oficial al României nr. 3083/11.06.2013 și nr. 3362/26.06.2013, în cotidianul Bună Ziua Iași din 07.06.2013 și 21.06.2013, transmise sub forma Rapoartelor curente către CNVM București și B____ de Valori București (societatea fiind de tip deschis, cotată la B____ și sub reglementările CNVM) s-a făcut mențiunea că „lista cuprinzând informații cu privire la candidații propuși pentru funcția de administrator poate fi consultată și completată la sediul societății din Iași _____________________, începând cu data publicării anunțului de convocare precum și pe site-ul B.V.B și __________________. Nu este vina societății dacă ceilalți acționari nu au venit cu completări.

Prin urmare, nu s-a făcut dovada încălcării obligației de informare pe care o impune textul de lege invocat și nici nu i s-a produs apelantei vreo vătămare a intereselor legitime, de natură să justifice anularea Hotărârii AGOA contestată. Astfel încât susținerea recurentei este fără temei si solicitam a fi respinsa .

Referitor la observația reclamantei că votul privind alegerea administratorilor nu a fost unul secret, așa cum prevede art. 130 alin. 2, consideră că aceasta este neîntemeiată.

Intimata susține că reclamanta se raportează strict la dispozițiile legale invocate, fără a aduce în discuție si reglementările speciale în materie emise de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, respectiv Regulamentul nr. 6/2009. Acest act normativ conține mai multe reglementari în privința modului de alegere a administratorilor.

În primul rând, art. 5 pct. 6 b) reglementează procedura de vot prin procură (prin reprezentare), precizând că pentru acest tip de vot se utilizează formularele de procură specială. De asemenea, la art. 5 pct. 8 se prevede expres că convocatorul A__ trebuie să cuprindă și data-limită până la care se pot face propunerile privind candidații pentru posturile de administratori.

Intimata pretinde că a respectat întru-totul aceste dispoziții legale, așa cum se poate constata analizând convocatoarele publicate în Monitorul Oficial nr. 3083/11.06.2013 si nr. 3362/26.06.2013. În plus, având în vedere dispozițiile art. 117 alin. 6 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificările si completările ulterioare, în convocator a precizat că lista cuprinzând informațiile cu privire la numele, localitatea de domiciliu și calificarea profesionala a persoanelor propuse pentru funcția de administrator se află la dispoziția acționarilor, putând fi consultată și completată de aceștia. În acest sens, precizează că singurul acționar care a făcut propuneri privind candidații pentru posturile de administratori a fost S.C. A2 IMPEX SRL PLOIEȘTI, acționarul majoritar al societății. Aceste propuneri au fost cu mult timp înainte aduse la cunoștința tuturor celorlalți acționari, prin publicarea lor pe site-ul societății cu mult timp înainte de data AGOA din 24.07.2013, respectiv odată cu publicarea convocatorului în Monitorul OFICIAL.

Referitor la cuprinsul procurii speciale, art. 15 pct. 6 din Regulamentul nr. 6/2009 prevede expres că în cazul în care pe ordinea de zi este înscrisă alegerea administratorilor, fiecare candidat pentru consiliul de administrație va fi trecut separat, acționarul având posibilitatea să voteze „pentru”, „împotrivă” sau „abținere”. Conform alin. 2 al art. 15, reprezentatul acționarului are obligația să voteze in conformitate cu instrucțiunile formulate de acționarul care l-a desemnat.

Pentru ședința AGOA din 24.07.2013 de la __________________ au fost primite de la acționari 2 procuri speciale și un formular de vot prin corespondență.

Astfel, S.C. A2 Impex SRL Ploiești a fost reprezentată prin mandatar A____ A__, conform procurii speciale nr. 8/18.07.2013 iar SIF II M______ S.A Bacău și-a exprimat votul prin formularul de vot înregistrat sub nr. 156/18.07.2013.

_________________________________ și-a exprimat votul prin mandatar C______ T_____ M____, conform mandatului de reprezentare nr. 9977/19.07.2013.

Intimata învederează că procurile speciale cu voturile acționarilor au fost primite la societate în termenul legal dar la ședință a participat doar acționarul majoritar _______________ Ploiești, care și-a exprimat în mod secret votul cu privire la alegerea administratorilor. Acționarul SIF II M______ a precizat pe plicul cu care a fost transmisă corespondența respectiv Formular de vot prin corespondenta „a se deschide în timpul ședinței”, tocmai pentru a respecta secretul votului privind alegerea și revocarea administratorilor.

Prin urmare, raportat la dispozițiile legale invocate mai sus și la situația de fapt expusă, este evident că nu a fost afectat sub nicio forma interesul vreunui acționar prin alegerea administratorilor.

În plus, se poate constata că argumentele reclamantei în susținerea anulării Hotărârii AGOA din 24.07.2013 pe acest considerent nu au nicio legătura cu situația de fapt: niciun moment nu a existat premisa exercitării de către administratori a influenței personale asupra acționarilor, iar votul acționarilor a fost exercitat prin mandatari în baza procurilor speciale transmise în termen legal societății.

Intimata consideră neîntemeiată observația reclamantei că hotărârea AGOA din 24.07.2013 nu indică aspecte esențiale, precum puterile conferite. Acest aspect nu a fost luat niciun moment în discuție, nici în momentul convocării AGOA nici in cursul ședinței AGOA. Aceasta deoarece actul constitutiv al societății conținea la data AGOA reglementari în ceea ce privește puterile conferite administratorilor și directorilor, nemaifiind necesară reenumerarea lor în conținutul convocatorului.

Precizează că reclamanta nu a solicitat niciodată să i se pună la dispoziție un exemplar al actului constitutiv și, în plus, nu a avut obiecții atunci când a convocat AGEA și a adoptat hotărâri având ca obiect modificări ale acestuia.

Intimata contestă că acționarul majoritar avea obligația de a se abține de la vot la stabilirea indemnizației președintelui C.A., întrucât avea un interes contrar celui al societății.

În opinia sa, reclamanta dă o interpretare greșita art. 127 alin. l din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificările si completările ulterioare.

În speță, acționarul majoritar, S.C. A2 Impex SRL Ploiești nu are nici un interes contrar aceluia al S.C. I______ __________________ că în cadrul ședinței AGOA din 24.07.2013, a fost ales administrator domnul Vuza Ș_____ nu poate fi interpretat sub nicio forma în acest sens. Problema interesului contrar apare doar în situația în care, prin votul său, acționarul respectiv ar obține anumite avantaje pe seama societății. Or, după cum se poate constata, în speța, S.C A6 Impex SRL Ploiești nu obține niciun avantaj urmare a votului sau. In plus, nici măcar nu se poate pune problema vreunui interes contrar, dat fiind faptul ca votul sau nu a vizat vreo operațiune comerciala ce urma a fi încheiata cu societatea, ci doar problema indemnizației Președintelui CA.

Precizează ca, așa cum s-a arătat si în cadrul ședinței AGOA si s-a consemnat si în procesul verbal, alegerea domnului Vuza Ș_____ în funcția de membru al consiliului de administrație si Președinte al CA., a fost determinata de rezultatele foarte slabe înregistrate de S.C. I______ SA Iași în ultimii ani, in ciuda numeroaselor schimbări la nivelul conducerii executive: in decursul a trei ani au fost schimbați șase directori generali.

In ceea ce privește cuantumul indemnizației stabilite pentru Președintele C.A., așa cum rezulta din cuprinsul procesului-verbal al ședinței, s-au avut in vedere anumite atribuții suplimentare fata de cele stabilite în sarcina tuturor membrilor CA. Astfel, se precizează expres ca Președintele CA. va avea, în principal, următoarele atribuții: elaborarea strategiei de dezvoltare a societății; asumarea deciziei de afaceri; găsirea de noi parteneri comerciali în tara si străinătate; reorganizarea/restructurarea societății; dezvoltarea de noi activități; dezvoltarea piețelor de desfacere - găsirea si deschiderea de noi piețe de desfacere in tara si străinătate; justificare si implementare de noi investiții; reprezentare în fata organelor statului, a partenerilor comerciali, precum si în fata oricăror persoane fizice si juridice care au legătura cu activitatea si interesele societății; orice alta activitate care ii intra in atribuții si care este in interesul societății.

Prin urmare, stabilirea unei asemenea indemnizații nu a fost determinata de un interes personal al domnului Vuza S_____, așa cum susține reclamanta, ci de interesul societății, implicit al tuturor acționarilor, de rentabilizare a activității si aducerea societății pe profit.

Ținând seama ca obiectivele, sarcinile ce revin Președintelui CA. sunt prevăzute expres in procesul verbal al ședinței AGOA, este evident ca in situația in care acestea nu vor fi îndeplinite, oricare dintre acționari, implicit reclamanta, este îndreptățit la promovarea unei acțiuni in răspundere, reglementata de Legea nr.31/1990.

Deci, nici pe departe nu se poate vorbi de o favorizare nejustificata a domnului Vuza Ș_____, atâta timp cat in situația obținerii unor rezultate necorespunzătoare se poate pune problema responsabilității domniei sale.

În ceea ce privește afirmația ca „acționarul majoritar _______________ Ploiești are interese contrare intereselor generale” învederează că acționarul majoritar nu are interese contrare intereselor generale ale societății, ba din contra interesul acționarului majoritar este obținerea de profit de către societate, pentru ca acest profit sa se distribuie sub forma de dividende.

Menționează de asemenea ca și in situația nerespectării interdicției instituite de dispozițiile art. 127 alin 1 din LSC, in principiu nu poate fi atrasa nulitatea hotărârii AGOA din 24.07.2013 luata de acționarul care s-ar afla in conflict de interese, ci doar acesta ar fi obligat la despăgubiri, daca prin votul sau s-a format majoritatea necesara si societatea a fost prejudiciata. De altfel, abuzul de majoritate, care consta in exercitarea discreționara a dreptului de vot de către acționarul majoritar in vederea realizării intereselor individuale si in dauna interesului social, cu scopul prejudicierii acționarilor minoritari, trebuie dovedit de către reclamanta, inclusiv sub aspectul prejudiciului cauzat.

Învederează intimata ca reclamanta - acționar minoritar, deținătoare a unui număr de 100 de acțiuni la societate - se folosește de voturile pe care le deține, în scopul de a șicana acționarii semnificativi realizând un abuz de minoritate, prin atacarea in mod constant a hotărârilor adunărilor generale, sau refuzul de a vota anumite aspecte legate de activitatea curenta a societății, fără însa a propune vreodată o soluție în scopul dezvoltării societății.

Abuzul de drept de control si supraveghere îl exprima prin hărțuirea sistematica si nejustificata a organelor societare prin formularea acțiunilor în anulare si opoziția nejustificata, scopul unic fiind de a împiedica votul unor operațiuni esențiale.

În apel nu s-au administrat probe noi.

Examinând actele și lucrările dosarului, în aplicarea articolului 479 alineat (1) din Codul de procedură civilă aprobat prin Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificări, curtea constată că apelul este nefondat, în condițiile în care tribunalul a stabilit corect situația de fapt, care are pe deplin corespondent în probele administrate și a aplicat judicios dispozițiile legale relevante.

Pentru a răspunde punctual criticilor expuse de apelantă, curtea notează că motivul de nulitate legat de încălcarea dispozițiilor art. 117 alin. 6 ipoteza a II-a din Legea nr. 31/1990, nu este operant, în condițiile în care reclamanta nu specifică informațiile care - în concret - nu au fost puse la dispoziția asociaților, cu privire la administratorul propus.

Este judicioasă concluzia tribunalului că reclamantei nu i s-a produs nici o vătămare a intereselor legitime, de natură să justifice anularea hotărârii A__ contestate. Susținerea că prima instanță confundă nulitatea de drept procedural cu aceea de drept substanțial este neîntemeiată, vătămarea trebuind să existe și în acest din urmă caz.

Referitor la cel de-al doilea motiv de nulitate, derivând nerespectarea caracterului secret al votului în procedura de revocare/numire a administratorilor, astfel cum obligă dispozițiile art. 130 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, corect a constatat tribunalul că în cazul acționarului prezent la A__ din data de 24.07.2013 nu rezultă nerespectarea condiției votului secret, în raport de documentația atașată hotărârii contestate și depusă la dosarul cauzei.

Curtea reține că pârâtei îi sunt aplicabile dispozițiile cuprinse în Regulamentul nr. 6/2009 al CNVM, operând regulile referitoare la convocare și procedura de vot prevăzute de art. 5 din acest act normativ, din care rezultă posibilitatea votului prin procură și corespondență. Contrar celor susținute de apelantă, procedura votului secret reglementată de art. 130 din Legea nr. 31/1990 nu are caracter absolut. Pentru A__ din 24.07.2013 a fost reglementată procedura de vot prevăzută în convocator, pe care reclamanta nu a contestat-o la momentul convocării, astfel încât este judicioasă concluzia tribunalului, că acesteia nu i-au fost afectate interesele legitime, de natură să justifice anularea hotărârii contestate.

În ceea ce privește al treilea motiv de nulitate, acesta nu atrage nulitatea absolută în caz de încălcare, reclamantei revenindu-i sarcina de a proba vătămarea suferită ca urmare a nestabilirii cu ocazia A__ din 24.07.2013 a puterilor conferite administratorilor numiți.

În fine, al patrulea motiv de nulitate, derivând din încălcarea obligației de abținere de la vot a acționarului majoritar - în raport de persoana propusă în calitate de administrator - prin raportare la prevederile art. 127 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 (existența unui interes contrar aceluia al societății) curtea notează că nu este întemeiat, întrucât stabilirea indemnizației administratorului la un anumit plafon - considerat de apelantă disproporționat de mare față de ceilalți membri ai consiliului de administrație - nu poate atrage nulitatea - astfel cum corect a reținut prima instanță - decât în măsura în care din punct de vedere financiar societatea nu ar putea suporta plata indemnizației. Nu s-a dovedit în speță că acționarul majoritar ar fi votat cu rea-credință, cum pretinde apelanta.

Raportat considerentelor expuse și în aplicarea art. 480 alineat (1) teza I Cod procedură civilă, curtea va respinge apelul și va păstra sentința Tribunalului Iași.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul formulat de B_________ I__________ Limited împotriva sentinței nr. 60/2014 din 24 februarie 2014, pronunțată de Tribunalul Iași, Secția II civilă - contencios administrativ și fiscal, hotărâre pe care o păstrează.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 27 Octombrie 2014.

Președinte, A___ G_______		Judecător, C______-A________ S_____
	Grefier, D___ G__________

Red. și tehnored. G.A.

Tehnoredactat

G.D.

2 ex./08.10.2015

Tribunalul Iași: F_____ A_____ A________