R O M Â N I A

CURTEA DE APEL B____

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX DECIZIE Nr. 1971/2015

Ședința publică de la data de 15 Octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE - M___ G_______ C_______

Judecător - M_____ G______ B_______

Judecător - Olguța L____ T______

Grefier - F________ B____

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă S.C C_______ S.A. împotriva sentinței civile nr. 197 din 12 martie 2015 pronunțată de Tribunalul B____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX/*, în contradictoriu cu intimatul-reclamant I______ M. A________, având ca obiect acțiune în anulare a hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns avocat M_______ P____ pentru recurenta-pârâtă cu delegație la dosar și intimatul-reclamant I______ M. A________ personal și asistat de avocat B_____ E______ M_____ cu delegație la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:

Reprezentanții părților arată că nu mai au cereri de formulat.

Nemaifiind cereri de formulat sau alte chestiuni prealabile, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Avocat M_______ P____, având cuvântul pentru recurenta-pârâtă S.C C_______ S.A., arată că și-a întemeiat motivele de recurs pe dispozițiile art. 304 pct. 6 și 9 Cod procedură civilă. Astfel, în ceea ce privește motivele recursului întemeiate pe art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, acestea se referă la punctele 2 și 3 din Hotărârea A.G.E.A. din 24.09.2011 privind două contracte de împrumut cu garantare ipotecară. În ceea ce privește motivele de recurs încadrate în art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă, consideră că acestea sunt întemeiate, susținând că, deși reclamanta a solicitat anularea punctelor 1, 3 și 4 din A.G.E.A., instanța de fond a dat în plus față decât s-a cerut, respectiv a dispus anularea împuternicirii și mandatului administratorului societății, fiind încălcate astfel, dispozițiile art. 129 Cod procedură civilă. Solicită a se observa că în acțiunea în anulare se practică un stil neprocedural, în sensul că, în concluziile orale s-a făcut referire la motive și dispoziții legale ce nu se regăsesc în cererea de chemare în judecată, respectiv la convocatorul care nu ar respecta dispozițiile art. 117 din Legea nr. 31/1990. De asemenea, în aceleași concluzii se face referire și la art. 131 din aceeași lege, temei legal ce nu se regăsește în cererea de chemare în judecată. Susține că instanța de fond a analizat cererea de chemare în judecată numai pe cvorumul adunării generale a acționarilor contestate în cauză, nu și pe considerentele acțiunii. De asemenea, se motivează pe dispozițiile art. 115 din Legea nr. 31/1990 referitor la faptul că adunarea acționarilor nu a avut cvorum, însă în combaterea acestor argumente există decizia Curții de Apel Târgu M____ nr. 425/2014 ale căror dispoziții au stabilit că acțiunile deținute de fiecare dintre acționari trebuiau calculate procentual în raport de data majorărilor de capital și de modificările actului constitutiv. Or, în afara dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX al Tribunalului B____ în care se susține că a fost schimbat procentul deținut de acționari, nu există o altă dovadă în cauză. La paginile 11, 12 și 13 se analizează care este structura acționariatului. Aceste două motive inserate în concluziile recurentului, le consideră nelegale și care nu trebuiau reținute în considerentele instanței de fond. De asemenea, apreciază că un abuz al instanței de fond a constat și în faptul că, deși la termenul din data de 05.02.2015, a formulat o cerere de amânare a cauzei, aceasta i-a respins-o fără o a analiza. Pe fondul cauzei, solicită a se observa că reclamantul nici nu s-a prezentat la adunarea generală a acționarilor pentru a-și susține interesele, ulterior contestând hotărârea acestei adunări cu privire la procentul deținut de Taban A______. Tot în fața instanței de fond, a invocat excepția lipsei de interes la primul obiect și lipsa de obiect interes și legitim actual la al doilea obiect. A invocat excepția lipsei de interes cu privire la capătul de cerere prin care s-a solicitat anularea raportului administratorului unic deoarece mențiunile din acest raport erau propuneri de atragere de capital, ulterior fiind pronunțată o hotărâre de menținere a hotărârilor de majorare de capital. Referitor la lipsa de obiect a acțiunii consideră că instanța de fond a apreciat greșit dispozițiile art. 127 din Legea nr. 31/1990 având în vedere că reclamantul face referire la o ipotecă ce nu mai există. În ce privește punctul din hotărârea adunării generale referitor la ipotecă, solicită a se constata că a existat cvorumul pentru adoptarea acestuia, având în vedere că cele două acționare dețineau un procent de acțiuni de peste 53%. În mod greșit, instanța de fond a reținut reaua-credință și caracterul abuziv, trecând peste motivul invocat privind conflictul de interese, fără a lua în calcul lipsa ipotecii și a interdicției. Cele două acționare au făcut toate demersurile pentru supraviețuirea societății, iar în situația în care cele două acționare au dat posibilitatea intimatului-reclamant Ilierscu M. A________ să majoreze capitalul societății, acesta a refuzat, situație confirmată de expertiza tehnico-judiciară depusă la dosar. Cu privire la mandatul numitei Taban A______, solicită a se constata că aceasta îl are încă din anul 2011, inclusiv capacitatea de a ipoteca. Pentru toate aceste motive, solicită, în principal, admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței recurate, iar pe fond admiterea excepției lipsei de interes și respingerea acțiunii. În subsidiar, în situația în care se reține că nu a fost respectat dreptul la apărare de către instanța de fond, solicită casarea hotărârii recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare. În ceea privește cheltuielile de judecată, arată că documentele justificative depuse la dosarul cauzei se referă la cheltuieli efectuate în fața instanței de fond, astfel încât, cheltuielile efectuate în recurs le va solicita pe cale separată.

Avocat B_____ E______ M_____, având cuvântul pentru intimatul-reclamant I______ M. A________, solicită respingerea recursului formulat de recurenta-pârâtă S.C C_______ S.A.. Astfel, solicită înlăturarea susținerii recurentei-pârâte referitoare la faptul că instanța de fond a dat mai mult decât s-a cerut, având în vedere că prin acțiunea formulată s-a solicitat anularea raportului de activitate care conține și anularea acelui mandat al intimatei-pârâte Taban A______. Reclamantul nu a solicitat alte chestiuni în afara celor menționate prin acțiune. Or, din lucrările dosarului rezultă că a menționat toate capetele de cerere ale acțiunii încă de la redactarea cererii de chemare în judecată, motivare probată cu documentele aflate la dosarul cauzei. Este de observat că mandatul acționarei Taban A______ se referă la administrarea societății, nu și la ipotecă și este prevăzut la art. 10 din actul constitutiv al societății, articol care se regăsește și în prezent. În ceea ce privește analiza cvorumului, consideră că instanța de fond a apreciat corect susținerile intimatului-reclamant, astfel cum rezultă la punctele I, II, IV și V. Se încearcă de către recurenta-pârâtă crearea unei situații confuze în ceea ce privește procentul acționarilor față de faptul că la instanța de fond nu s-a făcut referire la decizia Curții de Apel Târgu M____, ci doar la dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Tribunalului B____ prin care s-a anulat art. 7 din actul constitutiv al societății. Prin anularea acestui articol s-au anulat și dat acțiuni către acționarii B______ V_______ și Taban A______ și către ceilalți. Singurul articol referitor la majorarea de capital este cel din Hotărârea AG.E.A. din 14.07.2007. Recurenta-pârâtă a emis hotărâri consecutive abuzive și că, cvorumul analizat de instanța de fond este corect și legal, astfel încât, raportat la aceasta situație, structura acționariatului, nu se ridică la procentul de 51,3 %. Având în vedere că nu există acest cvorum și raportat la aceste două aspecte de nelegalitate, instanța nu le-a mai analizat ca fiind rămase fără obiect.

În ceea privește excepțiile lipsei de interes și de obiect invocate, în mod corect nu au fost analizate de instanța de fond întrucât nu au fost invocate până la încheierea dezbaterilor și mai mult decât atât, le consideră neîntemeiate, pentru faptul că recurenta a fost reprezentată în fața instanței de fond, de consilierul juridic. Se mai susține de către recurentă că a existat un tratament discriminatoriu în ceea ce privește asigurarea apărării; or, din verificarea actelor și lucrărilor dosarului, se poate observa că recurenta a abuzat de aceste cereri de amânare a cauzei pentru apărare.

Pentru aceste considerente, solicită respingerea recursului ca nefondat, întrucât nu sunt incidente dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă. Totodată, solicită obligarea recurentei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată, conform documentelor justificative depuse la dosarul cauzei.

Solicitând cuvântul în replică, reprezentanta recurentei-pârâte arată că împuternicirea dată numitei Taban A______, prevede și reprezentarea societății în relațiile cu instituțiile statului, băncile și alți parteneri. În ceea ce privește, pct. 1 din A.G.E.A. din 24.09.2011, solicită a se constata că acesta constă în aprobarea raportului administratorului și a mandatului de reprezentare al societății. Referitor la cvorum, susține că nu trebuia luat în considerare cel din anul 2007, fiind pronunțată și o hotărâre în acest sens.

Constatând dezbaterile închise, instanța reține cauza în pronunțare.

După închiderea dezbaterilor, se depun la dosarul cauzei Hotărârile A.G.E.A. din data de 24.09.2011 și extras din Monitorul Oficial al României, partea a IV-a, nr. 2648/19.07.2011.

C U R T E A

- deliberând -

Asupra recursului în materia litigiilor cu profesioniști de față constată următoarele:

Prin cererea de chemare înregistrată la Tribunalul B____ - Secția I civilă sub nr. XXXXXXXXXXXXX din 25.10.2011, reclamantul I______ M. A________ a chemat în judecată pârâta S.C. C_______ S.A. în contradictoriu cu care a solicitat anularea Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor din 24.09.2011 în ceea ce privește punctul 1 al ordinii de zi referitor la aprobarea raportului administratorului unic și punctele 2-4 referitoare la gajarea bunurilor societății și instituirea interdicției de înstrăinare pentru garantarea creditului obținut de către acționarul majoritar al societății.

Prin încheierea de ședință din data de 10.09.2012 pronunțată de Tribunalul B____ Secția I civilă s-a dispus trimiterea cauzei la Tribunalul B____, secția a II-a civilă și de contencios administrativ.

Prin sentința civilă nr. 197 din 12.03.2015 Tribunalul B____ a admis acțiunea și a anulat Hotărârea Adunării Generale Extraordinare din 24.09.2011; obligând pârâta la plata către reclamant a sumei 4340 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat și de 39 lei, reprezentând taxă de timbru.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:

În fapt, prin Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor din 24.09.2011 publicată în Monitorul Oficial al României Partea a IV-a, nr. 3807/11.10.2011 s-a aprobat raportul administratorului unic privind oportunitatea majorării capitalului social cu suma de 2.195.000,5 lei și împuternicirea administratorului unic cu îndeplinirea procedurii de majorare și s-a decis instituirea interdicției de înstrăinare asupra tuturor imobilelor proprietatea S.C. C_______ S.A. în conformitate cu condiția prevăzută în contractul de credit xxxxx/05 din 14 iulie 2011, garantarea facilităților de credit în sumă de 2.000.000 lei și 3.700.000 lei contractate de Rustrans S.R.L. conform contractelor de împrumut xxxxx/07 din 14.07.2011 și xxxxx/06 din 14.07.2011 cu ipoteca și interdicțiile aferente asupra imobilelor proprietatea S.C. C_______ S.A. situate în B____, __________________. 6, având nr. cadastrale 7093/1, 7093/2, 7093/4, 7093/5, 7094, cesiunea indemnizațiilor de asigurare datorate în baza poliței de asigurare asupra clădirilor, fiind împuternicită doamna Taban A______ să negocieze și să semneze contractul de împrumut, contractul de ipotecă, contractele de garanție, actele adiționale cât și alte acte solicitate de bancă.

Din lista acționarilor rezultă faptul că la adoptarea acestei hotărâri au fost prezenți: B______ V_______ (xxxxx acțiuni), Taban A______ (3 acțiuni), Rustrans S.R.L. (xxxxxxx acțiuni), constatându-se în procesul verbal al ședinței prezența acționarilor care reprezintă 96,99% din capitalul social.

În ceea ce privește neregularitățile invocate referitoare la neîndeplinirea obligației de convocare, se observă că adunarea generală extraordinară a fost convocată pentru data de 24.09.2011, ordinea de zi constând în prezentarea raportului de activitate al administratorului, convocarea fiind publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a din 18.08.2011, actul de publicitate neconținând nicio informație referitoare la conținutul raportului de activitate. Sunt de reținut dispozițiile art. 117 din Legea nr. 31/1990 și scopul publicării ordinii de zi, respectiv împiedicarea formării unei majorități neașteptate, trebuind să asigure acționarului posibilitatea de a se documenta și pregăti cu privire la problemele care urmează a fi discutate. Convocarea nu poate fi rezumată la o simplă formalitate, astfel cum s-a întâmplat în cauză, trimiterea generică la raportul administratorului, fără a menționa în mod explicit problemele supuse dezbaterii adunării, nerespectând cerințele legale, nefiind realizată o informare efectivă a acționarilor. Neindicarea ordinei de zi în mod clar atrage sancțiunea nulității absolute a hotărârii adoptate, fiind încălcat dreptul acționarilor de a fi informați, respectiv de a aprecia asupra participării în cadrul adunării generale extraordinare.

În ceea ce privește neregularitățile referitoare la cvorum și majoritate, argumentele reclamantului ca fiind fondate, aplicabile fiind dispozițiile art. 115 din Legea nr. 31/1990. Pentru verificarea respectării condițiilor de formă prevăzute de lege pentru adoptarea hotărârii este necesară stabilirea configurației capitalului social, a acționarilor cât și a prevederilor actului constitutiv referitoare la cvorum și majoritate, având în vedere modificările aduse structurii acționariatului cât și hotărârile judecătorești pronunțate în litigiile anterioare având ca obiect actele adoptate de adunarea generală extraordinară.

Potrivit actului constitutiv din 14.04.2007, capitalul social al societății C_______ S.A. era fixat la suma de 155.333,20 lei, împărțit în 141.212 acțiuni nominative, în valoare nominală de 1,1 lei, reclamantul I______ M A________ având o cotă de participare la beneficii și pierderi de 26.87%, B______ I V_______ o cotă de participare de 15,70 %, Taban I A______ de 10,70 %, iar acționarii persoane fizice o cotă de 46,73 %. În ceea ce privește condițiile de cvorum pentru validitatea deliberărilor adunării generale extraordinare s-a stipulat necesitatea prezenței acționarilor care reprezintă ¼ din numărul total de drepturi de vot, hotărârile fiind luate cu majoritatea voturilor deținute de acționarii prezenți.

Prin Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a acționarilor din 25.06.2011 s-a modificat actul constitutiv al societății, stabilindu-se condiția de cvorum pentru validitatea deliberărilor adunării generale extraordinare, respectiv prezența acționarilor care să dețină 51,1% din numărul total de drepturi de vot.

Prin hotărârea nr. 1/6.07.2011 s-a hotărât majorarea capitalului social al societății pârâte cu suma de 77.000 lei prin compensarea creanțelor lichide și exigibile deținute de societatea Rustrans, capitalul social fiind de 232.333,2 lei, împărțit în 211.212 acțiuni, cotele de participare fiind următoarele: Taban A______ 22,19%, I______ M A________ 21,88%, Balaiță I V_______ 12,32 %, _______________ 33,15 %, acționarii persoane fizice 10,46%.

Ulterior, prin Hotărârea Adunării Generale Extraordinare din 12.08.2011 s-a dispus majorarea capitalului social al C_______ S.A. cu suma de 2.195.000,5 lei, prin compensarea creanțelor lichide și exigibile deținute de Rustrans S.R.L. cu acțiuni în număr de 1.995.455 cu valoare nominală de 1,1 lei, capitalul social fiind de 2.427.333,7 lei, împărțit în 2.206.667 acțiuni, structura acționarilor fiind următoarea: Rustrans S.R.L. cotă de participare de 93,60%, acționari persoane fizice, cotă de 6,40%, acționarii I______ A________, B______ V_______, Taban A______ regăsindu-se în lista acționarilor persoane fizice, cota fiind sub 5%. Potrivit actului constitutiv din 12.08.2011, capitalul social a fost fixat la 2.206.667 acțiuni, Rustrans S.R.L. având o cotă de participare de 93,60%, iar acționarii persoane fizice, o cotă de 6,40%. (articolul 7). În ceea ce privește condițiile de cvorum pentru validitatea deliberărilor adunării generale extraordinare s-a stipulat necesitatea prezenței acționarilor care reprezintă 51,1% din numărul total de drepturi de vot, hotărârile fiind luate cu majoritatea voturilor deținute de acționarii prezenți (articolul 15).

Prin sentința civilă nr. 384/2012, pronunțată de Tribunalul B____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, irevocabilă prin respingerea recursului, s-a anulat punctul 4 din Hotărârea Adunării Generale Extraordinare din 25.06.2011, Hotărârea nr. 1/6.07.3011 a administratorului unic și punctul 8 din articolul 18 din actul constitutiv din 6.07.2011.

Prin sentința civilă nr. 81/2014, pronunțată de Tribunalul B____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, irevocabilă prin respingerea recursului, s-a anulat Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor din 12.08.2011 și s-a anulat articolul 7 al actului constitutiv al societății din 12.08.2011.

Având în vedere efectele celor două hotărâri judecătorești, structura capitalului social și a acționarilor trebuie raportată la actul constitutiv din 14.04.2007, anularea actelor adoptate de adunările generale extraordinare referitoare la majorarea capitalului social, cât și anularea articolului 7 din actul constitutiv din 12.08.2011 determinând repunerea părților în situația anterioară respectiv valoarea capitalului social de 155.333,20 lei, numărul de acțiuni 141.212, fiind înlăturată calitatea de acționar a ___________________. Întrucât prin sentința civilă nr. 81/2014 s-a anulat doar în parte actul constitutiv din 12.08.2011, respectiv doar articolul 7 referitor la capitalul social, prevederea inserată în articolul 15 care definește condițiile de cvorum și majoritate a fost menținută.

Raportând cota deținută de acționarii prezenți, respectiv B______ I V_______ și Taban A______ la numărul total de drepturi de vot (141.212), prin aplicarea prevederilor actului constitutiv din 14.04.2007 (aspect reținut cu putere de lucru judecat și prin sentința civilă nr. 384/2012), se observă că nu a fost respectată cerința cvorumului, aceasta trebuind să fie de 51,1 % și nu de ¼. Cerința de cvorum trebuie respectată pentru fiecare punct în parte supus votului, având în vedere probleme dezbătute în cadrul adunării extraordinare. Se impun a fi înlăturate apărările pârâtei referitoare la efectele juridice ale oportunității majorării, având în vedere faptul că sentința civilă nr. 59/2012 pronunțată de Tribunalul B____ a fost casată prin decizia civilă nr. 18/2012, pronunțată de Curtea de Apel B____, considerentele instanței de recurs care au determinat anularea punctului referitor la oportunitatea majorării capitalului social vizând nerespectarea condițiilor referitoare la cvorum și majoritate necesare majorării capitalului social.

Excepțiile invocate de pârâtă în cadrul concluziilor scrise referitoare la lipsa de interes și la lipsa de obiect nu pot fi analizate, fiind depășită etapa procedurală în cadrul căreia partea putea invoca neregularități referitoare la cererea de chemare în judecată.

Nu se mai impune analizarea conflictului de interese între acționarul Rustrans S.R.L. și societate și nici incidența abuzului de majoritate prin acțiunea acestui subiect (încălcarea articolului 127 din lege), întrucât prin sentința civilă nr. 384/2012 și sentința civilă nr. 81/2014 acesta a fost înlăturat din structura acționariatului, hotărârile judecătorești având putere de lucru judecat, caracterul retroactiv al sancțiunii nulității actelor de majorare a capitalului social determinând lipsa calității de acționar, respectiv lipsa dreptului de vot în adunarea generală.

Lipsa calității de acționar al societății Rustrans S.R.L. determină lipsa interesului societății în garantarea contractelor încheiate de o persoană juridică străină de societate și în instituirea interdicției de înstrăinare a imobilelor societății, pentru îndeplinirea condițiilor contractelor încheiate de un terț. Din această perspectivă apare ca întemeiat motivul invocat de reclamant referitor la încălcarea articolului 136¹ din lege, text care consacră limitele exercițiului drepturilor acționarilor: buna credință și promovarea cu prioritate a intereselor legitime ale societății. Drepturile și interesele acționarilor sunt legitime în măsura în care sunt subsumate lui affectio societatis, prevederile articolului 136¹ fiind de ordine publică, încălcarea unei dispozițiile imperative atrăgând sancțiunea nulității hotărârii. Întrucât prin punctele 2-4 ale hotărârii se apără exclusiv interesele unui terț, fără a fi justificat un interes legitim al societății în instituirea unor garanții pentru executarea unor contracte de împrumut în care societatea nu este parte, s-a făcut dovada abuzului acționarilor prezenți, sancțiunea fiind nulitatea hotărârii, dreptul la acțiunea în răspundere pentru acoperirea prejudiciului nefiind de natură să excludă sancțiunea nulității.

Apărările pârâtei referitoare la achitarea creditelor contractate și la radierea ipotecilor nu pot conduce la lipsa de obiect a cererii de anulare, elementele învederate fiind ulterioare adoptării hotărârii, și vizează executarea contractelor, iar scopul urmărit de reclamant este acela de constatare a nulității deciziei adunării generale a acționarilor, cerere care trebuie analizată prin prisma respectării condițiilor de fond și formă necesare adoptării actului, cauzele nulității fiind anterioare sau cel mult concomitente datei adoptării actului, și nu prin prisma modului de executare a contractelor de împrumut.

Față de aceste aspecte, având în vedere neîndeplinirea condiției referitoare la convocare, neîndeplinirea condiției referitoare la cvorum, nerespectarea prevederilor articolului 136¹, față de efectele sentințelor nr. 384/2012 și nr. 81/2014, se impune anularea hotărârii contestate.

Culpa procesuală a pârâtei, rezultată din respingerea acțiunii atrage incidența dispozițiilor articolului 274 Cod procedură civilă și obligarea acesteia, prin raportare la complexitatea cauzei, la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 4379, reprezentând onorariu avocat (4340) și taxă timbru (39).

Împotriva hotărârii tribunalului, în termen legal, pârâta S.C. C_______ S.A. a formulat prezentul recurs prin care a solicitat casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare. În cererii de recurs, recurenta a invocat, în drept, dispozițiile art. 304 pct. 6 și 9 din Codul de procedură civilă din 1865. În dezvoltarea acestor motive de nelegalitate, recurenta a susținut următoarele:

I. Motivul prevăzut de art. 304 pct. 6 din Codul de procedură civilă din 1865 este incident întrucât „instanța a acordat mai mult decât s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut”. Reclamantul a solicitat anularea hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor C_______ S.A. din 24.09.2011 în ceea ce privește punctul 1 al ordinii de zi referitor la aprobarea raportului administratorului unic – susținând că a fost luată cu încălcarea art. 127 coroborat cu art. 136¹ din Legea nr. 31/1990 și art. 948 pct. 4 din Codul civil (1864) – și punctele 2-4 referitoare la gajarea bunurilor societății și instituirea interdicției de înstrăinare pentru garantarea creditului obținut de către acționarul majoritar al societății – pentru care a făcut trimitere la art. 127 coroborat cu art. 136¹ din Legea nr. 31/1990.

Instanța a analizat legalitatea hotărârii contestate și prin prisma altor aspecte de legalitate neinvocate de către reclamant. La pct. 1 s-a solicitat anularea hotărârii doar cu privire la aprobarea raportului administratorului unic, iar nu și în ceea ce privește „împuternicirea administratorului unic în îndeplinirea procedurii de majorare”. Prin soluția dată, instanța a depășit limitele de învestire cu privire la motivele de nelegalitate a hotărârii A__, adăugare tipică plus petita.

De asemenea, reclamantul nu a făcut referire la cvorumul și majoritatea în condițiile art. 115 din Legea nr. 31/1990 și nici cu privire la regularitatea actului de convocare a adunării în raport de art. 117 din Legea nr. 31/1990 și acestea fiind aspecte de plus petita, instanța încălcând dispozițiile art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă. de altfel, din considerentele hotărârii reiese că judecătorul a motivat sentința cronologic, conform concluziilor orale ale reclamantului, pe fondul cauzei, concluzii care nu puteau fi primite având în vedere dispozițiile art. 132 pct. 2 din Codul de procedură civilă. Astfel, fără a exista o modificare a cererii de chemare în judecată, instanța a procedat la soluționarea cauzei în raport de situațiile noi de fapt și de drept învederate de reclamant, prin avocat.

II. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, motiv reglementat de art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă.

1. Instanța a încălcat dispozițiile art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă prin aceea că a respins, cu o motivare care nu corespunde realității, cererea de amânare a cauzei determinată de imposibilitatea de prezentare a avocatului pârâtei; tribunalul a reținut că cererea formulată la termenul din 5.03.2015 determină o a doua amânare a cauzei. În realitatea, amânarea din 5.02.2015 a fost determinată de cererea de abținere a judecătorului și nu ca urmare a cererii de amânare formulată de avocatul ales al pârâtei. Cererea de amânare din 5.03.2015 era prima din partea pârâtei care ar fi determinat amânarea cauzei. Maniera în care a procedat instanța a fost de natură a-i încălca dreptul la un proces echitabil, determinând imposibilitatea formulării excepțiilor și apărărilor născute în raport de aspectele invocate la critica formulată în temeiul art. 304 pct. 6 din Codul de procedură civilă având în vedere că, tocmai la termenul din 5.03.3015, prin concluziile orale, avocatul reclamantului a modificat oral obiectul cererii de chemare în judecată, invocând noi motive.

În altă ordine de idei, prin pct. 1 al hotărârii contestate s-a aprobat raportul administratorului unic privind oportunitatea majorării capitalului social cu suma de 2.195.500,5 lei prin subscripție publică. Față de această situație se impune a fi reținută excepția lipsei de interes legitim și actual a reclamantului în anularea hotărârii din 24.09.2011. Analiza oportunității este o operațiune prealabilă, consultativă, pregătitoare a aprecierii nevoii majorării capitalului social și această operațiune a fost împlinită prin acte ulterioare. Deciziile și actele ulterioare care atestă majorarea capitalului social au fost consfințite prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.

2. Pentru aceleași motive hotărârea recurată este criticabilă și în privința soluționării celui de-al doilea capăt de cerere referitor la pct. 2-4 ale hotărârii contestate.

În primul rând, având în vedere radierea oricărei sarcini existente pe bunurile S.C. C_______ S.A. , a invocat excepția lipsei de interes legitim și actual, precum și excepția lipsei de obiect cu privire la acest capăt de cerere; toate creditele contractate au fost achitate, iar ipotecile instituite au fost radiate, așa cum rezultă și din adresa nr. 410/9.10.2013 a ING Bank.

Preluând întocmai concluziile de fond ale reclamantului, instanța a apreciat greșit că, în raport de sentința civilă nr. 384/2012 și de sentința civilă nr. 81/2014, analizarea condiției cvorumului trebuie raportată la actul constitutiv din 14.04.2007. Dimpotrivă, de la această dată și până la 24.09.2011 structura acționariatului S.C. C_______ S.A. s-a modificat, Taban A______ și B______ V_______ dobândind între timp un număr mai mare de acțiuni prin vânzare-cumpărare. La momentul adoptării hotărârii din 24.09.2011, aceste două acționare dețineau împreună cota de 53,08% din capitalul social al C_______ s-a, dacă se exclude în totalitate participația acționarului ___________________. În atare situație, chiar în lipsa acestui acționar, exista majoritatea necesară adoptării hotărârii, prevăzută de art. 15 din actul constitutiv, respectiv 51,1%. Raportat concret la reprezentarea din cadrul adunării generale extraordinare a acționarilor din 24.09.2011, votul a fost luat în unanimitate, cei prezenți votând „pentru”. Din acest punct de vedere este depășită condiția legală impusă de art. 115 din ș 31/1990 raportat la art. 153²² din aceeași lege.

Prin întâmpinare, intimatul-reclamant I______ A________ a solicitat respingerea recursului pentru următoarele argumente:

Recurenta a făcut o interpretare inovativă a art. 304 pct. 6 din Codul de procedură civilă, opinie aflată în contradicție cu toată practica și doctrina în materie. Recurenta nu s-a raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, ci la motivarea în fapt și în drept a cererii, însă motivul reglementat de art. 304 pct. 6 este nu este incident întrucât se referă doar la dispozitivul hotărârii. „Plus petita” se referă la suplimentarea capetelor de cerere, prin dispozitivul hotărârii în timp ce, în cauză, instanța de fond nu a adăugat niciun alt capăt de cerere prin dispozitivul pronunțat.

Instanța era obligată să analizeze toate aspectele de nelegalitate rezultate din probe și numai raportat strict la motivele de nelegalitate invocate prin cererea de chemare în judecată. prin cerere nu au putut fi invocate toate motivele de nelegalitate întrucât reclamantul nu a avut la dispoziție toate înscrisurile care au stat la baza adoptării hotărârii. În plus, cererea de chemare în judecată conține critica referitoare la neîndeplinirea cvorumului.

În privința motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, trebuie constatat că instanța a făcut o corectă interpretare și aplicare a legii, iar încălcarea art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă nu conduce la nelegalitatea hotărârii cu atât mai mult cu cât s-a amânat pronunțarea, cu posibilitatea părților de a depune concluzii scrise. Susținerea recurentei nu este nici adevărată întrucât cererea de amânare pentru lipsă de apărare nu era prima formulată în acest dosar și, mai mult, recurenta a fost reprezentată de consilierul juridic.

În ceea ce privește modificare orală a motivelor din cererea de chemare în judecată, consilierul juridic la pârâtei nu a solicitat termen pentru a lua cunoștință de aceste modificări, ci pentru lipsa avocatului angajat, astfel că o precizare a motivelor de fapt ale acțiunii nu au condus la prejudicierea dreptului de apărare al recurentei. În plus, potrivit Statutului profesiei de avocat, în cazul imposibilității de prezentare, avocatul trebuie să-și asigure substituirea, lucru realizat prin prezenta consilierului juridic.

Justifică atât un interes legitim, cât și actual având în vedere că prin această hotărâre s-a dat posibilitatea unei noi majorări de capital social. Interesul este legitim dacă se apără un drept prevăzut de lege, drepturile sale încălcate fiind conferite de deținerea unui procent din acțiunile recurentei, drepturi care nu sunt identice cu cele rezultate după noua majorare de capital social.

Recurenta este în eroare cu privire la neîndeplinirea condiției interesului de a fi actual. Având în vedere că recurenta nu a criticat faptul că interesul nu ar fi născut, ceea ce presupune că acesta este născut, și din această condiție rezultă contestatoare interesul era actual la data promovării cererii de chemare în judecată. Pe parcursul judecății, condiția interesului de a fi actual nu s-a stins, ci a rămas prezent pe tot parcursul judecății.

Examinând hotărârea recurată în raport de motivele de recurs invocate, curtea de apel constată următoarele:

I. Dreptul la apărare constituie un drept fundamental, fiind garantat la nivel constituțional prin art. 24. Încălcarea acestui drept, considerată de recurentă a fi motiv de modificare a hotărârii în temeiul art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă din 1865, constituie un motiv de casare potrivit art. 304 pct. 5 din Codul de procedură civilă. Prin urmare, analiza acestei critici se impune a fi făcută din perspectiva motivului de casare menționat.

Dreptul la apărare nu poate fi exercitat, însă, nelimitat. Art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 prevede în mod clar că instanța poate da un singur termen de apărare, temeinic motivată.

Verificând actele dosarului de fond se constată că cererea de amânare pentru lipsă de apărare din 5.03.2015 nu este prima care a fost formulată de pârâtă pe parcursul perioadei în care cauza s-a aflat pe rolul Tribunalului B____ (25.10.2011 – 12.03.2015), succesiv la Secția I civilă, iar apoi la Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Astfel, mai înainte de primul termen de judecată, din 14.11.2011, pârâta S.C. C_______ S.A. a formulat cerere de amânare pentru lipsă apărare, amânarea cauzei pentru următorul termen de judecată (12.12.2011) fiind dispusă pentru acest unic motiv. Ulterior acestei amânări, pârâta a formulat întâmpinare și a fost reprezentată prin avocatul ales V___ S________ S_____ (conform împuternicirii avocațiale datată 12.12.2011, aflată la fila 55 din volumul I). Cauza a fost suspendată la data de 9.11.2012, suspendarea fiind dispusă până la soluționarea dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX. După formularea de către reclamant, la data de 2.10.2014, a unei cereri de repunere pe rol – dar mai înainte de a se fi dispus repunerea cauzei pe rol, au existat termene de judecată stabilite în scopul repunerii pe rol, acordate, însă, pentru soluționarea unor cereri succesive de recuzare și de abținere – pârâta a fost reprezentată de un alt avocat, M________ P____ (conform împuternicirii avocațiale datate 17.11.2014, fila 77 volumul II) care a mai formulat două cereri de amânare pentru lipsă de apărare și anume: prima cerere, depusă pentru termenul din 5.02.2015, adică anterior repunerii pe rol, a fost justificată prin existența unei alte cauze, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în care reprezenta o altă parte, într-un alt dosar (fila 101, volumul II); cea de-a doua cerere (fila 121 volumul II), formulată pentru termenul din 5.03.2015, a avut același motiv. La termenul din 5.02.2015 judecătorul desemnat să soluționeze cauza a formulat cerere de abținere, astfel încât nu s-a mai pronunțat asupra cererii de amânare formulată de pârâtă, cauza fiind trimisă președintelui de secție pentru repartizare în vederea soluționării cererii de abținere; după soluționarea cererii de abținere, s-a stabilit termen la data de 5.03.2015. Abia la termenul de judecată din 5.03.2015 instanța a dispus repunerea cauzei pe rol, dup care, mai înainte de dezbateri, a acordat părților cuvântul asupra cererii de amânare pentru lipsă de apărare formulată de pârâtă; cererea a fost respinsă pentru două considerente: prezența consilierului juridic al pârâtei; dispozițiile art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă și faptul că pârâta a formulat cereri de apărare în cadrul Secției civile, pentru depunerea întâmpinării și pregătirea apărării.

Din cele reținute, se constată că pârâta a formulat, în perioada în care cauza s-a aflat pe rol – cu excluderea perioadei de suspendare, 9.11.2012 – 5.03.2015, perioadă care a cuprins-o și pe cea necesară soluționării cererilor de recuzare și de abținere care au fost formulate după momentul în care reclamantul a solicitat repunerea cauzei de rol (2.10.2014 – 5.03.2015) – pârâta a formulat, în temeiul art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, două cereri de amânare pentru lipsă de apărare, pentru termenele din 14.11.2011 și 5.03.2015. Acesta este, de altfel, unul dintre motivele pe care prima instanță a respins cererea de amânare din 5.03.2015, respectiv cererile anterioare de amânare formulată de pârâtă atunci când dosarul s-a aflat la Secția I civilă, iar nu cererea formulată la data de 5.02.2015, dată la care cauza nu fusese încă repusă pe rol. Prin urmare, având în vedere că cererea din 5.03.2015 era a doua cerere de amânare întemeiată pe art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, soluția primei instanțe de respingere a cererii de amânare a fost dată cu respectarea acestor dispoziții. În plus, s-a avut în vedere faptul reprezentării pârâtei de către consilierul juridic. Faptul ulterior, reieșit din dezbaterile de fond, al completării de către reclamant a motivelor de nelegalitate a hotărârii contestate, nu era cunoscut de instanță la momentul la care s-a pronunțat asupra cererilor de repunere pe rol și de amânare, iar orice vătămare i-ar fi fost produsă pârâtei prin analizarea de către tribunal a unor motive de nelegalitate neinvocate prin cererea de chemare în judecată nu poate fi raportată la dispozițiile art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă.

II. Deși prin cererea de recurs argumentele în susținerea motivelor reglementate de art. 304 pct. 6 și de art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă au fost grupate distinct de recurentă, această instanță consideră necesar, dat fiind faptul că legitimitatea interesului este strâns legată de temeinicia pretențiilor reclamantului, ca excepția lipsei de interes – care este o excepție de fond, peremptorie și absolută – să fie fi analizată în contextul dinamicii motivelor de fapt și de drept care au fondat cererea de chemare în judecată și a împrejurărilor survenite ulterior introducerii acțiunii.

Interesul, condiție de exercițiu a acțiunii civile, analizat ca folos practic urmărit de reclamantul care formulează o cerere de chemare în judecată, trebuie să îndeplinească, între altele, cerințele de a fi legitim și de a fi născut și actual. Prima cerință se analizează în strânsă legătură cu temeinicia pretențiilor formulate (excepția lipsei de interes fiind o excepție de fond), iar cea de-a doua, deși are în vedere momentul în care a fost introdusă cererea de chemare în judecată, nu poate fi corect analizată dacă nu se are în vedere și menținerea interesului pe parcursul soluționării cauzei. În cauză, interdependența dintre cele două cerințe (pe care trebuie să le îndeplinească interesul) este mult mai evidentă dată fiind durata mare dintre momentul introducerii acțiunii și cel al soluționării ei (determinată de existența unor cauze de a căror soluționare s-a considerat – de tribunal, dar și de părțile care, neexercitând calea de atac a recursului împotriva suspendării judecății, au achiesat la soluția tribunalului – că depinde soluționarea prezentei cauze), dar mai ales de faptul că în această perioadă au survenit modificări ale situației de fapt și de drept, modificări neinvocate de reclamant în formele și termenele de procedură prescrise de Codul de procedură civilă, dar avute în vedere de tribunal la darea hotărârii. Astfel, tribunalul a procedat în mod neunitar, având în vedere legitimitatea interesului la data pronunțării hotărârii, prin raportare la motive de nelegalitate supravenite, neinvocate prin cererea de chemare în judecată (și care nici nu existau la acel moment), însă, în ceea ce privește cerința de a fi actual a interesului a avut în vedere momentul formulării acțiunii. Astfel, analiza cerinței cvorumului și majorității (art. 115 din Legea nr. 31/1990) s-a făcut prin prisma efectelor unor hotărâri judecătorești care nu existau la data formulării cererii de chemare în judecată (analiză legată și de legitimitatea interesului) în timp ce apărările pârâtei referitoare la achitarea creditelor contractate și la radierea ipotecilor au fost înlăturate întrucât sunt ulterioare adoptării hotărârii contestate.

La data de 24.09.2011, Adunarea generală extraordinare a acționarilor S.C. C_______ S.A. a adoptat o hotărât următoarele: 1. aprobarea raportului administratorului unic privind oportunitatea majorării capitalului social cu suma de 2.195.00,5 lei și împuternicirea administratorului unic cu îndeplinirea procedurii de majorare; 2. în conformitate cu condiția prevăzută în contractul de credit nr. xxxxx/05 din 14.07.2011, în sumă de 2.000.000 lei, încheiat cu ___________________., instituirea interdicției de înstrăinare asupra tuturor imobilelor proprietatea S.C. C_______ S.A.; 3. garantarea facilităților de credit în sumă de 2.000.000 lei și de 3.700.000 lei contractate cu S.C. Rustrans S.A., precum și a accesoriilor, cu următoarele: ipotecă și interdicțiile aferente asupra imobilelor S.C. C_______, situate în ___________________; cesiunea indemnizațiilor de asigurare datorate în baza polițelor de asigurare asupra clădirilor menționate; 4. împuternicirea dată directorului general, Taban A______, de a negocia contractul de împrumut, contractul/contractele de ipotecă de ipotecă, contractele de garanție, acte adiționale la aceste contracte, precum și a oricăror altor documente necesare sau solicitate de bancă în vederea aducerii la îndepliniri a hotărârii.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat anularea hotărârii din 24.09.2011 în ceea ce privește punctul 1 al ordinii de zi referitor la aprobarea raportului administratorului unic și punctele 2-4 referitoare la gajarea bunurilor societății și instituirea interdicției de înstrăinare pentru garantarea creditului obținut de către acționarul majoritar al societății (obiectul cererii de chemare în judecată, ca element al acesteia). Cu toate acestea, tribunalul a anulat hotărârea din 24.09.2011 în integralitatea sa, ceea ce reprezintă plus petita în privința părților din hotărâre necontestate, motiv prevăzut de art. 304 pct. 6 din Codul de procedură civilă.

Însă, ceea ce este mai important – și strâns legat de cerința interesului de a fi legitim – este faptul că instanța a schimbat, în parte, cauza cererii (ca element al acțiunii) de chemare în judecată, înțeleasă ca temei juridic al cererii, dat mai ales ca motive care au determinat reclamantul să formuleze acțiunea. Cererea de chemare în judecată a fost fundamentată, în esență, pe abuzul de majoritate exercitat de acționarul ___________________.; în drept, reclamantul a invocat, în privința pct. 1 al hotărârii din 24.09.2011, încălcarea art. 136¹ din Legea nr. 31/1990 coroborat cu art. 948 pct. 4 din Codul civil, iar în privința pct. 2-4, încălcarea art. 127 coroborat cu art. 136¹ din Legea nr. 31/1990. Din compararea motivelor de fapt și de drept ale acțiunii cu cele pentru care tribunalul a pronunțat hotărârea recurată este lesne de constatat că, exceptând dispozițiile art. 136¹ din Legea nr. 31/1990, cele din urmă motive sunt diferite de cele dintâi, hotărârea întemeindu-se în principal, pe pierderea calității de acționar a ___________________., ca motive de nulitate reținându-se încălcarea dispozițiilor art. 117 din Legea nr. 31/1990 privind convocarea și a art. 115 din Legea nr. 31/1990 privind cvorumului și majoritatea, acestea raportate la o situație de fapt rezultată ca efect al sentințelor civile nr. 384/13.11.2012 pronunțată de Tribunalul B____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, irevocabilă prin decizia nr. 425/R din 17.01.2014 pronunțată de Curtea de Apel Târgu M____ și nr. 81/4.04.2014 pronunțată de Tribunalul B____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, irevocabilă prin decizia civilă nr. 2600 din 4.09.2014 pronunțată de Curtea de Apel B____.

Așadar, tribunalul a reținut motive de drept neinvocate de reclamant, raportate la o situație de fapt care nu exista la data introducerii cererii de chemare în judecată, schimbând, practic, cauza acțiunii. Acesta reprezintă o încălcare a dispozițiilor 294 alin. 1 teza I din Codul de procedură civilă, aplicabil în recurs în temeiul art. 316 din Codul de procedură civilă, text care interzice schimbarea, în calea de atac, a calității părților, a cauzei sau obiectului cererii. Încălcarea acestor dispoziții a cauzat pârâtei, care nu a avut cunoștință și nu s-a putut apăra față de motivele de fapt și de drept neinvocate de reclamant prin cererea de chemare în judecată, dar reținute de tribunal, i-a cauzat acesteia o vătămare în sensul art. 105 alin. 2 din Codul de procedură civilă, motiv de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 din Codul de procedură civilă (instanța de recurs putând restabili calificarea și încadrarea corectă a argumentelor recurentei în motivele de recurs reglementate de art. 304).

În ceea ce privește cerința interesului de a fi actual se constată, cu referire, mai întâi, la pct. 1 al hotărârii adunării generale extraordinare din 24.09.2011 – în partea contestată prin acțiune, respectiv aprobarea raportului administratorului unic privind oportunitatea majorării capitalului social cu suma de 2.195.000,5 lei – că interesul reclamantului nu era născut și actual nici la data formulării acțiunii și, cu atât mai puțin, la data pronunțării hotărârii recurate. Este de constatat că analiza/supunerea spre aprobare a unei astfel de oportunități nu este o condiție prealabilă obligatorie a majorării efective de capital, a cărei legalitate ar trebui să fie supusă controlului judiciar separat de actul (hotărârea adunării generale extraordinare) prin care s-a decis în mod efectiv majorarea capitalului social. La dosar nu s-a depus hotărârea adunării generale subsecventă celei din 24.09.2011 și nici dovezi cu privire la contestarea pe cale judiciară a unei astfel de hotărâri, prin considerente tribunalul făcând referire la majorarea de capital (tot în sumă de 2.195.000 lei, dar prin compensarea creanțelor lichide și exigibile pe care le avea ___________________. împotriva pârâtei) hotărâtă anterior, în cadrul adunării generale extraordinare din 12.08.2011 (anulată prin sentința civilă nr. 81 din 4.04.2014, pronunțată de Tribunalul B____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX); s-a susținut doar, de către pârâtă, că ulterior s-a majorat capitalul social prin subscripție publică și că deciziile și actele ulterioare au fost confirmate printr-o altă hotărâre judecătorească (nemenționată). Din considerentele deciziei civile nr. 2335 din 6.06.2013 pronunțată de Curtea de Apel B____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX (depusă de pârâtă odată cu concluziile scrise, la tribunal) rezultă doar că a exista o majorare de capital, prin subscripție publică, cu suma de 2.054.519,50 lei, hotărârea adunării generale extraordinare a acționarilor din 5.12.2011, care a fost supusă controlului instanței în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, nefiind, însă, cea prin care s-a hotărât majorarea capitalului social, ci cea prin care s-a modificat actul constitutiv privind structura capitalului social, ca urmare a majorării capitalului social cu suma de 2.054.519,50 lei.

În ceea ce privește interesul reclamantului de solicita anularea pct. 2-4 din hotărârea din 24.09.2011 – în partea contestată prin acțiune, respectiv gajarea bunurilor societății și instituirea interdicției de înstrăinare pentru garantarea creditului obținut de către acționarul majoritar al societății – este de constatat că cerința interesului de a fi actual nu s-a menținut până la soluționarea cauzei. Se are în vedere că ipotecile și interdicțiile care fuseseră înscrise în cartea funciară, la data de 18.10.2011, cu privire la imobilele aparținând pârâtei, situate în B____, _______________________. 6, au fost radiate la data de 15.10.2013, astfel cum rezultă din încheierile nr. xxxxx, nr. xxxxx, nr. xxxxx, nr. xxxxx, nr. xxxxx (pentru imobilele provenite din nr. cadastral pe hârtie xxxxx, menționat la pct. 3 al hotărârii din 24.09.2011), nr. xxxxx (pentru imobilul cu nr. cadastral xxxxx menționat la pct. 3 al hotărârii din 24.09.2011), nr. xxxxx (pentru imobilul cu nr. cadastral xxxxx menționat la pct. 3 al hotărârii din 24.09.2011), încheieri ale Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară B____. Prin urmare, se constată că, în privința acestui capăt de cerere, la data pronunțării hotărârii, nu mai subzista interesul reclamantului.

Față de cele ce preced, pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 5, 6 și 9 din Codul de procedură civilă, se impune casarea hotărârii recurate, admiterea excepției lipsei de interes a reclamantului în formularea acțiunii și respingerea acțiunii pentru acest motiv.

În privința cheltuielilor de judecată avansate de pârâtă la instanța de fond – doar acestea fiind solicitate de recurenta-pârâtă – curtea de apel va face aplicarea art. 274 alin. 3 din Codul de procedură civilă, considerând că onorariul avocatului pârâtei în fața instanței de fond, în sumă de 8239,8 lei (conform facturii fiscale nr. 646/12.11.2014, aflată la fila 172, volumul II fond) este nepotrivit de mare în raport de munca depusă de avocat în perioada în care acesta a reprezentat pârâta, respectiv în perioada următoare cererii de repunere pe rol formulate de reclamant (2.101.2014). Avocatul pârâtei s-a prezentat în fața tribunalului doar la termenul din 21.11.2014 (când cauza nu fusese încă repusă pe rol) când a formulat oral o cerere de recuzare, depusă apoi în scris, cerere care a prilejuit trimiterea dosarului la președintele de secție pentru soluționarea acestui incident procedural; la următoarele termene, din 5.02.2015 când s-a formulat o cerere de abținere și 5.03.2015 când cauza a fost repusă pe rol și au avut loc dezbaterile asupra fondului cauzei, avocatul pârâtei nu a fost prezent, depunând la dosar concluzii scrise.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C C_______ S.A. împotriva sentinței civile nr. 197 din 12 martie 2015 pronunțată de Tribunalul B____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX/*, în contradictoriu cu intimatul-reclamant I______ M. A________.

Casează hotărârea recurată și, rejudecând cauza, decide:

Admite excepția lipsei de interes și, în consecință, respinge acțiunea pentru lipsa interesului.

Admite în parte cererea pârâtei S.C. C_______ S.A. privind cheltuielile de judecată și, prin urmare, obligă reclamantul să plătească pârâtei S.C. C_______ S.A. suma de 4.000 lei cheltuieli de judecată la instanța de fond.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 15 octombrie 2015.

Președinte, M___ G_______ C_______	Judecător, M_____ G______ B_______	Judecător, Olguța L____ T______
	Grefier, F________ B____

red.sent. O. G. P______

tehnored. dec. rec. M.G.C./29.10.xxxxx

Fl. B./3 ex.