Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX - plângere contravențională –

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

D EC I Z I A NR. 1457

Ședința publică din 14 octombrie 2015

Instanța constituită din:

Președinte : Z______ C_____

Judecător: C_____ A___

Grefier : I_____ A___ O___

Pe rol, judecarea apelului formulat de intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România împotriva sentinței civile nr. 118 din data de 05.02.2015 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXXX, intimată fiind petenta S.C. T_______ S.R.L.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, la prima strigare au lipsit părțile, situație în care, instanța dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se constată, de asemenea, lipsa acestora.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, instanța reținând că prin cererea de apel s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, că probatoriul este epuizat, iar cauza în stare de judecată, reține cauza spre soluționare.

După deliberare,

T R I B U N A L U L,

Asupra apelului de față, constată:

Prin plângerea contravențională promovată la această instanță și înregistrată sub nr. XXXXXXXXXXXXX din 03.11.2014, petenta _________________., în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA C______, a solicitat anularea procesului verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx din 13.10.2014 și pe cale de consecință anularea măsurii de sancționare contravențională și înlocuirea sancțiunii contravenționale cu sancțiunea avertisment.

În motivare, petenta a arătat că în baza procesului-verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx din data de 13.10.2014, a fost sancționată cu amendă contravențională în valoare de 2.750,00 lei, cu posibilitatea achitării a jumătate din minim, adică suma de 1.375,00 lei, deoarece a fost înregistrată pe raza comunei Iacobești, județul Suceava - DN 2, circulând la data de 21.07.2014 cu vehiculul categoria E, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX fără a avea achitată contravaloarea tarifului de utilizare reglementat de O.G. 15/2002, că înregistrarea a fost efectuată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei - SIEGMCR, respectiv o camera montată în localitatea Pielești, județul D___.

Pe cale de excepție, petenta a invocat prescripția dreptului de a aplica sancțiunea amenzii contravenționale. Cu privire la excepția invocată, arătă că potrivit art. 9 alin. (3) din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România „Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1)." Totodată, potrivit art. 9 alin. (1) și (2) din O.G. nr. 15/2002, constatarea contravențiilor se face de către persoanele împuternicite prin lege, dar, începând cu data de 1 august 2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România. Din interpretarea coroborată a acestor texte de lege rezultă că momentul constatării contravenției este reprezentat de momentul când mijlocul tehnic omologat amplasat pe rețeaua de drumuri din România a înregistrat săvârșirea contravenției. In consecință, procesul verbal trebuie întocmit în termen de 30 de zile de la data înregistrării video a săvârșirii contravenției de către mijloacele tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri din România, ori în cazul de față, constatarea contravenției s-a făcut la data de 21.07.2014, procesul-verbal a fost întocmit la data de 13.10.2014 și a fost primit la data de 20.10.2014, la aproximativ 3 luni, deci în afara termenului de 30 de zile prevăzut de dispozițiile art. 9 alin. (3) din OG 15/2002, acest fapt nu a fost unul intenționat, ci s-a datorat unei neglijențe în achiziționarea unei noi roviniete. Mai arată petenta, în motivarea plângerii că autovehiculul este destinat transportului de material lemnos în principal numai pe raza comunei Stulpicani, rareori se deplasează în afara comunei, ocazie cu care achiziționează rovinietă pe timp de 1 lună. Cât privește contravențiile prevăzute de art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, privind fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă, care pot fi constatate și prin mijloace tehnice omologate, acestora le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, (art. 10 din OG 15/2002) act normativ care obligă la semnarea proceselor-verbale contravenționale sub sancțiunea nulității absolute. În acest sens, art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 prevede că: "Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal. Nulitatea se constată și din oficiu". Ori, procesele-verbale contravenționale emise în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 sunt generate și semnate electronic, fiind transmise contravenienților nu prin intermediul unui sistem electronic, ci pe suport de hârtie prin intermediul serviciilor poștale.

Potrivit Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică „înscris în forma electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar", respectiv „Semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare" (art. 4 pct. 2 și 3 din actul normativ menționat). Art. 5 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, prevede: „înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată". Codul civil diferențiază actul sub semnătură privată de actul autentic, acesta din urmă fiind, potrivit legii, acel act care s-a făcut cu solemnitățile prevăzute de lege de către un funcționar public competent. În schimb, actul sub semnătură privată este actul întocmit și semnat de către părți, în raporturile civile dintre acestea, iar nu de către un funcționar de stat abilitat de lege cu încheierea unor acte de constatare și de sancționare a contravențiilor.

Procesul-verbal de contravenție, având natura juridică a unui act administrativ, deci de drept public, este considerat un act autentic, iar nu un înscris sub semnătură privată, fiind emis de un agent constatator în exercitarea atribuțiilor sale, astfel că nu îi sunt aplicabile prevederile Legii nr. 455/2001 referitoare la semnătura electronică. Nicio dispoziție a Legii nr. 455/2001 și nicio alta lege specială nu prevede posibilitatea atașării semnăturii electronice unui proces-verbal de constatare a unei contravenții sau a unui alt act autentic.

În drept, plângerea contravențională a fost întemeiată pe dispozițiile art. 7 alin. (2) și (3), art. 16 alin. (7), art. 17, art. 21 alin. (3), din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, ale art. 8, art. 9 alin. (2) și (3) și art. 10 din O.G. 15/2002 și ale art. 4 și 5 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică.

A depus la dosar, în copie sau original, următoarele acte: procesul verbal de constatare a contravenției contestate, dovada de plată a taxei judiciare de timbru.

Intimata a depus întâmpinare, arătând împrejurările care au condus la sancționarea contravențională a petentei, solicitând respingerea plângerii contravenționale promovate, întrucât, procesul verbal de constatare a contravenției conține mențiunea expresă că a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator T____ Steluța, cu certificatul calificat emis de CertSIGN S.A.

Potrivit intimatei, constatarea contravențiilor s-a efectuat cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei, contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor și au întocmite și semnate cu respectarea prevederilor legale, conținând mențiunea expresă că au fost generate și semnate electronic de către agenții constatatori, cu certificatele calificate emise de CERTSIGN SA.

A fost înaintată documentația care a stat la baza încheierii proceselor verbale de constatare a contravențiilor în sarcina petentei.

Prin sentința civilă nr. 118 din data de 05.02.2015 pronunțată în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, Judecătoria Gura Humorului a admis plângerea contravențională formulată de petenta ___________________. în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. - C______, și în consecință a anulat procesul verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx din 13.10.2014, încheiat de către intimată în sarcina petentei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției _________ nr. xxxxxxx din 13.10.2014, petentei _______________, i s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 2750 lei, cu posibilitatea achitării în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului verbal de constatare a contravenției a jumătate din minimul amenzii.

S-a avut în vedere că, petenta a fost înregistrată pe raza comunei Iacobești, județul Suceava - DN 2, circulând la data de 21.07.2014 cu vehiculul categoria E, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX fără a avea achitată contravaloarea tarifului de utilizare reglementat de O.G. 15/2002, că înregistrarea a fost efectuată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei - SIEGMCR, respectiv o camera montată în localitatea Pielești, județul D___.

Intimata, conform celor arătate în întâmpinare, a solicitat respingerea plângerii contravenționale.

Potrivit art. 27 din OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, comunicarea procesului verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul său, operațiunea de afișare fiind consemnată într-un proces verbal semnat de cel puțin un martor.

Prin Decizia nr. 10 din 10 iunie 2013 – Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii – Dosar nr. 7/2013, s-a admis recursul în interesul legii, formulat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a decis, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 teza I rap. la art. 14 al.1, art. 25 al.2 și art. 31 al.1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, că modalitatea de comunicare a procesului verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire, că cerința comunicării procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată este îndeplinită și în situația refuzului expres al primirii corespondenței, consemnat în procesul verbal încheiat de funcționarul poștal.

În aceste condiții, față de actele și lucrările dosarului, de prevederile legale mai sus arătate, precum și cele ale art. 31 din OG nr. 2/2001, instanța a constatat că plângerea contravențională a fost formulată în termen .

Activitatea de constatare a contravenției se realizează și se materializează, în final, prin încheierea unui proces verbal pe care agentul constatator îl poate întocmi, atât în prezența, cât și în lipsa făptuitorului, pe baza constatărilor personale și a probelor administrate de el.

Acest proces verbal este actul administrativ prin care se individualizează fapta ilicită și contravenientul.

Procesul verbal de constatare a contravenției marchează existența raportului juridic contravențional, ce se va afla la baza derulării întregii activități procesuale contravenționale până la stingerea acesteia, fiind actul prin care se declanșează și la care se raportează activitatea de tragere la răspundere a celor care au săvârșit contravenții.

El reprezintă singurul act al contravenției săvârșită în fața organului sancționator, al instanței de judecată ori a organului de executare și, de asemenea, reprezintă actul supus controlului judiciar.

Procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acestuia, este contestată chiar prezumția de care se bucură.

În acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului verbal.

De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Hotărârea din 4 octombrie 2007, pronunțată în cauza A_____ împotriva României, a statuat că ”deși statele au posibilitatea de a

nu sancționa unele infracțiuni sau le pot pedepsi pe cale contravențională decât pe cale penală, autorii infracțiunilor nu trebuie să se afle într-o situație defavorabilă pentru simplul fapt că regimul juridic aplicabil este diferit de cel aplicabil în materie penală”.

Posibilitatea constatării din oficiu a nulității absolute a procesului verbal de contravenție este o derogare de la principiul disponibilității care guvernează procesul civil, ale cărui reglementări sunt aplicabile în materia contravențiilor.

În această situație, instanța ca reprezentantă a intereselor statului și ale cetățenilor lui, este chemată să cenzureze faptele consemnate de către agentul constatator, dând expresie principiului legalității și egalității de tratament juridic a părților.

Conform art. 34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă acestea s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului verbal de constatare a contravenției și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.

Art. 17 din O.G nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor prevede că „lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal. Nulitatea se constată și din oficiu”.

Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică spune, pe scurt , că „înscrisul în formă electronică este destinat pentru a fi citit prin intermediul unui program informatic”.

Procesele verbal de constatare a contravenției se primesc pe hârtie și nu „printr-un program informatic”.

Din interpretarea prevederilor art.5 din Legea nr. 455/2001, instanța a reținut că înscrisurile electronice cărora le este atașată semnătura electronică sunt asimilate, în ceea ce privește condițiile și efectele, înscrisurilor sub semnătură privată.

Noul Cod de Procedura Civilă diferențiază înscrisul sub semnătură privată de înscrisul autentic, acesta din urmă fiind acel act întocmit cu solemnitățile prevăzute de lege de către un funcționar public competent.

În schimb, înscrisul sub semnătură privată este actul întocmit si semnat de persoane în raporturile civile dintre acestea, iar nu de un funcționar abilitat de lege cu încheierea unor acte de constatare și de sancționare a contravențiilor.

Procesul-verbal are natura juridica a unui act administrativ, un act autentic, de drept public, astfel că nu îi sunt aplicabile prevederile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică.

Nici o dispoziție a Legii nr. 455/2001 și nici o altă lege speciala nu prevede posibilitatea atașării semnăturii electronice unui proces-verbal de constatare a unei contravenții sau a unui alt înscris autentic.

În aceste condiții, față de prevederile legale mai sus arătate, instanța a constatat că este dată nulitatea procesului verbal de constatare a contravenției pentru lipsa olografă a semnăturii agentului constatator , urmând a admite plângerea contravențională și a dispus anularea procesului verbal de constatare a contravenției încheiat în sarcina petentei, precum și exonerarea de plata amenzii contravenționale aplicate și a tarifului de despăgubire.

Împotriva acestei sentințe, la data de 02.03.2015, a declarat apel intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, solicitând admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii și menținerea procesului – verbal contestat ca fiind legal și temeinic întocmit.

În motivare a arătat că în instanța de fond a interpretat eronat faptul că emiterea înscrisului electronic nu poate fi asimilată cu încheierea unui proces verbal de contravenție valid.

Procesul-verbal de constatare a contravenției a fost emis prin Sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR, iar proprietarul/utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a MAI - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a vehiculelor, în baza protocolului dintre această instituție și C_____ SA. Or, din interpretarea art. 34 din OG 2/2001 reiese că procesul – verbal a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă având în vedere că la data constatării contravenției, pentru autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX nu exista rovinietă valabilă.

Dispozițiile art. 4 și 5 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, se aplică înscrisurilor generate în formă electronică, iar înscrisul semnat electronic este asimilat cu privire la condiții, altele decât semnătura, și efecte înscrisului sub semnătură privată. Semnătura este condiție a înscrisului, dar nu se poate susține că semnarea este validată de însăși semnătura în această situație. Astfel, semnătura electronică este un elemente independent de înscris, fie că este sub semnătură privată sau autentică, fie că este o simplă declarație pe propria răspundere.

Semnătura electronică reprezintă așadar forma digitală a semnăturii olografe, având aceeași funcționalitate și aplicabilitate ca și semnătura olografă, servind la identificarea semnatarului și atestarea, precum în prezenta cauză, de către agentul constatator învestit cu autoritatea statală, că cele constatate în procesul verbal de contravenție corespund întru-totul stării de fapt și de drept celor reținute, învestind astfel actul de constatare al contravenției cu prezumția de legalitate și temeinicie.

Nicio dispoziție legală nu interzice ca semnătura electronică să poată fi aplicată pe înscrisuri autentice. Se realizează o confuzie între generarea unui înscris în formă electronică și materializarea pe suport de hârtie a acestora date și informații astfel generate.

De asemenea, contravenientului nu i se comunică originalul înscrisului, care este generat electronic, ci o copie, conform art. 25 alin. 1 din OG nr. 2/2001 procesul verbal se va înmâna sau, după caz, comunica, în copie contravenientului.

Procesul verbal de contravenție este un înscris generat și semnat în forma electronică, cu respectarea prevederilor legale în materie, iar sub aspectul naturii lor juridice se mai reține că legea privind semnătura electronică trebuie interpretată sistematic, art. 6 și 7 din acest act normativ prevăzând expres efectul identic cu cel al actului autentic pentru înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică.

În plus, OG nr. 2/2001 nu stabilește cel fel de semnătură se aplică pe procesele verbale de contravenție, olografă sau electronică, lăsând astfel posibilitatea aplicării și a semnăturii electronice.

Pentru toate aceste motive solicită admiterea apelului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii și menținerea procesului verbal atacat ca fiind legal și temeinic întocmit.

În drept și-a întemeiat apelul pe dispozițiile art. 461, art. 471Cod procedură civilă, OG 2/2001, OG 15/2002, Legea 455/2001.

Intimata ___________________., legal citată, a formulat întâmpinare la data de 23.06.2015, (filele 11-15), reiterând susținerile din fața instanței de fond și consemnate în plângerea contravențională formulată.

Precizează că procesul-verbal de contravenție, având natura juridică a unui act administrativ, deci de drept public, este considerat un act autentic, iar nu un înscris sub semnătură privată, fiind emis de un agent constatator în exercitarea atribuțiilor sale, astfel că nu îi sunt aplicabile prevederile Legii nr. 455/2001 referitoare la semnătura electronică. Nicio dispoziție a Legii nr. 455/2001 și nicio alta lege specială nu prevede posibilitatea atașării semnăturii electronice unui proces-verbal de constatare a unei contravenții sau a unui alt act autentic.

Susține că amenzile aplicate prin camerele de supraveghere rutieră sunt ilegale, iar procesele verbale de amendă sunt lovite de nulitate absolută, lucru susținut și de faptul că ele încalcă dreptul contravenientului de a înscrie obiecțiuni conform art. 16 alin. 7 din OG 2/2001.

A invocat și prevederile deciziei nr. 6/2015 a I.C.C.J care a stabilit că procesele verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002, încheiate potrivit art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 2 și alin. 3 din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.

Față de cele arătate pe larg prin întâmpinare solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței apelate ca fiind temeinică și legală.

Examinând sentința atacată, în limitele devoluțiunii stabilită prin motivele de apel formulate, și în raport de întregul complex probator, ca și de dispozițiile aplicabile și criticile aduse instanței de fond, Tribunalul expune următoarele:

Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției _________ nr. xxxxxxx din 13.10.2014, petentei _______________, i s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 2750 lei, cu posibilitatea achitării în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului verbal de constatare a contravenției a jumătate din minimul amenzii.

S-a avut în vedere că, petenta a fost înregistrată pe raza comunei Iacobești, județul Suceava - DN 2, circulând la data de 21.07.2014 cu vehiculul categoria E, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX fără a avea achitată contravaloarea tarifului de utilizare reglementat de O.G. 15/2002, că înregistrarea a fost efectuată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei - SIEGMCR, respectiv o camera montată în localitatea Pielești, județul D___.

Se reține că instanța de fond a constat că procesul verbal de contravenție este nelegal întocmit , pentru lipsa semnaturii agentului constatator.

Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției _________ nr. xxxxxxx din 13.10.2014, intocmit de către organele de control din cadrul C.N.A.D.N.R. S.A. - C______ - București,, Tribunalul reține că acesta a fost încheiat fără respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 17 din același act normativ, potrivit cărora lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal.

Astfel, Tribunalul constată că lipsa semnăturii agentului constatator este menționată în dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, fapt ce impune concluzia că nulitatea incidentă este una expresă, supusă condițiilor stabilite în art. 175 alin. 2 din Codul de procedură civilă, prevederile O.G. nr. 2/2001 completându-se cu dispozițiile Codului de procedură civilă, conform art. 47 din O.G. nr. 2/2001.

Potrivit art. 175 alin. 2 din Codul de procedură civilă, nulitatea expresă este acea nulitate necondiționată de existența unei vătămări, aceasta fiind prezumată de către lege până la dovada contrarie.

Analizând procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției _________ nr. xxxxxxx din 13.10.2014 emis de către organele de control din cadrul C.N.A.D.N.R. S.A. - C______ - București,, Tribunalul constată că acesta nu este semnat olograf de către agentul constatator, în cuprinsul actului contestat fiind făcută mențiunea că documentul a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2001 și a H.G. nr. 1259/2001.

Potrivit dispozițiilor art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001, înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar potrivit dispozițiilor art. 4 pct. 3 din același act normativ, semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare. De asemenea, în același act normativ, legiuitorul a definit datele în formă electronică ca reprezentări ale informației într-o formă convențională adecvată creării, prelucrării, trimiterii, primirii sau stocării acesteia prin mijloace electronice.

Mai mult, Tribunalul reține că, potrivit dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 455/2001, înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată. Conform prevederilor art. 7 din același act normativ, în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

Față de dispozițiile legale mai sus menționate, Tribunalul apreciază că semnătura electronică este strâns legată de un înscris în formă electronică, atât semnătura electronică, cât și înscrisul în formă electronică fiind destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic. Or, Tribunalul constată că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției _________ nr. xxxxxxx din 13.10.2014, emis de către organele de control din cadrul C.N.A.D.N.R. S.A. - C______ - București, aflat la dosarul cauzei, căruia i-a fost încorporat un „cod de bare” nu a fost primit nici de către petent și nici de către instanță prin intermediul unui program informatic pentru a se putea verifica semnătura agentului constatator și conținutul actului, ci a fost primit pe suport de hârtie.

Totodată, Tribunalul consideră că semnătura electronică a apărut ca o consecință a dezvoltării comerțului electronic, fiind necesare crearea unor servicii care să permită autentificarea datelor transmise. În același sens este și preambulul Directivei 1999/93/CE a Parlamentului European și a Consiliului din data de 13.12.1999 privind un cadru comunitar pentru semnăturile electronice, în care se stabilește că rapiditatea progresului tehnologic și caracterul global al Internetului impun o abordare deschisă a tuturor tehnologiilor și serviciilor care permit autentificarea datelor pe cale electronică.

Chiar și în situația în care procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ar putea fi semnat prin aplicarea unei semnături electronice, potrivit art. 9 din Legea nr. 455/2001, Tribunalul reține că partea care invocă înaintea instanței o semnătură electronică trebuie să probeze că aceasta îndeplinește condițiile prevăzute în cuprinsul actului normativ, semnătura electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, fiind prezumată a îndeplini aceste condiții. De asemenea, dispozițiile legale impun obligația ca partea care invocă înaintea instanței un certificat calificat să probeze că furnizorul de servicii de certificare care a eliberat respectivul certificat îndeplinește condițiile legale, iar partea care invocă înaintea instanței un mecanism securizat de creare a semnăturii să probeze că acesta îndeplinește condițiile prevăzute la art. 4 pct. 8.

Prin urmare, și în situația în care Tribunalul ar considera că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ar putea fi semnat prin atașarea unei semnături electronice, atâta timp cât intimata nu face dovada că acea semnătură îndeplinește condițiile cerute de lege, se apreciază că în prezenta cauză este incident un caz de nulitate expresă, respectiv nesemnarea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției _________ nr. xxxxxxx din 13.10.2014, de către organele de control din cadrul C.N.A.D.N.R. S.A. - C______ - București,, de către agentul constatator, vătămarea fiind prezumată până la dovada contrarie.

In același sens Tribunalul reține efectele pentru viitor ale deciziei in interesul legii 6/2015 a ICCJ cu privire la semnătura electronică de pe aceste procese verbale .

Având în vedere nulitatea procesului verbal de contravenție constatată, Tribunalul nu va mai analiza celelalte critici de apel , aceste critici fiind fără relevanță față de motivul de nulitatea constatat și de instanța de fond .

Față de cele constatate, în temeiul art. 480 alin. 1 ipoteza I C. pr. civ., va păstra hotărârea atacată, dispunând respingerea ca nefondat a apelului promovat de apelant.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Respinge apelul declarat de intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, cu sediul în București, _____________________. 401 A, împotriva sentinței civile nr. 118 din data de 05.02.2015 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXXX, intimată fiind petenta ___________________., cu sediul în satul Stulpicani, nr. 225, _____________________________, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 14 octombrie 2015.

Președinte, Judecător, Grefier,

Z______ C_____ C_____ A___ I_____ A___ O___

Red. C.A.

Jud. fond. G_______ B____

Tehnored. I.A.

Ex. 2/20.10.2015