R O M Â N I A

JUDECĂTORIA D___, JUDEȚUL H________

D___, ______________________ nr. 35

Tel: 0254 xxxxxx/ Fax: 0254 xxxxxx, e-mail: xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

operator de date cu caracter personal nr. 4259

prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2453/2014

Ședința publică din data de 15.09.2014

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: V_____ S________

GREFIER: D_________ R_____

Pe rol fiind soluționarea cauzei civile înaintată de petenta C_______ NAȚIONALĂ "POȘTA ROMÂNĂ" S.A., împotriva intimatului I.P.J. H________, având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, au lipsit părțile.

Procedura a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:

Prin Registratura instanței, la data de 19.08.2014 s-au comunicat de către petentă relațiile solicitate potrivit dispozițiilor încheierii de ședință din data de 21.07.2014.

În baza art. 255 al.1 rap. la art. 258 al.1 C.p.c. instanța încuviințează părților înscrisurile depuse la dosar.

În temeiul art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă declară încheiată faza de cercetare a procesului și văzând dispozițiile art. 223 C.p.c., reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față instanța constată următoarele:

Prin plângerea contravențională formulată în data de 14.04.2014, și înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr.XXXXXXXXXXXXX, petenta C_______ Națională Poșta Română SA, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate nulitatea absolută a procesului-verbal ________ nr.xxxxxxx/19.03.2014, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.

În motivarea plângerii, aceasta a invocat lipsa calității de subiect activ al contravenției reținute în sarcina sa. În esență, petenta a arătat că prin interpretarea dispozițiilor Legii nr.333/2003 se deduce că subiectul activ al contravenției este conducătorul unității.

În susținerea plângerii a mai invocat excepția prematurității acțiunii, indicând că prin HG 301/2012 s-a stabilit un termen în care să se aducă la îndeplinire măsurile stabilite prin actul normativ.

Petenta a mai învederat că procesul-verbal este lovit de nulitate, întrucât nu s-a adus la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni.

În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii 333/2003, HG 301/2012, OG 2/2001, C.pr.civ.

În probațiune, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

Plângerea a fost legal timbrată.

Intimata a depus întâmpinare la dosarul cauzei prin care a solicitat respingerea plângerii.

Aceasta a arătat că petenta nu a asigurat monitorizarea sistemului de alarmare și intervenție la evenimente pentru unitatea poștală situată în mun.D___, existând riscul producerii unor evenimente negative.

Sub aspectul legalității, intimata a învederat că procesul-verbal este întocmit cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de OG 2/2001, neexistând cauze de anulare prevăzute de art.17 din OG 2/2001.

De asemenea, intimata a mai învederat că în cauza dedusă judecății atât miza litigiului, cât și posibilitatea petentului de a combate prezumția de legalitate și temeinicie îndreptățesc aplicarea prezumției că procesul-verbal face dovada cu privire la cele constatate până la proba contrarie.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.205-208 C.pr.civ. și OG 2/2001.

În probațiune, a solicitat încuviințarea înscrisurilor anexate cererii.

Petenta a depus răspuns la întâmpinare prin care a reluat aspecte referitoare la calitatea de subiect activ al contravenției. De asemenea, a mai arătat că procesul-verbal a fost întocmit cu nerespectarea dispozițiilor art.16 și 17 din OG 2/2001.

Instanța a încuviințat părților proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

La dosarul cauzei au fost depuse următoarele înscrisuri: proces-verbal (f.7), certificat de înregistrare (f.8), jurisprudență (f.9-15), hotărâre consiliu de administrație (f.16), adrese (f.24-28), comunicări (f.29-30), proces-verbal (f.31-33), raport (f.34), adrese și acte interne al petentei (f.48-59).

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:

Prin procesul-verbal ________ nr.xxxxxxx/19.03.2014, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 5000 lei, pentru săvârșirea faptei contravenționale prevăzute de art.3 pct.1 din HG 301/2012.

În fapt, s-a reținut că nu a asigurat monitorizarea sistemului de alarmare și intervenție la evenimente pentru unitatea poștală situată în mun.D___, ________________, parter, județul H________, existând riscul producerii unor evenimente.

Analizând procesul-verbal de constatare a contravenției prin raportare la dispozițiile art.17 din O.G.2/2001, care stabilesc elementele constitutive esențiale ale actului administrativ, instanța constată că nu există vreunul dintre cazurile expres prevăzute de articolul menționat, care să fie invocate ex officio (din oficiu).

De asemenea, având în vedere teoria generală a nulităților instituită de către C.pr.civ., teorie aplicabilă în virtutea art.47 din O.G.2/2001, instanța apreciază că nu există alte cazuri de nulitate care să poată fi invocate din oficiu.

Petenta a invocat nulitatea procesului-verbal, pe motivul că nu i s-a adus la cunoștință dreptul de a face obiecțiuni.

Potrivit art.16 alin.7 din OG 2/2001 în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare, iar obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica „Alte mențiuni“, sub sancțiunea nulității procesului-verbal. Din acest text legal rezultă că este sancționată cu nulitatea expresă doar neconsemnarea obiecțiunilor, nu și neaducerea la cunoștință a dreptului de a face obiecțiuni, această încălcare fiind condiționată de producerea unei vătămări.

La rubrica ”Mențiuni (obiecțiuni) ale contravenientului” din procesul-verbal atacat este trecută următoarea mențiune: Procesul-verbal a fost întocmit la sediul poliției mun.D___ în urma controlului efectuat.

Astfel cum reiese din această mențiune, la momentul întocmirii procesului-verbal, contravenientul nefiind de față, nu i se putea aduce la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni.

Este adevărat că așa cum susține petenta, formularea obiecțiunilor este extrem de importantă deoarece constituie o garanție reală a respectării dreptului pe care îl are contravenientul, însă în speța dedusă judecății, datorită modalității de întocmire a procesului-verbal nu se putea în mod obiectiv aduce la cunoștință acest drept.

Chiar dacă petenta a fost privată de posibilitatea de a formula obiecțiuni prin modalitatea legitimă de încheiere a procesului-verbal, aceasta nu a suferit nici o vătămare, având în vedere posibilitatea de a învesti o instanță de judecată cu analizarea temeiniciei și legalității procesului-verbal.

Având în vedere aspectele menționate, instanța urmează a respinge motivul de nulitate al procesului-verbal invocat de către petentă ca neîntemeiat.

În vederea determinării aplicabilității exigențelor convenționale de echitabilitate în materie penală, instanța de contencios european, recurge în mod constant la trei criterii: criteriul calificării interne, criteriul scopului și severității sancțiunii și criteriul naturii faptei incriminate (cauza Engel c. Olandei). Aceste criterii sunt alternative, instanța europeană trecând prin filtrul fiecărui criteriu fapta dedusă analizei, în vederea furnizării unei concluzii finale.

Criteriul calificării interne presupune faptul că fapta prevăzută de către textul sancționator este calificată în dreptul intern ca făcând parte din dreptul penal național. În mod evident, în cazul contravențiilor, dreptul intern nu le califică ca fapte de natură penală. Astfel, conform art.1 teza I din O.G.2/2001 legea contravențională apără valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penală.

Criteriul scopului și severității sancțiunii aplicate, impune în primul rând stabilirea caracterului preventiv sau punitiv al sancțiunii. În cazul unui răspuns pozitiv, există indicii puternice în direcția caracterului penal al faptei. Severitatea sancțiunii constituie un factor deosebit de important în stabilirea naturii penale a faptei.

Având în vedere sancțiunea principală aplicată -amenda în cuantum de 5000 lei -; ținând cont de faptul că fapta contravențională pentru care petenta a fost sancționată are un caracter punitiv și educativ; instanța consideră că fapta dedusă judecății este asimilată unei acuzații în materie penală.

În cazul asimilării faptei contravenționale unei fapte de sorginte penală, devin incidente garanțiile specifice acestei materii, printre care cea mai importantă, prezumția de nevinovăție.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).

De asemenea, prin Decizia nr.251/2003 Curtea Constituțională a stabilit că procesul-verbal de constatare are forță probantă până la dovada contrară, moment până la care persoana căreia i se impută săvârșirea contravenției are calitatea de contravenient.

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Conform art.3 pct.1 din HG 301/2012 constituie contravenție nerespectarea măsurilor minimale de securitate prevăzute la art. 2 alin.2 din anexă, fapta fiind sancționată conform art.4 alin.1.

Petenta a invocat lipsa calității de subiect activ al contravenției prin raportare la dispozițiile Legii 333/2003.

În privința acestei susțineri instanța reține următoarele aspecte:

În primul rând, HG 301/2012 introduce în sfera dreptului pozitiv norme metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor. Deci, actul normativ trebuie interpretat prin raportare la legea a cărei punere în aplicare o urmărește.

Potrivit art.4 alin.2 din HG 301/2012 sancțiunile prevăzute la alin.1 pot fi aplicate și persoanei juridice, după caz. De asemenea, conform art.61 alin.2 din Legea 333/2003 sancțiunea amenzii poate fi aplicată și persoanei juridice. Acest articol nu exista în forma inițială a legii, fiind introdus prin Legea 40/2010.

Din dispozițiile legale menționate, reiese clar că legiuitorul a stabilit calitatea de subiect activ și în sarcina persoanei juridice, agentul constatator în funcție de împrejurările cauzei având posibilitatea să dispună sancționarea persoanei juridice.

Pe cale de consecință, instanța urmează să respingă apărarea petentei referitoare la lipsa calității de subiect activ al contravenției ca neîntemeiată.

În ceea ce privește susținerea petentei referitoare la prematuritatea aplicării sancțiunii instanța reține următoarele:

Conform art.7 alin.1 din HG 301/2012 în termen de 24 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, modul de funcționare a unităților prevăzute la art. 2 alin.1 din Legea nr. 333/2003, cu modificările și completările ulterioare, a societăților specializate de pază și protecție și a celor care desfășoară activități de proiectare, producere, instalare și întreținere a sistemelor de alarmare împotriva efracției, licențiate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, precum și a dispeceratelor de monitorizare a sistemelor de alarmare, înființate până la aceeași dată, trebuie să fie potrivit cerințelor stabilite în normele metodologice aprobate prin prezenta hotărâre.

Din articolul mai sus menționat se poate deduce intenția legiuitorului de a stabili un termen limită, până la care destinatarii legii să se conformeze normelor metodologice. Având în vedere măsurile impuse prin HG 301/2012, un oarecare termen de implementare este necesar pentru destinatarii legii, având în vedere mai ales cheltuielile care trebuie efectuate pentru aducerea la îndeplinire a măsurilor.

Prin termenul stabilit, se asigură caracterul previzibil al legii. În lipsa unui termen, legea ar fi fost inechitabilă, destinatarii acesteia putând fi sancționați din clipa intrării în vigoare a actului normativ, în condițiile în care măsurile de conformare necesită timp pentru a fi aduse la împlinire.

Instanța reține că procesul-verbal a fost dresat la data de 19.03.2014, deci în interiorul termenului de grație prevăzut de HG 301/2012. Pe cale de consecință, agentul constatator, a nesocotit voința legiuitorului, încheind un proces-verbal nelegal.

Având în vedere considerentele expuse, instanța urmează să admită plângerea formulată de către petentă și să dispună anularea procesului-verbal pentru motive de nelegalitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂREȘTE

Admite plângerea formulată de petenta C_______ Națională Poșta Română SA, cu sediul în București, ________________, sector 2, înregistrată la ORC sub nr.JXXXXXXXXXXXX, CUI RO427410 în contradictoriu cu intimata I__ H________, cu sediul în mun.D___, ____________________.130, jud.H________ și în consecință:

Constată nelegalitatea procesului-verbal ________ nr.xxxxxxx/19.03.2014.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii.

Cererea pentru exercitarea căii de atac va fi depusă la Judecătoria D___.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 15.09.2014.

PREȘEDINTE GREFIER

V_____ S________ D_________ R_____

Red./Tehn. VS/DR

01.10.2014 - 4ex.