Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ILFOV - SECȚIA CIVILA

Complet recurs specializat în soluționarea conflictelor de contencios administrativ și al litigiilor cu profesioniști

DECIZIA CIVILĂ Nr. 270 R

Ședința publică din 05 Martie 2013

Completul compus din:

Președinte: G_______ N_______

Judecător: I___ S____ F_________

Judecător: S_____ C______

Grefier: O________ A__-M____

Pe rol judecarea recursului civil formulat împotriva sentinței civile nr. 4672/2012 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul XXXXXXXXXXXXXXX , privind pe recurentul S.C. B__ L______ IFN S.A. în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrazi si Drumuri Naționale din Romania , având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședință publică la prima strigare a cauzei au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței obiectul cauzei, părțile, stadiul procesual – recurs, s-a solicitat judecarea în lipsă a cauzei, intimata a depus întâmpinare la 27.02.2013; după care

Față de lipsa părților, instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare, conform art.104 alin.3 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor de judecată.

La apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare a cauzei au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței aceleași aspecte.

Tribunalul reține că recurentul a solicitat judecarea în lipsă a cauzei, conform art.242 pct.2 Cod proc. civ. De asemenea, mai reține că au fost administrate la dosar înscrisurile pertinente și concludente soluționării cauzei și o reține în pronunțare

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului de fata, instanța constata următoarele:

Prin sentința civila nr. 4672/2012 Judecătoria Cornetu a admis în parte plângerea formulata de petenta S.C. B__ L______ IFN S.A. în contradictoriu cu intimata, COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMANIA SA prin care solicita anularea procesului verbal _________ nr. xxxxxxx/ 10.10.2011, ca neîntemeiată.

În motivarea în fapt și în drept a acestei soluții prima instanța a constat și reținut următoarele :

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 15.11.2011, petenta S.C. B__ L______ IFN S.A. în contradictoriu cu C_____ SA a solicitat instanței anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor _________ nr. xxxxxxx/ 10.10.2011 încheiat de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA pentru lipsa semnăturii agentului constatator și anularea sancțiunii amenzii.

În motivarea plângerii petenta a arătat că a fost sancționată contravențional, considerându-se că la data de 17.04.2011, ora 17.04, pe autostrada A2 km 12+450 m, Glina, județul Ilfov a încălcat prevederile art.8 alin.1 din OG nr.15/2002, autovehiculul categoria cu nr.de înmatriculare B xxxxxx, ce-i aparține, a circulat fără rovinietă valabilă.

Petenta a mai arătat că procesul verbal este nul pentru lipsa mențiunilor referitoare la datele de identificare a societății și ale persoanei care o reprezintă, pentru lipsa semnăturii contravenientului și a agentului constatator, precum și pentru faptul că petenta nu este proprietara autoturismului identificat .

Plângerea a fost motivată în drept pe dispozițiile O.G. nr.2/2001, O.G. nr.15/2002 și Legea nr.455/2001 .

În probațiune, potrivit art. 112 Cod procedură civilă, a atașat plângerii sale, în copie, procesul verbal contestat și înscrisuri cu privire la transferul proprietății autoturismului –proces verbal, factura, carte de identitate, bon fiscal, rovinieta.

Plângerea este scutită de la plata taxei de timbru și a timbrului judiciar în temeiul art. 36 din OG nr. 2/2001 și al art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997.

Intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, legal citată, nu a formulat întâmpinare dar a depus înscrisuri în apărare.

Instanța, în temeiul art. 167 C__, a încuviințat proba cu înscrisuri pentru ambele părți.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:

În fapt, prin procesul verbal _________ nr. xxxxxxx/ 10.10.2011 întocmit de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, în temeiul art. 8 alin 1 și 2 din OG 15/2002, petenta a fost sancționat cu amendă în cuantum de 250 lei, iar în temeiul art. 8 alin 3 din OG 15/2002 a fost obligat să plătească contravaloarea tarifului de despăgubire, în cuantum de 121,01 lei, reținându-se, în esență, că la data de 17.04.2011, în jurul orelor ora 17.04, petenta a circulat cu autoturismul cu numărul de înmatriculare B xxxxxx, pe Autostrada A2 km 12+450 m, în dreptul localității Glina, jud. Ilfov, fără a deține rovinietă valabilă.

În drept, potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța investită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție și hotărăște asupra sancțiunii.

Astfel, analizând cuprinsul procesului-verbal sub aspectul legalității sale, instanța de fond a apreciat că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din OG nr.2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă sub sancțiunea nulității absolute, întrucât acesta conține numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia, semnătura agentului constatator.

Art. 9 alin. 1 lit. a din OG nr. 15/2002 atribuie competența de constatare a contravențiilor și aplicare a sancțiunilor prevăzute de lege personalului împuternicit din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., acestea putând fi constatate, începând cu data de 1 octombrie 2010, și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul¬verbal de constatare a contravenției (art. 9 alin. 2 din OG nr. 15/2002).

De asemenea, în cazurile prevăzute la alineatul precedent procesul¬verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini (art. 9 alin. 3 din OG nr. 15/2002).

Judecătoria a apreciat că în mod eronat petentul a considerat că, din cuprinsul procesului-verbal contestat lipsește semnătura agentului constatator întrucât înscrisul a fost generat și semnat electronic de către un agent constatator deținător al unui certificat calificat emis de către un furnizor de servicii certificate acreditat conform dispozițiilor legale, în baza prevederilor Legii nr. 455/2001, privind semnătura electronică.

Astfel, potrivit art. 4 din Legea nr. 455/2001, semnătură electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare, iar semnătură electronică extinsă reprezintă acea semnătură electronică care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a)este legată în mod unic de semnatar;

b)asigură identificarea semnatarului;

c)este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;

d) este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în așa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă.

Totodată, prin dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice se înțelege acel dispozitiv de creare a semnăturii electronice care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) datele de creare a semnăturii, utilizate pentru generarea acesteia, să poată

apărea numai o singură dată și confidențialitatea acestora să poată fi asigurată;

b) datele de creare a semnăturii, utilizate pentru generarea acesteia, să nu poată fi deduse;

c) semnătura să fie protejată împotriva falsificării prin mijloacele tehnice disponibile la momentul generării acesteia;

d) datele de creare a semnăturii să poată fi protejate în mod efectiv de către semnatar împotriva utilizării acestora de către persoane neautorizate;

e) să nu modifice datele în formă electronică, care trebuie să fie semnate, și nici să nu împiedice ca acestea să fie prezentate semnatarului înainte de finalizarea procesului de semnare.

În plus, prin certificat calificat se înțelege un certificat care satisface condițiile prevăzute la art. 18 și care este eliberat de un furnizor de servicii de certificare ce satisface condițiile prevăzute la art. 20.

Potrivit disp. art. 7 din Legea nr. 455/2001, în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

Din actele depuse de către intimată, a rezultat că CESTSIGN SA este un furnizor de servicii de certificare acreditate conform Legii nr. 455/2001 și HG nr. 1259/2001 privind aprobarea Normelor tehnice și I metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, iar procesul-verbal de constatare atacat este semnat, în baza art. 9 alin. 1 lit. a) din OG nr. 15/2002 de către un agent cu drept de constatare a contravențiilor din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA( conform autorizației de control), în baza unui certificat calificat ( aflat în perioada de valabilitate și care respectă disp. art. 18 din Legea nr. ~55/2001), semnătură generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

Sub aspectul temeiniciei instanța de fond a mai reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Văstberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113,23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.

În lumina acestor principii, instanța de fond a efectuat toate demersurile pentru a-i asigura petentului dreptul la un proces echitabil. În cadrul probei cu înscrisuri, petenta nu a dovedit faptul că nu era proprietarul autoturismului la data săvârșirii faptei și, deși contravenientul a invocat în apărare faptul că în procesul –verbal de contravenție nu a fost menționate denumirea și datele persoanei care reprezintă societatea petentă, instanța va reține că aceasta nu constituie un motiv de nulitate absolută a procesului verbal, neregăsindu-se printre cazurile de nulitate absolută expres și limitativ prevăzute la art. 17 din OG nr.2/2001, motive pentru care apărările acesteia vor fi înlăturate ca netemeinice și nelegale.

Din formularea plângerii și din înscrisurile depuse de petentă la dosar, prima instanța a reținut că aceasta nu deținea rovinietă valabilă la data încheierii procesului-verbal pentru autovehiculul utilizat, transferul proprietății vehiculului (la 29.04.2011), ulterior constatării contravenției, neavând nici o relevanță asupra faptului că la momentul respectiv vehiculul nu deținea o rovinietă valabilă. Susținerile petentei potrivit cărora autovehiculul deținea rovinietă valabilă la data săvârșirii contravenției nu vor putea fi reținute în lipsa unor probe în acest sens, bonul fiscal depus în dovedire fiind indescifrabil.

Analizând înscrisurile depuse de intimată la dosar, instanța a constatat faptul că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției.

Pentru aceste considerente instanța constată că procesul verbal contestat este legal și temeinic întocmit de către organul constatator.

Astfel, Judecătoria a constatat că procesul verbal este temeinic, iar situația de fapt menționată în acesta corespunde realității.

Pe de altă parte, potrivit art.34 din OG nr.2/2001, instanța investită cu soluționarea plângerii hotărăște și asupra sancțiunii.

Referitor la proporționalitatea sancțiunii, instanța apreciază drept justificat cuantumul amenzii aplicate.

În conformitate cu dispozițiile art.21 alin.3 din OG nr.2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul –verbal.

În ceea ce privește plata tarifului de despăgubire, conform art.2 din Legea nr.144/2012 „tarifele de despăgubire prevăzute de OG nr.15/2002 aplicate și contestate în instanța până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează”. Instanța constată că plângerea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 15.11.2011, anterior intrării în vigoare a Legii nr.144/2012.

Având în vedere toate aceste considerente, instanța de fond a admis în parte plângerea contravențională, să mențină procesul - verbal contestat și să anuleze tariful de despăgubire aplicat în cuatum de 121,01 lei .

În temeiul art.274 Cod proc.civ., instanța a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe civile, a formulat recurs recurenta S.C. B__ L______ IFN S.A. , solicitând instanței, în principal, admiterea recursului, casarea sentinței atacate, rejudecarea pe fond și anularea procesului verbal de contravemție.

Recurentul a motivat în fapt recursul, arătând că potrivit dispozițiilor OG nr.51/1997, art.10 lit.e), obligația Utilizatorului dintr-un contract de leasing este „să suporte cheltuielile de întreținere, precum și orice alte cheltuieli aferente bunului său din contractul de leasing”, în speță contravaloarea taxei pentru utilizarea drumurilor naționale.

Recurenta critică soluția pronunțată de prima instanța, deoarece din procesul -verbal de constatare a contravenției lipsesc rubrici /elemente dintre cele prevăzute în mod imperativ de art. 17 din OG nr.2/2001, respectiv lipsa semnăturii olografe a agentului constatator. Nici o dispoziție a Legii nr.455/2001 și nici o altă lege specială nu prevăd posibilitatea atașării semnăturii electronice unui proces -verbal de constatare a contravenției sau unui alt act autentic .

Un alt motiv de recurs invocat este ca fapta prevăzută de OG nr.15/2002, pentru a fi considerată contravenție, trebuie să fie săvârșită cu vinovăție. Vinovăția, în materie contravențională, nu are aceeași structură ca și vinovăția în materie penală.

Se mai arată și faptul că a operat transferul de proprietate către utilizator, conform OG nr.51/1997, acesta îndeplinindu-și obligațiile asumate prin contract.

Totodată, recurentul subliniază că, din punct de vedere fiscal, utilizatorul unui contract de leasing este tratat în mod expres ca proprietar al bunului ce face obiectul respectivului contract.

Recurenta a anexat înscrisuri reprezentate de facturi fiscale în dovedirea operării transferului de proprietate.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art.299 și urm ale Codului proc.civ. , OG nr.51/1997 și OG nr.15/2002.

Cererea este scutită de taxa de timbru, potrivit art.15 lit. i din L146/1997 și timbru judiciar, potrivit art.1 alin.2 din OG 32/1995.

Intimata, legal citată, a formulat întâmpinare la data de 27.02.2013 prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea soluția instanței de fond ca temeinică și legală. Astfel, a arătat intimata, în baza Legii nr.455/2001, că înscrisul în formă electronică căruia i s-a atașat o semnătură electronică extinsă, este asimilat cu înscrisul sub semnătură privată. Semnătura electronică reprezintă forma digitală a semnăturii olografe, având aceleași funcționalitate și aplicabilitate ca și semnătura olografă, servind la identificarea semnatarului și atestarea de către agentul constatator investit cu autoritate statală, că cele constatate în procesul-verbal corespund întru-totul stării de fapt și de drept celor reținute, investind actul de constatare al contravenției cu prezumția de legalitate și temeinicie.

Mai arată intimata că OG nr.2/2001 nu stabilește ce fel de semnătură se aplică pe procesele verbale de contravenție, olografă sau electronică, lăsând astfel posibilitatea aplicării semnăturii electronice.

Procesul verbal a fost întocmit în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR.

Potrivit art.9 alin.3 din OG nr.15/2002, procesele-verbale de constatare a contravenției se pot încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR –Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.

Din prevederile art.7 și art.1 alin.1 lit.b) din OG nr.15/2002, rezultă că obligația de plată a rovinietei revine proprietarului sau utilizatorului care este menționat în certificatul de înmatriculare. În speță, era obligatorie menționarea în certificat și a datelor de identificare a deținătorului mandatat, având în vedere că, contractul de leasing încheiat între părți este un act sub semnătură privată care nu poate fi opus terților, iar orice schimbare ulterioară a proprietarului/ utilizatorului devine opozabilă terților, după transcrierea dreptului de proprietate în evidențele serviciului public comunitar de permise și înmatriculare, dar recurenta nu și-a îndeplinit aceste obligații.

În drept, întâmpinare a fost întemeiată pe dispozițiile art. 308 alin.2. Cod proc.civ., OG nr.2/2001, OG nr.15/2002.

Analizând sentința civila recurată in raport de motivele invocate instanța constată următoarele:

Din prevederile art. 7 și art.1 lit. b din OG 15/2002 rezultă că obligația de plată a rovinietei ii revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat in certificatul de înmatriculare iar utilizatorul este persoana fizica sau juridica înscrisa in certificatul de înmatriculare.

În cauza de față, din înscrisurile de la dosarul cauzei rezultă că la data de 17.04.2011 (data săvârșirii contravenției) recurenta deținea rovinietă valabilă pentru autoturismul cu nr. de înmatriculare B110691, începând cu data de 26.09.2010 și până la data de 26.09.2011. În acest sens, instanța reține mențiunile din adresa emisă de intimată ca răspuns la cererea de modificare număr (f. 7) precum și copia bonului fiscal de la filele 8 și 9 coroborate cu copia cărții de identitate a vehiculului cu nr. de înmatriculare N-xxxxxx/1104 din care rezultă că în baza de date a C_____ era greșit introdus numărul de înmatriculare și că acest autoturism avea rovinieta achitată, astfel încât sancționarea acesteia contravențional pentru neplata taxei de drum este nejustificată. Trebuie menționat că deși intimata a formulat întâmpinare aceasta nu a formulat apărări cu privire la motivele de recurs invocate de recurentă.

În concluzie, pentru motivele de fapt și de drept sus menționate, în temeiul art. 312 din C.pr.civ va admite recursul și va modifica in tot sentința recurată in sensul că va admite plângerea contravențională, va anula procesul verbal și va înlătura sancțiunile aplicate

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de recurentul __________________ SA cu sediul în sector 3, București, Piața A___ I____, nr. 8, __________________________ civile nr. 4672/2012 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul XXXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata C_____ cu sediul în București, sector 6, __________________. 401A .

Modifică în tot sentința recurată în sensul că admite plângerea contravențională, anulează procesul verbal de contravenție _______ 11 nr.xxxxxxx/10.10.2011 și înlătură sancțiunile aplicate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 05.03.2013.

PREȘEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR,

N_______ G_______ I___ S____ F_________ S_____ C______

GREFIER,

O________ A__-M____

Pentru grefier aflat în C.M.

semnează grefierul șef – secție civilă

Red S.C.

Tehnored A.O.

Jud. Cornetu - jud. Ț_____ C_____

……………..03.2013/ 2 ex