Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA II CIVILĂ-C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Ședința publică din 11 Noiembrie 2015

Președinte - M______ Hărățu

Judecător O___ M____ Z______ L_____

Grefier L_______ A_____

DECIZIE Nr. 1547/2015

Pe rol judecarea recursului privind pe apelant B_____ M________ și pe intimat I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN IAȘI, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție .

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.

Procedura este completă.

Cauza a rămas în pronunțare la data de 4.11.2015, când din lipsă de timp pentru deliberare a fost amânată pronunțarea asupra cauzei la data de 11.11.2015, când

T R I B U N A L U L

Asupra apelului contravențional de față:

Prin sentința civilă nr. 105/05.02.2015, pronunțată de Judecătoria Hîrlău în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX a fost respinge ca nefondată plângerea contravențională formulata de petenta B_____ M________ în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului Iași, împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx, încheiat de intimat la data de 11.05.2013.

Pentru a se pronunța astfel, Judecătoria P______ a reținut, în esență, că, prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx, încheiat de intimat la data de 11.05.2013 de către un agent constatator din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Iași, petenta a fost sancționată contravențional, potrivit prevederilor art. 3 pct. 1 și 4 și art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr. 61/1991, republicată, cu amendă în cuantum total de 400 lei, pentru săvârșirea contravențiilor constând în faptul cǎ petenta, aflându-se în curtea locuinței sale din Poiana Mărului _____________________________, a adresat injurii și expresii jignitoare numitei H_____ G_______, aruncând cu obiecte spre acesteia, fără însă a o lovi.

Instanța de fond, analizând înscrisurile ce constituie documentația care a stat la baza încheierii procesului verbal de contravenție, a reținut faptul că petenta se face vinovată de săvârșirea cu vinovăție a faptelor contravenționale mai sus arătate.

Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Cu privire la susținerile petentei, instanța de fond a constatat cǎ faptele acesteia au fost corect individualizate din punct de vedere legal în cuprinsul procesului verbal de contravenție, fiind vorba despre producerea unui scandal public și adresarea de injurii în acel moment.

În această ordine de idei, instanța a reținut că petenta a provocat scandal public și a adresat injurii și cuvinte jignitoare numitei H_____ G_______, așa cum rezultă din raportul agentului constatator coroborat cu declarațiile martorilor H_____ G_______, D______ V_______ și Ș_____ L______, declarații aflate în cuprinsul documentației care a stat la baza emiterii acestui proces verbal de contravenție.

Prima instanța a constatat, de asemenea, că aspectele consemnate în cuprinsul procesului verbal de contravenție se coroborează cu toate declarațiile și înscrisurile administrate în cauză, inclusiv cu documentația care a stat la baza încheierii procesului verbal de contravenție.

În legătură cu susținerile petentei referitoare la faptul că nu se afla în localitate în ziua respectivă, aceasta susținând că se afla în tren, instanța le-a înlăture ca nesincere și neavând acoperire în plan probatoriu, deși obligația proceduralǎ de propunere a probelor îi incumba petentei în cursul cercetǎrii judecǎtorești, conform dispozițiilor legale.

Astfel, în ceea ce privește fondul prezentei cauze, probatoriul administrat și documentația depusǎ la dosar a format convingerea fermă a instanței că petenta se face vinovată de săvârșirea faptelor contravenționale descrise în cuprinsul procesului verbal de contravenție atacat. Analizând toate aceste înscrisuri, observând și declarațiile date de H_____ G_______, D______ V_______ și Ș_____ L______, declarații aflate în cuprinsul documentației care a stat la baza emiterii acestui proces verbal de contravenție, instanța a stabilit că cele consemnate în cuprinsul procesului verbal de contravenție se coroborează cu toate declarațiile și înscrisurile administrate în prezenta cauză, inclusiv cu declarațiile martorilor din lucrări, audiați de poliție.

Or, în aceste condiții de rǎsturnare a prezumției de nevinovǎție prin administrarea de probe, dat fiind faptul cǎ intimatul a fǎcut dovada sǎvârșirii de cǎtre petentă a faptelor contravenționale, petenta era cea care trebuia sǎ facǎ dovada corespunzǎtoare cǎ nu a sǎvârșit faptele. Or, acest lucru petenta nu l-a realizat, deoarece mijloacele de probǎ solicitate în dovedirea afirmațiilor sale nu au condus la stabilirea vreunei alte situații de fapt, după cum s-a arătat și dezvoltat pe larg mai sus, martorii audiați la propunerea ei nefăcând nicio mențiune cu privire la fondul prezentei cauze.

Cât privește celelalte susțineri ale petentei, prima instanța le-a înlǎturat, reținând cǎ în cuprinsul procesului verbal de contravenție s-au descris în mod corect și legal faptele contravenționale incriminate. Instanța a reținut cǎ toate celelalte aspecte invocate de petentă nu i-au produs contravenientei o vǎtǎmare care sǎ poatǎ fi înlǎturatǎ doar prin anularea procesului verbal de contravenție, această lipsă fiind acoperitǎ din plin prin procedura judiciarǎ, când petenta a putut să aibă acces la toate actele dosarului și să formuleze toate apărările în favoarea sa în fața instanței.

Instanța de fond a reținut că faptele petentei de a participa la un scandal public și de a adresa injurii și expresii jignitoare numitei H_____ G_______ aruncând cu pietre înspre aceasta, constituie contravenții care se sancționează cu amendǎ contravenționalǎ, conform dispozițiilor art. 3 pct. 1 și 4 și art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr. 61/1991, republicată.

Raportat la periculozitatea faptelor reținute mai sus, instanța a reținut și faptul că au fost respectate dispozițiile alin. 3 ale art. 21 din O.G. nr. 2/2001, în sensul că sancțiunile se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporționale cu gradul de pericol social al faptelor săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care au fost săvârșite faptele, de modul și mijloacele de săvârșire a acestora, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientei, precum și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

În acest sens, raportat la periculozitatea petentei, instanța a observat cǎ amenda aplicatǎ petentei a fost individualizatǎ în mod corect și legal, conform dispozițiilor legale de incriminare mai sus analizate, având în vedere și aspectele de fapt concrete ale speței.

Instanța a reținut că numai prin aplicarea și executarea efectivă a sancțiunii amenzii contravenționale se poate realiza scopul prevăzut de legiuitor și care constă în determinarea contravenientei de a respecta pe viitor toate prevederile legale în aceastǎ materie, sancțiunea avertismentului fiind insuficientă în acest caz.

În concluzie, în ceea ce privește prezenta spețǎ, prima instanța a stabilit cǎ prin aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale s-a pǎstrat un echilibru just și o proporție echitabilǎ între scopul urmǎrit și mijloacele utilizate.

În consecință, având în vedere faptul că petenta s-a făcut vinovată de săvârșirea faptelor contravenționale, instanța a apreciat drept neîntemeiată plângerea formulată de către petentă împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx, încheiat de intimat la data de 11.05.2013 și a respins-o.

Împotriva acestei sentințe a declarat cale de atac, în termenul legal, petenta B_____ M________. Calea de atac a fost calificată ca apel, prin încheierea de ședință din data de 14.10.2015.

Petenta critică, sub aspectul legalității și temeiniciei soluția primei instanțe, arătând că din conținutul procesului verbal de contravenție nu rezultă îndeplinirea laturii obiective a conținutului constituit al contravenției întrucât, pe de o parte, discuțiile purtate cu numita H_____ G_______ nu au fost de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau indignarea cetățenilor și nici nu au fost săvârșite în public, de față nefiind decât numita H_____ G_______. Apelanta arată că martorul D______ V_____ este „martorul de serviciu” al poliției.

În drept, sunt invocate dispozițiile art. 470 N.C.P.C.

Apelanta formulează și precizări la motivele de apel, arătând că în data de 11.05.2013, la ora 10,30 se afla în tren, așa cum a dovedit cu copia biletului de călătorie atașată la fond și că, oricum, ora la care ar fi fost săvârșită fapta nu este specificată în procesul verbal. De asemenea, declarația numitei H_____ Gerogeta este părtinitoare, în aceeași zi la interval de 20 minute i s-au încheiat două procese verbale, având același martor, pe D______ V_____; instanța a înlăturat în mod netemeinic declarația martorului său care dovedește că la data la care se pretinde că a săvârșit faptele contravenționale nu se afla în ___________________________>

Apelanta arată că organele de poliție o hărțuiesc abuziv, că i-au întocmit 5 procese verbale drept pentru care a formulat plângere la parchet împotriva polițiștilor, fapt ce a generat și sancționarea sa ulterioară.

Intimata nu a formulat întâmpinare.

În apel nu au mai fost administrate probe noi.

Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține că apelul este nefundat, sentința Judecătoriei H_____ fiind legală și temeinică

Tribunalul constată, în mod prioritar că, inclusiv în privința motivelor de apel formulate, apelanta dezvoltă apărări de fapt contradictorii, inducând prezumția simplă, dar seriară, a lipsei de sinceritate.

Astfel, în vreme ce în motivele de apel arată că faptele descrise în procesul verbal nu corespund realității, nu în sensul că nu au fost săvârșite, ci în sensul că nu au fost săvârșite în public și că nu au fost de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau indignarea cetățenilor, în precizările la apel, aceeași petentă arată că, de fast, nu a săvârșit deloc faptele reținute în sarcina sa.

Tribunalul va constata, în mod prioritar, că susținerile din motivele de apel sunt apărări noi care exced devoluțiunii căii de atac determinate de ceea ce s-a suspus judecății la fond și a supra cărora, în consecință, a intervenit decăderea.

În ceea ce privește, însă temeinica procesului verbal, instanța reține că, pentru a antrena răspunderea petentei, este necesar a se dovedi comportamentul ilicit al acesteia.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis includerea contravențiilor, ca regulă, în materia penală, astfel că prezumția de nevinovăție este o garanție existentă și în acest domeniu, aplicându-se, în esența ei, și în materie contravențională. Aceeași instanță supranațională, în interpretarea art.6 alin.1 CEDO (dreptul la un proces echitabil) a statuat că o garanție esențială a prezumției de nevinovăție este instituirea sarcinii probei în cadrul obligațiilor organului constatator, astfel că acesta a trebuit să facă dovada că petenta a aflându-se în curtea locuinței sale din Poiana Mărului _____________________________, a adresat injurii și expresii jignitoare numitei H_____ G_______, aruncând cu obiecte spre acesteia, fără însă a o lovi, la data de 11.05.2013, ora 10,30, că faptele acesteia au fost de natura sa tulbure ordinea si linistea publica sau sa provoace indignarea cetatenilor ori sa lezeze demnitatea si onoarea acestora sau a institutiilor publice și că se poate aprecia că aceleași faptele au fost săvârșite „în public” („Deși statele au posibilitatea de a nu sancționa unele infracțiuni sau le pot pedepsi pe cale contravențională decât pe cale penală, autorii infracțiunilor nu trebuie să se afle într-o situație defavorabilă pentru simplul fapt că regimul juridic aplicabil este diferit de cel aplicabil în materie penală”- G____ împotriva României, nr. xxxxx/01, par. 58, 30 noiembrie 2006); „Reiese că, dacă în temeiul art. 34 din ordonanța Guvernului nr. 2/2001 instanța competentă să soluționeze o plângere împotriva unui proces-verbal de contravenție era într-adevăr obligată să verifice dacă această plângere a fost introdusă în termen, să asculte pe cel care a făcut-o, autoritatea care a aplicat sancțiunea precum și martorii indicați în procesul-verbal sau în plângere, nici această ordonanță nici Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice nu restrâng în mod expres garanții de procedură aplicabile în materie penală, ca de exemplu respectarea prezumției de nevinovăție”, „Pe scurt, Curtea este de părere că, dacă nesancționarea contravenției nu pune probleme în sine, nerespectarea garanțiilor fundamentale - printre care prezumția de nevinovăție - care protejează indivizii în fața posibilelor abuzuri ale autorităților impune în privința aceasta o problemă pe baza art. 6 din Convenție” – A_____ împotriva României, par.66, 68, 04.10.2007).

Tribunalul reține, astfel, în acord cu argumentele dezvoltate de instanța de fond, că în cauză intimatul a administrat probe din care rezultă săvârșirea faptelor contravenționale de către petent, respectiv declarațiile numiților H_____ G_______, D______ V_______ și Ș_____ L______.

Atitudinea petentei de negare a împrejurării că se afla în satul Poiana Mărului, la reședința sa, în data de 11.05.2013, în jurul orei 19,30 este surprinzătoare, situându-se chiar la limita abuzului procesual, atâta timp cât, așa cum chiar ea recunoaște, la un interval de numai 20 de minute, acesteia i-a fost întocmit un nou proces verbal pentru că a apelat serviciul 112 fără a avea un motiv întemeiat, ocazie cu care agentul de poliție s-a deplasat la fața locului și a interpelat-o personal. Din acest motiv este firesc ca persoana care a asistat la încheierea celui de-al doilea proces verbal, numitul D______ V_____, să fie aceeași cu cea care a asistat și la încheierea primului proces verbal, ambele procese verbal fiind întocmite în aceeași împrejurare, aspectul legat de încheierea separată a unui al doilea proces verbal excedând, însă, cadrului procesual fixat de prezenta judecată.

Prima instanță a procedat legal, în conformitate cu dispozițiile art. 313 alin.1-3 NCPC, pășind la judecată fără audierea nemijlocită a martorului asistent și ocular D______ V_____, deși amendat, acesta nu s-a prezentat în instanță în vederea audierii, iar mandatul de aducere nu a putut fi pus în executare.

De asemenea, prima instanță a reținut în mod corect că aspectele declarate de martorul A___________ C_________ (declarație fila 44 dosar fond) sunt lipsite de relevanță în raport cu faptele constate prin procesul verbal și a înlăturat în mod temeinic din plan probatoriu declarația numitului B_____ C_________, fratele reclamantei. Este evident că la un interval de timp de peste 1 an și jumătate acesta, nu avea cum să își amintească unde se afla petenta (cu care nu locuiește în aceeași gospodărie) în data de 11.05.2013.

Apelanta a susținut fără să probeze împrejurarea că a formulat plângere penală împotriva agentului constatator, iar copia biletului de tren din data de 11.05.2013 pe care nu este specificată ora, nu este aptă să probeze, în sine, că la ora 10,30 apelanta se afla în tren.

Tribunalul reține, astfel, că atât din declarațiile martorilor date în fața organului constatator, cât și chiar din declarațiile martorilor petentei, reiese împrejurarea că acesta se află într-o relație conflictuală cu numita B_____ G_______ și că faptele reținute în procesul verbal au fost săvârșite în public, întrucât, nu numai că au fost apte de a fi percepute de mai multe persoane, dar acest efect s-a și produs.

Având în vedere dispozițiile art. 480 alin. 2 NCPC, pentru considerentele expuse, tribunalul urmează a respinge apelul declarat de petenta B_____ M________ împotriva sentinței civile nr. 105 din 05.02.2015 a Judecătoriei H_____, sentință pe care o păstrează, apreciind-o ca temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge apelul declarat de B_____ M________ împotriva sentinței civile nr. 105 din 05.02.2015 a Judecătoriei H_____, sentință pe care o menține.

Definitivă.

Pronunțată azi, 11.11.2015, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, în condițiile art. 396 alin.2 din Codul de procedură civilă.

Președinte, M______ Hărățu		Judecător, O___ M____ Z______ L_____
	Grefier, L_______ A_____

L.A. 16 Noiembrie 2015

Red/tehnored: Z.L.M.O.

4ex/22.12.2015

Jud.fond: C.M. P_______