Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX Cod operator 2443

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

Decizia Nr. 2210/2015

Ședința publică de la 17 Noiembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE D_____ S______

Judecător M_____ C______ T____-S_____

Grefier E________ A____ S_________

Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelanta petentă C__________ L______ împotriva sentinței civile nr. 843 din data de 09.06.2015 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimații P_______ comunei Padeș și Instituția P_________ C______ Padeș, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde apelanta petentă C__________ L______, lipsă fiind intimații P_______ comunei Padeș și Instituția P_________ C______ Padeș.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează obiectul cauzei, stadiul judecății și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că apelul a fost declarat și motivat în termenul procedural.

Apelanta petentă C__________ L______ arată că nu mai are alte probe de administrat și alte cereri de formulat.

Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul apreciază apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.

Apelanta petentă C__________ L______ având cuvântul solicită admiterea apelului și pe cale de consecință anularea procesului verbal având în vedere că a fost amendată pentru plantarea a trei rânduri de viță de vie pe terenul său, nefiind vorba de o împrejmuire teren, neînchizând accesul nici unei persoane.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra apelului declarat, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 843 din data de 09.06.2015 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX a fost respinsă plângerea formulată de reclamanta C__________ L______, în contradictoriu cu pârâtele P_______ comunei Padeș și Instituția P_________ comunei Padeș.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin procesul – verbal de constatare și sancționare a contravenției nr.9681 din 14.11..2014 , reclamanta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 1000 lei în temeiul prevederilor art.26 alin.1 lit.a și alin.2 din Legea nr.50/1991, reținându-se în sarcina sa că a executat ilegal , fără autorizație de construire o împrejmuire teren , montând în ciment țevi de fier în număr de 5, blocând calea de acces a numiților D_____ A_______ și fii acesteia R______ A___, D_____ C_____.

Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr.9681 din 14.11.2014 a fost comunicat reclamantei cu Adresa nr.982/14.11.2014, iar reclamanta a formulat plângere contravențională la data de 25.11.2014 , cu respectarea termenului de 15 zile prev. de art.31 al.1 din O.G nr.2/2001.

Potrivit art. 34 din OG 2/2001 instanța a verificat legalitatea și temeinicia actului de constatare și aplicare a sancțiunii contravenționale, reținând sub aspectul legalității că p.v. contestat a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor OG 2/2001 neexistând motive de nulitate absolută dintre cele prev. de art. 17 din același act normativ care să poată fi invocate și din oficiu, iar cel indicat de reclamantă și constând în indicarea greșită a actului normativ ca fiind Legea nr.50/1996 și nu Legea nr.50/1991 nu a fost întemeiat, fiind vorba despre o eroare materială ce a fost rectificată așa cum a rezultat din procesul-verbal înregistrat sub nr.xxxxx/30.12.2014.

În privința temeiniciei procesului-verbal de contravenție, instanța a constatat că deși OG 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese relativ la forța probantă a actului de constatare și sancționare a contravenției, din analiza prevederilor art. 34 din actul normativ indicat a reieșit că p.v. a făcut dovada cu privire la situația de fapt constatată până la proba contrarie.

Potrivit art.249 C.p.civ. sarcina probei în dovedirea netemeiniciei p.v. de contravenție i-a revenit petentei - probatio incumbit ei qui dicit non ei qui negat.

Astfel, a reținut instanța că reclamanta a fost sancționat contravențional pentru că a executat ilegal, fără autorizație de construire o împrejmuire teren, montând în ciment țevi de fier în număr de 5, blocând calea de acces a numiților D_____ A_______ și fii acesteia R______ A___ , D_____ C_____.

S-a reținut de către instanță că prin plângerea formulată petenta nu a contestat că ar fi montat în ciment un număr de 5 țevi de fier, ci a contestat destinația lor pretinzând că aceste țevi pe care ulterior a fost montată sârmă ar fi fost destinate a susține o plantație de viță de vie pe care a cultivat-o pe terenul ce îl deține conform înțelegerii cu mama și surorile sale, tatăl său fiind decedat.

Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei și depozițiile martorelor R______ A___ și F_____ S_____ s-a constatat că la data de 11.11.2014 R______ A___ a sesizat primarul comunei Padeș că reclamanta C__________ L______ a început executarea unor lucrări de construire împrejmuire teren împiedicând calea de acces la podul de peste râul Motru.

În urma sesizării o comisie din cadrul Primăriei comunei Padeș s-a deplasat la fața locului unde a constata că reclamanta C__________ L______ a început executarea unei împrejmuiri ilegale, fără autorizație de construire și a dispus sistarea lucrărilor de construire până la punerea în legalitate , fiind atenționată reclamanta că în cazul în care nu se respectă cele impuse vor fi luate măsurile prevăzute de Legea nr.50/1991.

Procesul –verbal a fost semnat de membrii comisiei și martorele R______ A___ și F_____ S_____, nu și de reclamanta care a refuzat să semneze.

Cu adresa nr.9613/13.11.2014 emanând de la primarul comunei Padeș reclamanta a fost din nou încunoștințată să sisteze dar nu s-a conformat, astfel că potrivit procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției nr.9681 din 14.11.2014, a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 1000 lei în temeiul prevederilor art.26 alin.1 lit.a și alin.2 2din Legea nr.50/1991 și s-a dispus sistarea lucrărilor de construire împrejmuire și desființarea acestora în termen de 7 zile.

Nici chiar după ce a fost sancționată reclamanta nu s-a conformat, aspect ce a rezultat din Nota de constatare întocmită de agentul constatator la data de 17.11.2014, reclamanta C__________ L______ continuând executarea lucrărilor de construire împrejmuire teren prin montarea unor bulumaci de lemn și a trei rânduri de pe țevile montate în ciment.

Instanța a constatat că susținerile reclamantei conform cărora lucrările efectuate au avut drept scop edificarea unei plantații de viță de vie au fost evident nefondate, din fotografiile depuse la dosarul cauzei atât de P_______ comunei Padeș , cât și de către reclamantă rezultând cu prisosință că pe terenul pe care a fost edificată lucrarea nu exista nici un butuc de viță de vie, iar pe de altă parte edificarea acestei plantații chiar pe slogul despărțitor și nu la distanța minimă de 60 de cm față de linia de hotar era evident ilegală.

Că a fost așa a rezultat și din procesul-verbal din 31.03.2015 înregistrat sub nr.xxxxx/31.03.2015 întocmit de o comisie din partea Primăriei comunei Padeș care a constatat că în urma litigiului dintre martora R______ A___ și reclamanta C__________ L______ , acesta și-a retras împrejmuirea.

Au fost înlăturate depozițiile martorilor B____ M_____ și L___ C_________ I____ ca necoroborându-se cu celelalte probe administrate, martorii indicând o altă stare de fapt atât cu privire la fapta imputată reclamantei cât și cu privire la situația gospodăriilor reclamantei C__________ L______ și Remeteea A___ privind accesul la calea publică, evident contrazisă de autoritățile locale , P_______ comunei Padeș comunicând instanței că atât familia reclamantei cât și familia D_____ A_______, mama martorei R______ A___ nu au acces la drumul public decât peste apa râului Motru , ceea ce implică trecerea peste puntea amplasată de A.N. Apele Române - Direcția Apelor J__ -S.G.A. Gorj.

S-a constatat de către instanță că și între autorul reclamantei def. B______ H_________ și autorul martorei R______ A___ def. D_____ G_______ a existat un litigiu generat de ridicarea de către defunctul B______ a unei împrejmuiri ( gard de ulucă ) în slogul despărțitor dintre proprietățile celor doi , fără autorizație de construire, dispunându-se de către comisia compusă din primarul și viceprimarul comunei Padeș eliberarea căii de acces înspre și dinspre gospodăria def. D_____ G_______.

În acest context au fost întrunite elementele existenței contravenției prev. de art. 26 alin.1 din Legea nr.50/1991 constând executarea, fără autorizație a lucrărilor prev. de art.3 din Legea nr.50/1991 , împrejmuirea nefăcând parte din categoria acelora menționate expres la art.11 din Legea nr.50/1991 ce se pot executa fără autorizație de construire.

De asemenea, instanța a considerat că sancțiunea contravenționala aplicată, amenda în cuantum de 1000 lei reprezentând minimul prevăzut de lege proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de petent, având în vedere scopul urmărit, împrejurările săvârșirii faptei. De altfel, legiuitorul prin prevederile art.26 alin.6 din legea nr.50/1991 a stabilit expres că în condițiile prezentei legi nu se aplică sancțiunea avertisment.

Privitor la pârâtele P_______ comunei Padeș și Consiliul Local Motru, instanța a respins plângerea față de aceasta pentru lipsa calității procesuale pasive deoarece primăria, potrivit art.77 din Legea nr.215/2001 nu a fost decât o structură funcțională cu activitate permanentă care dus la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale și nu a avut atribuții în privința respectării disciplinei în construcții, aceste atribuții revenind primarului ca autoritate a administrației publice locale

Față de cele expuse mai sus, instanța, având în vedere disp. art. 1169 C.civ., 129 alin.1 C.p.c. si art. 34 din OG 2/2001, a respins ca neîntemeiată plângerea petiționarului în contradictoriu cu intimatul primarul comunei Padeș, menținând ca temeinic și legal procesul – verbal de constatare și sancționare a contravenției nr.9681din 14.11.2014, văzând și prevederile art. 34 din OG nr.2/2001.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel petenta C__________ L______, solicitând admiterea apelului, modificarea sentinței în sensul admiterii plângerii contravenționale.

În motivele scrise de apel, apelanta petentă a arătat că în data de 14.11.2014, a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 1000 lei pentru că a executat ilegal fără autorizație de construire o împrejmuire teren, susținând că starea de fapt este cu totul alta față de cea reținută de agentul constatator din cadrul Primăriei C______ Padeș, iar în dovedire a probat cu martori și fotografii depuse în instanță, însă instanța de fond a înlăturat depozițiile martorilor propuși și a interpretat greșit fotografiile depuse la dosarul cauzei.

A precizat că, are în folosință, conform înțelegerii cu mama și surorile sale, tatăl fiind decedat, o suprafață de teren, care se învecinează cu râul Motrului (lungă până în apa Motrului conform actului prin care tatăl său a cumpărat acest teren), iar pe o porțiune din această suprafață de teren a montat țevi și bulumaci din lemn pentru a prinde vița de vie pe care a cultivat-o pe acest teren, neefectuând nicio împrejmuire teren, așa cum eronat s-a reținut în procesul-verbal.

A apreciat că procesul-verbal nu a fost întocmit în mod legal, întrucât nu a executat nicio împrejmuire, iar temeiul legal în baza căruia a fost sancționată este greșit.A considerat că, instanța de fond investită cu soluționarea plângerii contravenționale, trebuia să țină seama că prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu au caracter absolut.

A menționat că, în Decizia nr. 70 din 21 februarie 2013 (în M. Of. nr. 204 din 10 aprilie 2013), Curtea Constituțională a României a subliniat, din nou, faptul că, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acestuia, este contestată chiar prezumția de care se bucură. în acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței de judecată obligația de a administra tot probatoriul necesar stabilirii adevărului. Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nu poate face dovada prin el însuși a existenței faptei, a autorului acesteia și a vinovăției acestuia, acesta fiind doar actul prin care o persoană este acuzată de săvârșirea contravenției, mențiunile agentului constatator inserate în actul sancționator neputând singure servi drept temei pentru aplicarea sancțiunii contravenționale în absența altor mijloace de probă.

În acest sens a solicitat instanței de judecată, analizarea temeinică a argumentelor sale, solicitând să îi fie respectat dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenție, care include printre altele dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră pertinente pentru cauza lor (cauza A_____ contra României), întrucât Convenția nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete și efective (Hotărârea Artico contra Italiei), iar aceste drepturi nu pot fi considerate efective decât dacă aceste observații sunt în mod real „ascultate”.

Potrivit art. 9 Cod procedură civilă privind dreptul de dispoziție al părților, procesul civil poate fi pornit la cererea celui interesat, iar obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților, considerând că instanța de judecată a depășit limitele procesului, a înlăturat depozițiile martorilor B____ M_____ și L___ C_________ lonuț, ca necoroborându-se cu celelalte probe administrate, motivând că martorii au indicat o altă stare de fapt atât cu privire la fapta imputată.

A susținut în esență că prima instanța a interpretat eronat probele. Astfel, în acest sens,

depozițiile martorelor Remerea A___ și F_____ S_____ nu au fost în concordanță cu realitatea, iar din cuprinsul depozițiilor a rezultat că prin modalitatea în care s-a desfășurat interogatoriul martorelor a reieșit că s-au depășit limitele acestei cauze având ca obiect plângere contravențională. S-a mai invocat faptul că martorii B____ M_____ și L___ C_________ I____ au indicat o altă stare de fapt, însă instanța de fond a interpretat greșit depozițiile acestor martorii, starea de fapt fiind cea descrisă în plângerea formulată, care se coroborează cu declarațiile martorilor susmenționați, cu restul materialului probator administrat în cauză, mai puțin cu declarațiile martorelor Remerea A___ si F_____ S_____, persoane cu care este în litigiu civil, cu R______ A___ în mod direct, iar F_____ S_____ asigură „asistența juridică” a numitei R______ A___, sprijinind-o în ilegalitățile pe care le comite, declarații mincinoase, etc, motiv pentru care a solicitat casarea sentinței, întrucât instanța de fond nu a remarcat această inadvertență, care pune la îndoială sinceritatea afirmațiilor din cuprinsul declarațiilor martorelor.

A mai menționat că, în afara acestui aspect, instanța a mai arătat că martorii propuși de persoana sa au indicat o altă stare de fapt cu privire la situația gospodăriei mele, precum și cea a martorei R______ A___ privind accesul la calea publică. Deși nu are relevanță pentru această cauză având obiect plângere contravențională, dar pentru a scoate în evidență afirmațiile mincinoase ale martorelor R______ A___ și F_____ S_____, a arăt că, atât familia sa cât și familia D_____ A_______, mama martorei R______ A___, aveau acces la drumul public prin spatele proprietăților, nu numai peste apa râului Motru.

A susținut că, dreptul de proprietate privată este un drept absolut, exclusiv și perpetuu. Dreptul de proprietate este un drept absolut pentru că titularul său are libertatea oricărei acțiuni sau inacțiuni în legătură cu bunul său. Caracterul exclusiv cuprinde două idei: monopolul titularului dreptului de proprietate asupra bunului său și excluderea terților, inclusiv a autorităților publice, de la exercitarea prerogativelor proprietății.

A mai constatat instanța, fără relevanță pentru cauza pendinte, că și între tatăl său - def. B______ H_________ și autorul martorei R______ A___ - def. D_____ G_______ a existat un litigiu generat de ridicarea de către defunctul B______ a unei împrejmuiri (gard de ulucă) în slogul despărțitor dintre proprietățile celor doi, fără autorizație de construire, dispunându-se de către comisia compusă din primarul și viceprimarul comunei Padeș eliberarea căii de acces înspre și dinspre gospodăria def. D_____ G_______.

Indicând parte din considerente, apelanta a susținut că instanța s-a contrazis recunoscând că este o plantație și nu o împrejmuire „chiar pe slogul despărțitor”, aspect nereal, prin modul în care a fost dispusă pe mai multe rânduri nu avea cum să fie amplasată pe slogul despărțitor„ și nu la distanța minimă de 60 de cm față de linia de hotar era evident ilegală”, aspect care nu face obiectul prezentei cauze.

Privitor la pârâtele P_______ C______ Padeș și Consiliul Local Motru, a precizat că instanța a respins plângerea față de acestea pentru lipsa calității procesuale pasive deoarece primăria, potrivit art. 77 din Legea nr.215/2001 nu este decât o structură funcțională cu activitate permanentă care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale și nu are atribuții în privința respectării disciplinei în construcții, aceste atribuții revenind primarului ca autoritate a administrației publice locale.

În speță, instanța de fond s-a rezumat la a arăta că martorii B____ M_____ și L___ C_________ I____ au indicat o altă stare de fapt, fără a analiza în vreun fel și înlătura motivat depozițiile acestor martori (întrucât nu avea argumente în acest sens).

În drept, și-a întemeiat cererea de apel pe dispozițiile art. 466 și următoarele Cod procedură civilă.

Prin întâmpinare intimații P_______ comunei Padeș și Instituția P_________ C______ Padeș au solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond. Au considerat că apelanta se contrazice arătând că nu a executat nici o împrejmuire, iar temeiul legal în baza căruia a fost sancționată greșit, după care precizează că a montat țevi și bulumaci din lemn pentru a de vița de vie pe care a cultivat-o pe acest teren, lucrare agricolă care nu necesita eliberarea unei autorizații de construire, fiind o lucrare temporară.

Au susținut că montând aceste țevi și bulumaci de lemn pentru a prinde vița de vie nu poate fii vorba de o lucrare temporară cum se specifică în apelul petentei. Chiar și din conținutul plângerii contravenționale s-a reținut de către instanța de fond că petenta nu contestă că a montat în ciment un nr. de 5 țevi de fier și bulumaci din lemn, dar contestă destinația lor pretinzând că aceste țevi pe care ulterior a fost montată sârmă ar fi fost destinate a susține o plantație de viță de vie pe care a cultivat-o pe terenul cel deține conform înțelegerii cu mama și surorile sale, tatăl său fiind decedat.

Au solicitat să se observe că, instanța de fond a constatat următoarele: lucrările efectuate care au avut drept scop edificarea unei plantații de viță de vie sunt fondate, deoarece din fotografiile depuse la dosarul cauzei atât de către P_______ Padeș, cât și de petentă rezultând cu prisosință că pe terenul pe care a fost efectuată lucrarea nu exista nici un butuc de viță de vie , iar pe de altă parte edificarea acestei plantații chiar pe slogul despărțitor și nu la distanța de 60 cm față de linia de hotar era evident ilegală.

Au mai considerat că, referitor la procesul - verbal de constatare și sancționare a contravenției petenta motivează că agentul constatator nu poate face dovada prin el însuși a existenței faptei, a martorului acesteia și a vinovăției acestuia, acesta fiind doar actul prin care o persoană este acuzată de săvârșirea contravenției, iar mențiunile agentului constatator neputând servi la drept temei pentru aplicarea sancțiunii contravenționale în absența altor mijloace de probă. Ca mijloace de probă a arătat faptul că nici după ce a fost sancționată contravențional, petenta nu s-a conformat, aspect ce rezultă și din Nota de constatare întocmită de agentul constatator la data de 17.11.2014, continuând executarea lucrărilor de construire împrejmuire teren prin montarea unor bulumaci de lemn și a trei rânduri de pe țevile montate în ciment.

Deși, prin rezoluția din data de 25.09.2015 i s-a comunicat apelantei petente C__________ L______ o copie de pe întâmpinarea formulată de intimații P_______ comunei Padeș și Instituția P_________ C______ Padeș cu mențiunea de a depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la primirii întâmpinării, aceasta nu a depus răspuns la întâmpinare.

D____ urmare, potrivit art. XV, alin.6 din Legea nr.2/2013 a fost fixat termen de judecată la data de 17.11.2014, fiind citate părțile.

Examinând apelul declarat prin prisma criticilor formulate și în raport de dispozițiile art. 476 și art. 477 Cod de procedură civilă, tribunalul constată că apelul de față este nefondat, pentru următoarele considerente:

Tribunalul reține că petenta a sesizat prima instanță cu plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție nr. 9681/14.11.2014 prin a fost sancționată cu amendă în cuantum de 1.000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute art.26 alin.1 lit.a și alin.2 din Legea nr.50/1991, reținându-se în sarcina sa că a executat ilegal, fără autorizație de construire o împrejmuire teren , montând în ciment țevi de fier în număr de 5, blocând calea de acces a numiților D_____ A_______ și fii acesteia R______ A___, D_____ C_____.

Potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001, prima instanță a procedat la legalității și temeiniciei actului sancționator contestat de către petentă.

Astfel, cu privire la legalitatea actului, prima instanță a reținut în mod just că procesul-verbal contestat în cauză, întrunește condițiile de formă impuse de art. 16 din OG nr. 2/2001 și că nu există nicio cauză de nulitate absolută prevăzută de art. 17 din același act normativ.

Instanța de fond a analizat și dezlegat în mod corect criticile petentului cu privire la legalitatea actului sancționator, motivele de apel invocate în acest sens fiind neîntemeiate.

Judecătoria a stabilit în mod corect starea de fapt și vinovăția petentei cu privire la fapta prevăzută de art.26 alin.1 lit.a și alin.2, încadrarea juridică pentru contravenția săvârșită fiind legală, apreciind în mod corect întreg probatoriul administrat în cauză, susținerile apelantei cu privire la interpretarea eronată a probelor fiind neîntemeiate.

Tribunalul reține că potrivit art. 26 alin. 1 litera a constituie contravenție, dacă nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât, potrivit legii, să fie considerată infracțiune: a) executarea sau desființarea, totală ori parțială, fără autorizație a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepția celor menționate la lit. b), c), e) și g), de către investitor și executant, iar din probele administrate reiese că petenta a executat ilegal, fără autorizație de construire o împrejmuire teren , fiind îndeplinite elementele constitutive ale acestei contravenții.

Potrivit art.3 lit.d din Legea nr.50/1991 lucrări de împrejmuiri și mobilier urban, amenajări de spații verzi, parcuri, locuri de joacă și agrement, piețe și alte lucrări de amenajare a spațiilor publice se pot efectua numai în temeiul unei autorizații de construire.

Cu privire la vinovăția petentei, relevante sunt înscrisurile depuse la filele 22-24, 26, 27, planșele foto de la filele 28-31 și declarațiile materelor R______ A___ și F_____ S_____. Astfel, ca stare de fapt, se reține că anterior sancționării petentei, numita R______ A___ a sesizat primarul comunei Padeș cu privire la faptul că petenta a început execuția unei lucrări de construire, împrejmuire teren, împiedicând calea de acces la podul de peste râul Motru, astfel cum rezultă din cererea înregistrată sub nr. 9543/11.11.2014, fila 22 și declarațiile martorei. Urmare acestei sesizări, s-a deplasat o comisie din cadrul intimatului, fiind încheiat procesul-verbal din data de 11.11.2014 prin care se arată că petenta a început execuția unei lucrări de construire, împrejmuire teren, fără autorizație de construire. Petenta a refuzat să semneze acest act, însă în calitate de martor a fost semnat de către numita F_____ S_____. I s-a pus în vedere petentei să sisteze lucrările și să intre în legalitate, fila 23. Toto în acest sens, a fost emisă de către primar adresa nr. 9613/13.11.2014, fila 24.

În acest context a fost emis la data de 14.11.2014 procesul-verbal de contravenție contestat în cauză. Cu aceeași ocazie, a fost întocmit și procesul-verbal de la fila 27 semnat și de numitul D_____ G_______.

Si ulterior sancționării petentei, a fost încheiată nota de constatare din 17.11.2014, fila 26, prin care s-a arătat că petenta nu a respectat măsurile dispuse prin actul sancționator.

Este adevărat că petenta a înțeles să administreze proba cu martorii B____ M_____ și L___ C_________ I____, invocând în apel aprecierea eronată a probelor din acest punct de vedere de către prima instanță, însă observând cele declarate de către cei doi martori, tribunalul constată că în mod just au fost înlăturate aceste declarații, în condițiile în care acestea sunt în contradicție cu celelalte probe, faptul pretins atât de petentă cât și de acesti doi martori cu privire la montarea bulumacilor pentru a pune trei rânduri de vie pe șpalieri nu are nicio susținere, în condițiile în care din planșele foto depuse la dosar nu reiese existența butucilor de vie pe terenul respectiv.

În raport de aceste probe, se constată, de asemenea, neîntemeiate și criticile formulate în cadrul căii de atac cu privire la temeinicia actului.

Cu privire la motivul invocat în raport de faptul că petenta se află în relații de dușmănie cu martorii audiați din oficiu, se constată că apelanta intimată nu s-a opus la audierea acestora, devenind incidente dispozițiile art. 315 alin. 2 Cod proc.civ.

Nu este întemeiat nici motivul de apel referitor la reținerea lipsei calității procesuale pasive a pârâtele P_______ C______ Padeș și Consiliul Local Motru, având în vedere că plângerea contravențională se soluționează în contradictoriu cu instituția din care face parte agentul constatator, în speță primarul C______ Padeș și nicidecum cele două pârâte P_______ C______ Padeș și Consiliul Local Motru, astfel că în mod corect a stabilit instanța de fond că cele două pârâte nu au calitate procesuală în cauză.

Față de aceste considerente, Tribunalul, în temeiul art.480 Cod proc.civ. raportat la art. 34 alin. 2 din OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, constatând că instanța de fond a apreciat în mod just probele administrate în cauză și a stabilit corect starea de fapt, pronunțând astfel o hotărâre temeinică, va respinge apelul de față.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge apelul declarat de apelanta petentă C__________ L______ având CNP xxxxxxxxxxxxx și domiciliul comuna Padeș, ______________________, împotriva sentinței civile nr. 843 din data de 09.06.2015 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimații P_______ comunei Padeș și Instituția P_________ C______ Padeș, ambele cu sediul în comuna Padeș, ____________________________, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 17 Noiembrie 2015, la Tribunalul Gorj.

Președinte, D_____ S______		Judecător, M_____ C______ T____-S_____
	Grefier, E________ A____ S_________

Red. T.S.M.C./ Tehn. M.R.

J.f./V.B./4ex/22.12. 2015