Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL D___

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 1416/2015

Ședința publică de la 24 Noiembrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE M_____ D______ I_____

Judecător A____ M______ M________

Grefier C______ P___

Pe rol judecarea apelului privind pe apelantul I___ T_____ și pe intimatul I.P.J. D___, formulat împotriva sentinței civile nr. 4843 din 15 aprilie 2015 pronunțată de Judecătoria C______.

La apelul nominal făcut în ședința publică la a doua strigare a cauzei au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că în baza art. 223 c.pr.civ. s-a solicitat judecata în lipsă, după care

Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, constatându-se dosarul în stare de judecată s-a reținut spre soluționare.

INSTANȚA

Deliberând asupra apelului, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 4843 din 15 aprilie 2015 pronunțată de Judecătoria C______ s-a respins plângerea formulată de I___ T_____.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel I___ T_____, solicitând ca prin decizia ce se va pronunța să se dispună admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate, în sensul admiterii plângerii contravenționale în iar în consecință anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxxxx din 20.07.2014.

În cuprinsul motivelor de apel arată că pe tronsonul de drum în care s-a reținut că ar fi călcat marcajul continuu nu exista nici un fel de semn rutier care să interzică manevra depășirii; de asemenea, nu exista un marcaj longitudinal continuu care să interzică efectuarea manevrei de depășire.

Planșa foto cuprinde și tronsonul de drum în care s-a efectuat manevra de depășire.

Faptul că martora a fost la rândul ei oprită și sancționată nu reprezintă un motiv pentru înlăturarea depoziției sale.

.Chiar și în ipoteza în care instanța de apel ar aprecia că în mod corect prima instanță a înlăturat declarația martorei audiată în cauză, apreciază că în baza planșei foto aflate la dosarul cauzei, se face dovada inechivocă a faptului că nu mă fac vinovat de contravenția imputată.

In drept, își întemeiază apelul pe prevederile art. 466 și urm. C.pr.civ.

Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, deoarece în mod corect instanța de fond a respins plângerea apreciind că nu a fost dovedită o altă stare de fapt decât cea reținută de organele de control.

Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, Tribunalul apreciază apelul ca fiind nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin procesul – verbal de constatare și sancționare a contravenției ________, nr. xxxxxxx/20.07.2014 s-a reținut în sarcina petentului că a depășit un alt autovehicul în zona de acțiune a indicatorului "depășirea interzisă" și cu încălcarea marcajului longitudinal continuu ce desparte sensurile de mers.

În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal, instanța reține că procesul-verbal contestat este legal întocmit.

În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situație de fapt și a încadrării in drept până la proba contrară. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumate nevinovate și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment de prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează in toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția europeană a drepturilor omului, in măsura in care statul respectă limite rezonabile, având in vedere importanța scopului urmărit , dar și respectarea dreptului la apărare ( cauza Salabiaku c. Franței, Hotărârea din 7 octombrie 1988, parag. 28, cauza Vastberga Taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, Hotărârea din 23 iulie 2002, parag. 113).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, insă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, Hotărârea din 7 septembrie 1999).

Din întregul material probator administrat în cauză, instanța a constatat că nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, depoziția martorului audiat la propunerea petentului nefiind de natură a convinge instanța de netemeinicia celor reținute de agentul constatator.

Astfel, în mod corect prima instanță a înlăturat declarația martorei, fiind evident subiectivă, având în vedere interesul acesteia în admiterea plângerii contravenționale, întrucât și ea a fost sancționată cu aceeași ocazie. De asemenea, fotografia depusă de petent a fost efectuată în locul în care petentul a fost oprit, nu unde a efectuat manevra de depășire, astfel încât nu poate fi avută în vedere.

Pentru aceste considerente, instanța va proceda în conformitate cu prevederile art. 480 alin. 1 C.pr.civ. și va respinge apelul declarat ca fiind nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge apelul privind pe apelantul I___ T_____ cu domiciliul procedural ales la reprezentant convențional SPARL „Săuleanu și Asociații" - C______, ____________________. 47, județul D___, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. D___, cu sediul în C______, ____________________, jud. D___, formulat împotriva sentinței civile nr. 4843 din 15 aprilie 2015 pronunțată de Judecătoria C______.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 24 Noiembrie 2015.

Red. 4 ex/17.12.2015

AMM/C.P.

Decembrie 2015

Jud. fond. V.C. L____