Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL A___

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ

DECIZIE NR. 105/R/2014

Ședința publică de la 17 Aprilie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE C_______ M_____ C_____

Judecător L____ A______ P______

Judecător C_____ L___

Grefier M______ P_______

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___ împotriva sentinței civile nr. 1217/2013 pronunțată de Judecătoria Aiud în contradictoriu cu petentul intimat M____ C_________ și I____ I__, având ca obiect - anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită, fără citarea părților .

Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 10.04.2014, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie .

TRIBUNALUL

Asupra Recursului civil de față:

Prin plângerea înregistrată pe rolul JUDECĂTORIEI AIUD sub dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, petentul M____ C_________ a solicitat ca în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului A___, prin hotărâre judecătorească:

- să se dispună anularea procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 04.09.2012 întocmit de Poliția Rurală nr. 4 Ocna M____, ca nelegal și netemeinic și, în consecință, să se dispună anularea măsurii de sancționare a petentului cu avertisment și cele 2 puncte - amendă în valoare de 140 lei;

- să se dispună restituirea sumei de 70 lei achitată cu titlu de amendă către bugetul local, conform chitanței nr. xxxxxxxxxxxxxxxx/05.09.2012;

- să se dispună obligarea la cheltuieli de judecată în măsura în care intimatul se opune admiterii plângerii.

În motivarea plângerii, petentul a arătat, în esență, că la data de 04.09.2012, circula regulamentar pe drumul județean nr. 107F conducând tractorul cu nr. de înmatriculare 030AB cu intenția de a se deplasa la domiciliu. Înainte de a ajunge în intersecția cu circulație nedirijată aflată lângă imobilul cu nr. 115, petentul a semnalizat părăsirea sensului de mers spre stânga, cu intenția de a părăsi drumul județean nr. 107F. În momentul în care a avut certitudinea că poate efectua manevra în deplină siguranță, atât pentru dânsul cât și pentru alți participanți la trafic, asigurându-se că atât din sens opus cât și din spate nu se apropie nici un autoturism a procedat la efectuarea manevrei de schimbare a sensului de mers. În acel moment autoturismul marca BMW X5 cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, deplasându-se în același sens de mers, dar pe banda aferentă sensului de mers opus, a intrat în coliziune cu tractorul condus de petent. Petentul solicită să se constate netemeinicia procesului verbal de contravenție întrucât în mod total nelegal și abuziv s-a stabilit de către agentul constatator că petentul ar fi vinovat de producerea accidentului rutier, având în vedere următoarele aspecte de fapt și de drept: Petentul învederează că a respectat toate regulile de circulație specifice manevrei de schimbare a sensului de mers în partea stângă, a semnalizat, s-a asigurat și s-a apropiat de axul drumului astfel cum prevede art. 116 din HG nr. 1391/2006. Petentul susține că cel vinovat de producerea accidentului este conducătorul autoturismului marca BMW X5, întrucât acesta nu s-a asigurat la efectuarea manevrei de depășire conform art. 118 din HG nr. 1391/2006.

Petentul arată că arată că procesul verbal de contravenție a fost întocmit cu nerespectarea prevederilor legale în materie de formă astfel că se impune anularea acestuia. Prima neregularitate a acestuia constă în indicarea greșită a actului normativ aplicabil situației de fapt descrise, astfel în procesul verbal se reține că petentul nu s-a asigurat în vederea schimbării direcției de mers și nu avea încheiată poliță RCA valabilă. Încadrarea juridică a faptei s-a făcut în mod greșit. Petentul mai arată că s-ar impune anularea procesului verbal dat fiind că în cuprinsul acestuia agentul constatator nu a realizat o descriere suficientă a faptelor pe care susține că petentul le-ar fi săvârșit și nu a realizat nici o mențiune referitoare la împrejurările în care fapta a fost săvârșită. Arată că un alt motiv de anulare al procesului verbal îl reprezintă neîndeplinirea cerințelor prevăzute de art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001, referitoare la posibilitatea contravenientului de a formula obiecțiuni la procesul verbal respectiv. Menționează că au fost obiecțiuni la acest proces verbal de contravenție însă acestea nu au fost consemnate.

În drept, petentul a invocat prevederile OG 2/2001, OUG 195/2002, HG nr. 1391/2006.

În probațiune, petentul a depus înscrisuri, în speță: procesul-verbal de contravenție contestat (fila 9).

Prin întâmpinarea formulată, intimatul a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal de contravenție așa cum a fost întocmit. Intimatul arată că din procesul verbal de constatare a contravenției, din raportul întocmit de către agentul constatator, din declarațiile celor doi conducători auto implicați în evenimentul rutier, rezultă că fapta s-a comis așa cum a fost descrisă în procesul verbal de contravenție.

În dovedirea întâmpinării, intimatul a depus raportul întocmit de agentul constatator (fila 14), copia declarațiilor celor doi conducători auto (filele 15-16) și copia procesului-verbal de contravenție contestat (fila 17).

În cauză au fost audiați martorii M_____ F_______ (fila 26), S____ V_____ D__ (fila 68), D___ I___ (fila74) și agentul constatator ( fila 25).

Prin sentința civila nr. 1217/2013 Judecătoria Aiud a admis plângerea contravenționala si a anulat procesul verbal de contravenție.

Pentru a pronunța aceasta soluție, instanța a reținut, in fapt, ca prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx, încheiat la data de 04.09.2012 petentul M____ C_________ a fost sancționat cu o amendă contravenționala în cuantum de 140 lei și avertisment, de către intimatul I____________ de Poliție al Județului A___, în temeiul art.116 alin. 1 din HG 1391/2006 și art. 64 din Legea 136/1995. (f. 9)

În fapt, prin procesul-verbal s-a reținut că în data de 04.09.2012, pe DJ 107 F L____ Mureșului, a condus tractorul UTB 445 de culoare roșu, nr. 030 AB, pe Dj 107 F, în localitatea L____ Mureșului, în dreptul imobilului cu nr. 115, nu s-a asigurat la schimbarea direcției de mers, fapt pentru care a intrat în coliziune cu autoturismul marca BMW, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, producându-se avarii la ambele autovehicule, iar tractorul nu avea încheiată polița RCA. (f. 9)

Procesul-verbal contestat a fost semnat de către petent, iar la rubrica „alte mențiuni” s-a consemnat : „nu sunt obiecțiuni”(fl. 3).

In baza art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța investită cu soluționarea unei plângeri contravenționale trebuie să verifice dacă aceasta a fost formulată în termenul prescris de lege, iar apoi, prin prisma probatoriului administrat, va proceda la analizarea legalității și temeiniciei procesului verbal, putând să hotărască și cu privire la individualizarea sancțiunii.

În cauza dedusă judecății, instanța a respins excepția tardivității formulării plângerii contravenționale, pentru motivele arătate pe larg în încheierea de ședință din data de 21.02.2013 (f. 45)

Examinând procesul verbal de contravenție sub aspectul legalității sale, instanța a constatat că acesta a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 17 din OG 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele petentului, descrierea faptei reținute în sarcina acestuia din urmă, data săvârșirii faptei și semnătura agentului constatator (fila 9).

Petentul a invocat nerespectarea unor dispoziții legale privind întocmirea valabilă a procesului-verbal de contravenție, prevăzute de art. 16 alin. 1 și alin. 7 din OG 2/2001, anume că nu s-a indicat în mod corect actul normativ aplicabil, nu s-a realizat o descriere corespunzătoare a faptei, nu i s-a adus la cunoștința contravenientului dreptul de a formula obiecțiuni.

În privința mențiunilor stabilite de art. 16 alin.1 din OG 2/2001, instanța reține că lipsa vreuneia dintre ele atrage sancțiune nulității procesului-verbal numai în condițiile generale ale nulităților virtuale, anume în cazul în care petentul dovedește că prin acea omisiune i s-a adus o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal.

Petentul susține că nu este indicat în mod corect textul de lege aplicabil faptei imputate, în sensul că la descrierea faptei este menționat faptul că petentul nu s-a asigurat la schimbarea direcției de mers iar la textul de lege aplicabil este menționat art. 116 din HG 1391/2006, care stabilește obligația conducătorilor auto de a semnaliza schimbarea direcției de deplasare, depasirea, oprirea si punerea in mișcare.

În ceea ce privește acest motiv, instanța a constatat că potrivit art. 16 alin. 1 din OUG 195/2002, procesul-verbal de contravenție trebuie să cuprindă actul normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția. Ori acest act normativ este indicat în procesul-verbal, anume OUG 195/2002, HG 1391/2006, Legea 136/1995. Chiar dacă articolul indicat nu este corespondentul faptei descrise prin procesul-verbal, petentul a putut să își facă o apărare în considerarea descrierii în fapt a contravenției imputate, iar pe baza acestei descrieri a putut să determine care este textul de lege aplicabil și care sunt limitele sancțiunii. De asemenea, art. 48 din Legea 136/1995 stabilește obligația încălcată, sancțiunea fiind indicată de art. 64 din Legea 136/1995, articol indicat în procesul-verbal. Prin urmare, instanța apreciază că prin neindicarea textului de lege corect petentul nu a suferit nicio vătămare.

În ceea ce privește descrierea faptei, potrivit art. 16 alin. 1 din OUG 195/2002, procesul-verbal trebuie să cuprindă în mod obligatoriu, descrierea faptei contravenționale, cu arătarea datei, orei și a locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei.

Prin procesul-verbal este indicat locul, data, inclusiv ora comiterii faptei, iar faptul că nu s-a menționat direcția de deplasare a autovehiculelor sau faptul că în spatele tractorului erau oprite alte mașini, nu poate conduce la anularea procesului-verbal. Petentul a avut posibilitatea de a dovedi în fața instanței împrejurările exacte în care s-a comis contravenția, din modul de descriere a faptei acesta a putut să cunoască exact care este fapta imputabilă, și în consecință, să își formuleze apărările, prin urmare nu rezultă că ar fi suferit vreo vătămare.

În ceea ce privește neaducerea la cunoștința contravenientului a dreptului de a formula obiecțiuni, și a refuzului de a consemna obiecțiunile pe care le-a avut petentul, instanța reține că din moment ce petentul susține că i s-a refuzat consemnarea obiecțiunilor, rezultă că a avut cunoștință de faptul că poate formula obiecțiuni, prin urmare nu i s-a produs nici o vătămare prin faptul, oricum nedovedit, că nu i s-a adus la cunoștință că are dreptul să formuleze obiecțiuni. În ceea privește refuzul agentului de a consemna obiecțiunile, aceste afirmații nu sunt susținute de niciuna din probele administrate.

Martorul D___ I___, a susținut că petentul i-ar fi spus celuilalt conducător auto că vina îi aparține acestuia din urmă, iar martorul ar fi spus polițiștilor că petentul nu este vinovat, însă aceasta nu poate conduce sub nici o formă la concluzia că s-a refuzat consemnarea obiecțiunilor contravenientului(f. 74) În plus, petentul a dat și o declarație olografă în data de 04.09.2012, în care ar fi putut consemna orice aspecte pe care le considera esențiale, însă acesta s-a rezumat la a descrie exact ce s-a întâmplat (m-am asigurat, din față veneau mașini, am staționat, am semnalizat stânga și din spate a venit o mașină care m-a depășit și m-a lovit în partea stânga față)- f.15

Prin urmare cât timp din niciuna din probele administrate nu rezultă nici măcar un indiciu cu privire la faptul că s-a refuzat consemnarea obiecțiunilor contravenientului, aceste susțineri nu pot conduce la constatarea nulității actului de sancționare.

Cu privire la temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța a reținut că potrivit jurisprudenței CEDO, faptele contravenționale se pot încadra, dincolo de calificarea atribuită în dreptul intern, în sfera de aplicare a noțiunii de “acuzație în materie penală” edictată de art. 6 din Convenție. Pentru aceasta sunt avute în vedere criterii precum natura faptei, scopul sancțiunii (cauza Kadubec c. Slovaciei), natura și gravitatea acesteia (cauza Garifallou c. Greciei).

Contravențiile la regimul circulației pe drumurile publice prevăzute în dreptul intern sunt stabilite prin norme juridice cu caracter general, iar prin sancțiunile aplicate pentru săvârșirea acestora se urmărește un scop preventiv și represiv, astfel încât se poate concluziona că ele se subsumează noțiunii de “acuzație în materie penală”, atrăgând incidența garanțiilor instituite de art. 6 din Convenție.

Calificarea faptei ca ”acuzație în materie penală” are drept consecință incidența în respectiva cauză a prezumției de nevinovăție de care se bucură petentul și a obligației autorităților statului de a proba faptele reținute în sarcina acestuia.

Însă, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, hotărârea din 23 iulie 2002, paragraf 113).

Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Având în vedere aceste principii, instanța a reținut că procesul-verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie, permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură de către instanță, condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil. Prin urmare, atât timp cât contravenientului i se oferă posibilitatea reală, efectivă de a proba contrariul, prezumția de nevinovăție, astfel cum este conturată în jurisprudența CEDO nu este încălcată.

Petentul a contestat temeinicia actului de sancționare, arătând că în mod abuziv s-a stabili că este vinovat de producerea accidentului de circulație.

Din examinarea și coroborarea probelor administrate în cauză, instanța a apreciat că situația de fapt reținută prin procesul-verbal de contravenție, nu corespunde adevărului.

Martorul S____ V_____ D__ (f. 68), a declarat că la momentul producerii accidentului se afla la câțiva metri de mașinile implicate în accident. Acesta arată că tractorul condus de petent dorea să efectueze un viraj la stânga, iar în spatele tractorului erau oprite alte două mașini care așteptau ca șoferul tractorului să efectueze manevra de viraj la stânga, pentru a-și putea continua deplasarea. Martorul arată că petentul a semnalizat intenția de schimbare a direcției de mers. Imediat, din spatele tractorului s-a angajat în depășire un autoturism marca BMW, care a depășit coloana de vehicule care staționa în spatele tractorului și care a acroșat roata din partea stânga față a tractorului.

Declarațiile martorului S____ V_____ D__ se coroborează întru totul cu declarațiile martorului D___ I___ (f. 74). Acesta arată că la momentul producerii accidentului era în curtea casei sale și a văzut că petentul era la volanul tractorului iar în spatele acestuia erau oprite alte două mașini mici, care au oprit în spatele tractorului întrucât au văzut că acesta semnaliza schimbarea direcției de mers. Martorul mai arată că înainte ca petentul să schimbe direcția de mers spre stânga a acordat prioritate de trecere unei mașini care circula de pe sens opus. Din spatele tractorului s-a angajat în depășirea tractorului și a celor două mașini care erau oprite în spatele tractorului un autoturism de culoare neagră. Mașina de culoare neagră a lovit roata din față a tractorului. Martorul mai arată că după părerea lui această mașină de culoare neagră nu a mai putut opri în spatele tractorului, din cauză că avea viteză.

Conducătorul autoturismului implicat în accident, introdus în cauză în calitate de intimat, I____ I__, deși citat cu mențiunea de a se prezenta personal la interogatoriu, sub sancțiunea aplicării dispozițiilor art. 225 C. pr. civ., nu s-a prezentat în fața instanței pentru a răspunde la interogatoriul propus de petent. Față de refuzul intimatului I____ I__ de a se prezenta la interogatoriu propus de petent, instanța, în considerarea dispozițiilor art. 225 C.pr.civ., va considera aceasta ca o mărturisire în folosul părții potrivnice.

Față de toate aceste împrejurări, având în vedere declarațiile martorilor ascultați coroborate și cu refuzul intimatului de a se prezenta în fața instanței pentru a răspunde la interogatoriul propus de către petent, constată că susținerile petentului sunt dovedite, iar acesta a respectat prevederile legale la momentul producerii accidentului. Petentul s-a asigurat la schimbarea direcției de mers, fiind obligat să acorde prioritate numai autoturismelor care veneau din sens opus, autoturismele care circulau din spatele autovehiculului condus de petent, trebuiau să aștepte ca acesta să elibereze partea carosabilă prin viraj la stânga. De asemenea, petentul a semnalizat intenția de schimbare a direcției de mers, aspecte confirmate de martorii ascultați, aspect care se rezultă și din împrejurarea că erau două mașini mici care așteptau în spatele tractorului așteptând ca aceasta să se angajeze spre stânga.

Prin urmare petentul a dovedit faptul că nu se face vinovat de încălcarea prevederilor privind neasigurarea la schimbarea direcției de mers, vinovăția producerii accidentului aparținându-i intimatului I____ I__, care nu a respectat regulile privind depășirea.

Instanța apreciază că persoana care conducea autoturismul marca BMW este vinovată de producerea accidentului, anume intimatul I____ I__. Acesta a încălcat dispozițiile art. 120 alin. 1 lit. k din HG 1391/2006, care stabilesc că se interzice depășirea vehiculelor: k) pe sectorul de drum unde s-a format o coloana de vehicule in așteptare, daca prin aceasta se intra pe sensul opus de circulație.

Având în vedere că petentul nu a făcut dovada că la momentul producerii accidentului ar fi deținut o polița RCA, constată că pentru contravenția prev. de art. 48, 64 din Legea 136/1995, procesul-verbal se bucură în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie, iar sancțiunea avertismentului aplicată pentru această faptă va fi menținută.

Fața de cele ce preced, instanța, în baza art. 34 din OG nr. 2/2001, având în vedere că situația de fapt menționată în procesul-verbal de contravenție nu corespunde adevărului, a admis plângerea contravențională și a anula în parte procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat în data de 04.09.2012 în ceea ce privește contravenția de neasigurare la schimbarea direcției de mers, constând în încălcarea prevederilor OUG 195/2002, HG 1391/2006, exonerând în consecință petentul de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 140 lei. Instanța a luat act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinței 1217/2013 a Judecătoriei Aiud , a declarat recurs intimata prin care a solicitat casarea sentinței si după rejudecare respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului-verbal de contravenție ca consecința respingerii fiind legal și temeinic încheiat.

In esența, recurenta a arătat ca soluția pronunțata nu este legala, ca in mod greșit s-a respins excepția tardivității formulării plângerii contravenționale.

Intimatul petent a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului, raportat la prevederile art. 302*1 lit. b) C.Pr.Civ., pentru neindicarea încheierii care se atacă și in consecință solicit anularea parțială a recursului, cu privire la excepția tardivității introducerii plângerii contravenționale.

Pe fond, s-a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea sentinței civile nr. 1217/2013 pronunțate de Judecătoria Aiud ca temeinică și legală.

In motivare , s-a arătat cu privire la excepția nulității parțiale a recursului ca Prin recursul formulat, recurentul critică sentința instanței de fond în ce privește:

(i) respingerea excepției tardivității formulării plângerii contravenționale, fara a indica încheierea prin care s-a pronunțat instanța, obligație impusa de lege sub sancțiunea nulității.

(ii) admiterea plângerii contravenționale

Pe fond, s-a invocat ca recursul este neîntemeiat, soluția instanței este legală și temeinică, pentru ca în mod corect a constatat și instanța de fond, la data de 04.09.2012, înainte de a ajunge la intersecția cu circulație nedirijată petentul a semnalizat părăsirea sensului de mers spre stânga, cu intenția de a părăsi drumul județean. A staționat în dreptul drumului ce se intersectează cu DJ 107F pentru a se asigura că poate efectua manevra și în același timp a semnalizat stânga, respectând toate regulile de circulație.

A staționat pentru a acorda prioritate unor autoturisme ce se deplasau din sens opus și două autovehicule staționau în spatele tractorului pe care îl conduceam,, așteptând să efectuez manevra de în care eram angajat.

Astfel petentul deși abia a procedat la rotirea volanului în partea stângă, aceasta determinând îndreptarea roților spre această direcție, autoturismul marca BMW X5 cu nr, de înmatriculare XXXXXXXXX, deplasându-se în aceiași sens de mers, cu o viteză foarte mare, dar pe banda aferentă sensului de mers opus, a intrat în coliziune cu tractorul condus de petent.

Petentul a invocat ca intimatul lacob I__, a încălcat dispozițiile legale privind depășirea, respectiv art. 120 alin. 1 lit. k din HG 1391/2006, care interzic depășirea vehiculelor pe sectorul de drum unde s-a format o coloană de vehicule în așteptare, dacă prin aceasta se intră pe sensul opus.

Mai mult decât atât, conducătorul autoturismului marca BMW a încălcat prevederile art. 45 alin. 5 din H.G. 105/2002 care stabilește că "Depășirea se efectuează numai pe partea stânga a vehiculului depășit. Tramvaiul sau vehiculul al cărui conducător a semnalizat intenția si s-a încadrat corespunzător părăsirii sensului de mers spre stânga se depășește prin partea dreapta.", întrucât a efectuat depășirea prin partea stângă.

Examinând recursul prin prisma motivelor invocate de recurenta și din oficiu, conform disp. art. 3041 din Codul de procedură civilă, prioritar cu privire la exceptia nulitatii recursului vizand modalitatea de solutionare de catre instanta de fond a exceptiei tardivitatii invocate prin intampinare, Tribunalul retine urmatoarele:

Recursul a fost declarat de catre recurenta impotriva sentintei civile nr.1217/2013 a Judecatoriei Aiud, prin care a fost anulat pe fond procesul verbal de contraventie ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 04.09.2012.

Cu privire la excepția tardivității, instanța s-a pronunțat separat, printr-o încheiere interlocutorie, dată în data de 21.02.2013, când a respins ca neîntemeiată excepția invocata de recurentă, constatând că plângerea contravențională a fost formulata în termen.

În acest context, pentru a putea beneficia de controlul instanței cu privire la dispoziția instanței de fond, referitoare la excepția tardivității, recurentul ar fi trebuit să atace, distinct de sentința pronunțată pe fondul cauzei, și încheierea interlocutorie din data de 21.02.2013.

In baza considerentelor retinute mai sus, avand in vedere ca omisiunea de a indica incheierea atacata este sancționată cu nulitatea recursului, potrivit art. 302 indice 1 litera b, ,instanța urmează a admite excepția invocata si sa anuleze recursul vizând modalitatea de soluționare de catre instanța de fond a excepției tardivității invocate prin întâmpinare.

Cu privire la recursul declarat împotriva sentinței civile nr.1217/2013 a Judecătoriei Aiud, instanța retine ca acesta nu este fondat, motiv pentru care se va respinge .

Se constata ca , in mod corect s-a reținut de instanța de fond ca procesul verbal ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 04.09.2012, sub aspectul legalității sale, a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 17 din OG 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele petentului, descrierea faptei reținute în sarcina acestuia din urmă, data săvârșirii faptei și semnătura agentului constatator (fila 9).

De asemenea, in mod corect s-a reținut ca petentul nu este vinovat de savarsirea contravenției de a nu se asigura la schimbarea direcției de mers,în data de 04.09.2012, pe DJ 107 F L____ Mureșului, a condus tractorul UTB 445 de culoare roșu, nr. 030 AB, pe Dj 107 F, în localitatea L____ Mureșului,iar în dreptul imobilului cu nr. 115, a intrat în coliziune cu autoturismul marca BMW, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, care efectua manevra de depășire a autoturismului, producându-se avarii la ambele autovehicule.

Din declarațiile testimoniale, judicios analizate de instanța de fond, rezulta ca petentul a semnalizat intenția de schimbare a direcției de mers, ca erau două mașini mici care așteptau în spatele tractorului ca aceasta să efectueze virajul spre stânga, in intersecție.

Intimatul I____, conducând autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, a efectuat manevra de depășire a coloanei formate in spatele tractorului, incalcand prevederile art. 120 alin. 1 lit. k din HG 1391/2006, care stabilesc că se interzice depășirea vehiculelor: k) pe sectorul de drum unde s-a format o coloana de vehicule in așteptare, daca prin aceasta se intra pe sensul opus de circulație.

In contextul prevederilor art. 120 alin. 1 lit. k din HG 1391/2006, rezulta ca petentul s-a asigurat la schimbarea direcției de mers, fiind obligat să acorde prioritate numai autoturismelor care veneau din sens opus, autoturismele care circulau din spatele autovehiculului condus de petent,fiind obligate să aștepte ca acesta să elibereze partea carosabilă prin viraj la stânga.

Așadar, reținând ca petentul intimat avea obligația de a se asigura numai cu privire la autoturismele care veneau din sens opus, in mod corect s-a reținut ca starea de fapt din procesul verbal de contravenție nu corespunde realității si, pe cale de consecința, in mod corect s-a dispus anularea procesului verbal de contravenție.

F___ de cele reținute mai sus, in baza art. 312 C__ instanța va dispune respingerea recursului declarat de intimata recurenta I____________ de Poliție al Județului A___ împotriva sentintei civile nr.1217/2013 a Judecătoriei Aiud

Cu privire la cheltuielie de judecata solicitate de intimatul petent M____, instanta constata ca la dosarul cauzei s-a depus chitanta de plata a onorariului avocatial de 1000 lei ( fila ) . Avand in vedere prevederile art. 274 alin 3 C__, constatând că onorariul solicitat este nepotrivit de mare față de valoarea pricinii și munca îndeplinită de avocat se impune reducerea onorariului de la suma de 1000 lei la suma de 500 lei. Stabilind că onorariul de 1000 lei este mare față de obiectul acțiunii formulate, reprezentând un abuz de drept, instanța apreciază că este echitabil ca recurenta să fie obligata la plata parțială a onorariului – suma de 500 lei, restul de 500 lei urmând a fi suportat de petentul intimat ca urmare a răspunderii civile delictuale a acesteia pentru abuzul de drept săvârșit.

Asa cum s-a retinut de Î.C.C.J, Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. xxxxx din 15 decembrie 2009, „Prin reducerea cuantumului onorariului avocațial pus în sarcina părții care a pierdut procesul, instanța nu intervine în contractul de asistență judiciară și nu-l modifică, în sensul diminuării sumei convenite cu titlu de onorariu, ci doar apreciază în ce măsură onorariul părții care a câștigat procesul trebuie suportat de partea care se află în culpă procesuală. Dreptul de a pretinde despăgubiri pentru prejudiciile cauzate printr-o faptă ilicită, ca orice drept civil, este însă susceptibil de a fi exercitat abuziv.

Dispozițiile art. 274 alin. (3) Cod procedură civilă au menirea de a sancționa exercitarea abuzivă a dreptului de a obține despăgubiri, prin convenirea între avocat și client a unor onorarii în mod vădit disproporționate cu valoarea, dificultatea litigiului sau volumul de muncă pe care îl presupune pregătirea apărării.”

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite excepția nulității parțiale a recursului pentru neindicarea încheierii prin care s-a soluționat excepția tadivității introduceriii plângerii contravenționale

Anulează parțial recursul cu privire la modalitatea de soluționare a excepției tadivității introduceriii plângerii contravenționale.

Respinge recursul declarat de recurentul intimat I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___ împotriva sentinței civile nr. 1217/2013 a Judecătoriei Aiud .

Reduce onorariul avocațial de la suma de 1000 lei la suma de 500 lei.

Obligă recurenta intimată să plătească intimatului petent suma de 500lei reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.

IREVOCABILĂ

Pronunțată în ședință publică azi 17.04.2014

Președinte, C_______ M_____ C_____	Judecător, L____ A______ P______	Judecător, C_____ L___
	Grefier, M______ P_______

Red. /Tehnored./ P.L. / 2 ex

16.06. 2014

Jud. fond : A___ M____ B__