DOSAR NR.XXXXXXXXXXXXX

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREȘTI

SECȚIA a II-a C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 3333

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 09.12.2015

Tribunalul constituit din:

PREȘEDINTE: N___ P_________ G______

JUDECĂTOR: D____ S_________

GREFIER: D______ O______

Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulate de apelanta T_____ T__ SRL împotriva sentinței civile nr.xxxxx/26.09.2014 pronunțate de Judecătoria Sectorului 3 București în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul I____________ T_________ DE MUNCĂ BUCUREȘTI, având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Tribunalul constată că prin cererea de apel apelantul a solicitat încuviințarea probei cu martori și, deliberând respinge această probă, după care Tribunalul reține cauza în pronunțare.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra apelului civil de față, instanța constată următoarele:

Prin sentința civilă nr xxxxx din data de 26.09.2014, pronunțata de Judecătoria Sectorului 3 București, in dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX a fost respinsă plangerea formulata de petenta T_____ T__ SRL ca neintemeiata.

Pentru a pronunța aceasta soluție, instanta a retinut urmatoarele:

Prin procesul verbal _______ nr. xxxxxx din data de 10.01.2014 s-a reținut că din verificarea documentelor prezentate de angajator s-a constat încălcarea de către acesta a prevederilor art. 16 alin.1 din Legea nr. 53/2203-Codul muncii, in sensul că a primit la muncă fără a-i încheia contract individual de muncă în formă scrisă numitului F______ M____, care a fost identificat in data de 09.01.2014, în baza fișei de identificare prestând activitate lucrativă pentru societatea T_____ T__ SRL din București, sector 3, ___________________. 294, parter, ocazie cu care numitul F______ M____ a declarat că prestează activitate in funcția/meseria de lucrător comercial , 8 ore/zi, perioadă de probă și că nu a semnat contract de muncă. S-a reținut că fapta a fost săvârșită la sediul societății la data de 09.01.2014.

Petentei i-a fost aplicată sancțiunea amenzii de 10.000 lei, iar la întocmirea procesului verbal reprezentantul legal a arătat că nu are obiecțiuni.

Sub aspectul legalității, instanța reține că procesul verbal de contravenție cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art.17 din OG 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute.

În ce privește critica legată de faptul că în procesul verbal nu a fost descrisă fapta contravențională și împrejurările in care aceasta a fost săvârșită, se va reține că aceasta este neîntemeiată. Astfel, se constată că din modul in care a fost redactat procesul verbal rezultă cu claritate care au fost circumstanțele de fapt constate de către agenții constatatori atât in data de 09.01.2014 când a fost efectuat controlul la punctul de lucru din _____________________ și in data de 10.01.2014, moment la care administratorul petentei s-a prezentat la sediul ITM pentru verificarea documentelor privitoare și la F______ M____.

În ce privește critica legată de faptul că in procesul verbal nu s-a indicat ora la care a fost săvârșită fapta, se va reține că pentru determinarea temporală a momentului la care aceasta a fost săvârșită este suficientă mențiunea din procesul verbal in sensul că fapta fost săvârșită în data de 09.01.2014. Indicarea orei nu este o mențiune obligatorie din procesul verbal, iar petenta nu a făcut dovada că ar fi suferit vreo vătămare datorată de lipsa indicării orei. Petenta nu a negat prezența in magazin a lui F______ M____ in data de 09.01.2014, sau la momentul controlului, criticile sale vizând activitatea pe care această persoana o presta la acea dată.

În ce privește critica legată de faptul că in procesul verbal nu s-a indicat că există posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii in 48 de ore, se va reține că nici această critică nu este întemeiată întrucât potrivit disp. art. 28 alin. (1) din OG nr. 2/2001 Contravenientul poate achita, pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute in actul normativ, agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal. In actul normativ de stabilire a contraventiilor aceasta posibilitate trebuie mentionata in mod expres. D__ fiind că în Codul muncii nu există o dispoziție expresă în acest sens, nu se poate considera că petenta ar fi dreptul de a achita jumătate din minimul amenzii in 48 de ore.

Nu prezintă importanță faptul că in data de 09.01.2014 reprezentantul legal al petentei nu se afla la punctul de lucru, întrucât la momentul întocmirii procesului verbal acesta a avut posibilitatea să prezinte toate documentele necesare pentru a justifica prezența lui F______ M____ in magazin la momentul efectuării controlului de către inspectorii de muncă.

Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, din întreaga reglementare în materie contravențională din cuprinsul OG 2/2001 se desprinde ideea că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie, ce izvorăște din presupunerea, de asemenea relativă, că agentul constatator, ca însărcinat al statului, oferă suficiente garanții de moralitate, onestitate și de imparțialitate în activitatea de constatare a situației de fapt și de aplicare a sancțiunilor contravenționale.

In ce privește faptă contravențională reținută in sarcina petentei, potrivit art. 16 alin.3 din Codul muncii „Angajatorul este obligat ca, anterior inceperii activitatii, sa inmaneze salariatului un exemplar din contractul individual de munca.”, iar încălcarea acestei obligații constituie contravenție potrivit art. 260 alin.1 lit. e) din Codul Muncii.

Potrivit art. 14 alin.1 din Codul Muncii, se prevede că „În sensul prezentului cod, prin angajator se înțelege persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forță de muncă pe bază de contract individual de muncă.”

Potrivit fișei de identificare completată personal de către F______ M____, acesta a arătat că acesta se află in perioada de probă și că la data de 09.01.2014 nu semnase contract de muncă. De asemenea, acesta a mai arătat că din data de 08.01.2014 (începând cu o zi înaintea controlului) prestează activitatea specifică unui lucrător comercial, fiind indicate și persoanele împreună cu care lucra.

Din declarația dată în fața instanței rezultă că martorul F______ M____ a recunoscut că acesta completat formularul care i s-a dat la momentul efectuării controlului. Martorul a arătat că după 2 ore de la control a primit și contractul de muncă.

Potrivit declarației martorului la data controlului acesta se ocupa de aranjarea mărfurilor/hainelor, respectiv acesta învăța ce trebuia să facă, sens in care a primit îndrumări de la colegi.

Se constată că nici la momentul completării fișei de identificare și nici atunci când martorul a fost audiat în fața instanței, acesta nu a indicat care a fost înțelegerea cu privire durata perioadei de probă sau modalitatea concretă în care aptitudinile sale urmau a fi verificate, dat fiind specificul muncii de lucrător comercial într-un magazin.

Din declarația martorului se constată că așa zisa perioadă de probă a încetat la doar 2 ore de la control, moment la care acesta a primit contractul de muncă in formă scrisă.

Din probele administrate nu se poate reține că martorul ar fi fost în perioada de probă, ci dimpotrivă că agenții constatatori au reținut în mod corect că F______ M____ presta o activitate lucrativă în folosul petentei.

Chiar dacă martorul F______ M____ ar fi fost în perioada de probă, date fiind disp. art. 31 din Codul Muncii rezultă că petentei îi revenea obligația de a încheia cu acesta un contract de muncă în formă scrisă, și în care urma să se facă mențiune despre durata perioadei de probă.

Pe baza probelor administrate, se va reține că petenta nu a răsturnat prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal.

Potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța, după ce verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal, hotărăște asupra sancțiunii.

În cauză petentului i s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 10.000 lei pentru fapta prev. de art. 260 alin.1 lit.e din Codul muncii.

Faptul că legiuitorul a prevăzut un cuantum atât de ridicat al minimului amenzii duce la concluzia că aceasta este considerată de legiuitor ca prezentând o gravitate sporită. Având în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 OG nr.2/2001 fapta contravențională prezintă gravitate, aducând atingere valorilor sociale protejate de legea specială și anume ca orice salariat care prestează o muncă să beneficieze de condiții de muncă adecvate activității desfășurate, de protecție socială, de securitate și sănătate în muncă, precum și de respectarea demnității și a conștiinței sale, fără nici o discriminare.

Instanța apreciază că aplicarea unei amenzi in cuantum de 10.000 lei este necesară pentru asigurarea scopului preventiv și educativ al sancțiunii.

În concluzie, instanța apreciază că plângerea contravențională formulată de către petentă este neîntemeiată, motiv pentru care o va respinge ca atare.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel petenta T_____ T__ SRL care a solicitat admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței, în sensul admiterii plangerii contraventionale și anularea procesului – verbal.

În motivarea cererii a aratat că organul constatator a omis sa mentioneze in cuprinsul procesului-verbal atacat aratarea tuturor imprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si posibilitatea achitarii a jumatate din amenda.

Totodata apelanta a aratat ca astfel cum reiese din probele dosarului de fond, atata din inscrisurile depuse cat si din declaratia martorului, in momentul in care reprezentantul legal a fost prezent in incinta magazinului, aproximativ peste doua ore, contractul individual de munca a fost semnat de catre martor si de catre administrator, iar in data de 10.01.2014 contractul a fost inregistrat in REVISAL sub nr. 12/10.01.2014, astfel ca in niciun moment nu s-a intentionat angajarea fara forme legale a numitului F______ M____.

In subsidiar, apelanta petenta a solicitat modificarea sanctiunii aplicate din amenda in avertisment.

Intimatul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondat a apelului, și pe cale de consecință, menținerea sentinței civile apelate ca legală și temeinică.

Apelanta a înțeles să formuleze răspuns la întâmpinare prin care solicită Tribunalului să respingă apărările și argumentele formulate de către intimată, să admită apelul așa cum a fost formulat și să anuleze procesul verbal.

Analizând apelul civil de față prin raportare la motivele invocate, Tribunalul constată următoarele:

Tribunalul reține că instanța de fond a răspuns prin hotărârea apelata tuturor argumentelor invocate de contestatoare, respectând obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și al elementelor de probă ale părților.

La analiza dosarului prin raportare la motivele invocate în plângerea contravențională, tribunalul constată că în mod corect a reținut instanța de fond că nu a fost răsturnată prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal contestat, având în vedere că probele administrate dovedesc săvârșirea contravenției.

In ce priveste criticile apelantei sub aspectul condițiilor de legalitate, tribunalul constată că procesul-verbal de constatare a contravenției este legal întocmit, respectând dispozițiile art. 16-17 din O.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate elementele a căror lipsă este sancționată cu nulitatea absolută. Mențiunile agentului constatator sunt lizibile, clare și complete, acesta consemnând în mod corect și complet toate împrejurările de natura a individualiza faptele, potrivit OG nr.2/2001. Referitor la lipsa mentiunii privind posibilitatea achitarii in termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ, tribunalul retine ca petenta nu a probat ca a suferit o vatamare. Mai mult, tribunalul apreciaza ca in aceasta situatie sanctiunea nu este nulitatea actului constatator, justificandu-se alte remedii procedurale, respectiv sanctiunea ar trebui sa fie repunerea in termen, la cererea contravenientului.

Constatand, asadar, nedovedirea de catre petenta a niciunei vatamari, tribunalul va inlatura aceste sustineri ca neintemeiate. Pe cale de consecință, Tribunalul retine ca criticile petentului privind condițiile de formă ale procesului-verbal sunt, în opinia instanței, neîntemeiate si că procesul verbal în discuție a fost întocmit în mod legal.

În privința motivelor invocate de apelanta cu privire la temeinicia procesului-verbal, tribunalul reține că instanța de fond a realizat o analiză judicioasă a mijloacelor de probă administrate, răspunzând argumentelor contestatoarei prin raportare la probele administrate în condiții de contradictorialitate și nemijlocire.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).

În decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011 pronunțată în cauza I___ P__ c. României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat faptul că prezumțiile de fapt și de drept sunt comune tuturor sistemelor judiciare, Convenția neinterzicându-le în principiu. Ceea ce Convenția impune însă, din perspectiva paragrafului 2 al art. 6 din Convenție, este tocmai ca o anumită proporție între acestea și prezumția de nevinovăție instituită în favoarea acuzatului, să fie respectată, fiind necesar a se ține cont în analiza proporționalității, pe de o parte, de miza concretă a procesului pentru individ și, pe de altă parte, de dreptul său la apărare (a se vedea, Salabiaku c. Franței, 7 octombrie 1988, par. 28; A_____ c. României, par. 60).

Curtea a analizat modalitatea concretă în care instanțele naționale au respectat garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenție, aplecându-se îndeosebi asupra echilibrului ce trebuie să existe între prezumția de nevinovăție specifică materiei și prezumția de legalitate și validitate a procesului-verbal de contravenție, existentă în dreptul național, apreciind că invocarea de către instanțe a acestei din urmă prezumții, cu consecința obligării reclamantului la răsturnarea sa, nu putea avea un caracter neașteptat pentru acesta, având în vedere dispozițiile naționale incidente în materia contravențională (A_____, par. 58 și 59).

Având în vedere aceste principii, tribunalul constată că procesul-verbal cuprinde constatări personale ale inspectorilor de muncă, în sensul că domnul F______ M____ desfășura activități specifice unui angajat la data de 09.01.2014, iar această observație se coroborează cu recunoașterea acestui fapt de către persoana în cauză, în cuprinsul fișei de identificare completate personal în data de 09.01.2014 cu mențiunea „Prestez activitatea din data de 08.01.2014 la persoana juridica T_____ T__ SRL. Perioada de probă. Nu am semnat contract de muncă” , fisa de identificare de asemenea fiind semnata de catre persoana in cauza care si-a asumat mentiunea „aceasta este declaratia pe care o dau, o sustin si o semnez, cele de mai sus fiind adevarate, nefiind silit sau intimidat” (f. 38 dosar fond). Tribunalul retine ca orice persoană majoră și conștientă de consecințele acțiunilor sale trebuie să își asume responsabilitatea pentru conținutul unui înscris pe care acceptă să își aplice semnătura, înscris prezumat lecturat în prealabil.

Aceste probe conduc în mod rezonabil la concluzia că împotriva societății angajatoare s-a ridicat o acuzație bazată pe împrejurări de fapt ce necesită explicații fundamentate pe probe din partea acesteia (principiu extras din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza Blum v. Austria, hotărârea din 3 februarie 2005, paragraf 28).

Contestatoarea a depus contractul de muncă al angajatului F______ M____ (f.44), însă acesta poartă mențiunea că este încheiat și înregistrat sub nr. 12/10.01.2014, si prevede că activitatea începe din data de 13.01.2014. Rezultă că la data controlului, 09.01.2014, acest contract individual de muncă nu producea efecte.

În ceea ce privește legalitatea unei perioade de probă, astfel cum rezulta din fisa de identificare, tribunalul reține că, potrivit dispozițiilor art. 29 din Codul Muncii, contractul individual de muncă se încheie după verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale și personale ale persoanei care solicită angajarea. Modalitățile în care urmează să se realizeze verificarea prevăzută la alin. 1 sunt stabilite în contractul colectiv de muncă aplicabil, în statutul de personal - profesional sau disciplinar - și în regulamentul intern, în măsura în care legea nu dispune altfel.

Prin urmare, în lipsa unui regulament intern, a unui contract colectiv de muncă ori a unui statut de personal prin care să se stabilească procedura de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale și personale ale persoanei care solicită angajarea, angajatorul nu putea primi la muncă o persoană, selecția făcându-se pe baza altor criterii sau teste, iar încheierea contractului de muncă în formă scrisă devine obligatorie în cazul în care persoana în cauză prestează efectiv muncă la sediul angajatorului.

Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 30 de zile calendaristice, în conformitate cu dispozițiile art. 30-33 din Legea nr. 53/2003. Prin urmare, în măsura în care dorea să verifice calitățile profesionale ale angajatului, contestatoarea era obligată să încheie un contract de muncă, în care avea posibilitatea stabilirii unei perioade de probă.

Verificarea prin muncă propriu-zisă a calităților, cunoștințelor și aptitudinilor nu se poate face înainte de încheierea contractului individual de muncă, situație distinctă de concursurile care conțin probe practice. În cazul petentei, nu a fost vorba despre o probă practică a unui concurs de angajare, întrucât nu s-a făcut dovada existenței unui regulament intern, a unui contract colectiv de muncă ori a unui statut de personal prin care să se stabilească procedura de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale și personale ale persoanei care solicită angajarea ci angajatul a fost depistat la lucru de către inspectorii de muncă în data de 09.01.2014.

De asemenea, in mod corect a retinut instanta de fond ca petenta avea obligatia incheierii contractului individual de munca in forma scrisa anterior prezentarii regulilor de securitatea si sanatatea muncii.

Forma scrisă a contractului individual de muncă are o importanță deosebită, întrucât concretizează voința părților, cuprinzând drepturile persoanelor încadrate în astfel de raporturi de muncă, dar și obligațiile corelative ale angajatorului, astfel că fapta prezintă pericol social concret.

Desi procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor a fost semnat de catre apelanta-petenta fara obiectiuni, argumentele invocate de contestatoare în fața instanței de apel dovedesc persistența acesteia în activitatea ilicită și justifică menținerea amenzii contravenționale.

Având în vedere aceste considerente, precum și argumentele instanței de fond expuse în sentința apelata, a căror corectitudine este confirmată întru totul și de instanța de apel, tribunalul constată că procesul-verbal este legal și temeinic, iar sancțiunea contravențională aplicată este corect individualizată, față de pericolul social ridicat al faptei săvârșite de contravenientă.

In raport de toate aceste considerente, se constată că apelul este nefondat și va fi respins ca atare, conform art. 480 alin. 1 C.pr.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de apelanta T_____ T__ SRL, prin av. R_____ Z_____ Balascan cu sediul ales în ______________________, sector 1, București, în contradictoriu cu intimatul I____________ T_________ DE MUNCĂ BUCUREȘTI, cu sediul în sector 4, București, __________________. 26-26A, ca nefondat.

Definitiva.

Pronunțată în ședință publică, azi, 09.12.2015.

Președinte, Judecător, Grefier, N___ P_________ G______ D____ S_________ D______ O______

Red./N.P.G./22.02.2016/4 ex.

Jud. fond – S_____ L_____ – Judecătoria Sector 3 București