Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BIHOR

SECȚIA A II-A CIVILA, DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIA Nr. 983/A/CA/2014

Ședința publică de la 17 Noiembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE O_____ M_____ U____

Judecător D_____ C______

Grefier M_______ M____

Pe rol judecarea apelului contencios administrativ și fiscal declarat apelanta ______________, cu sediul în loc.Oradea, _____________________.23, jud.Bihor, în contradictoriu cu intimata P______ L_____ ORADEA, cu sediul în loc.Oradea, _____________________.1, jud.Bihor, împotriva sentinței civile nr.xxxxx din data de 17.10.2013, pronunțată de Judecătoria Oradea, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta apelantei, av.B____ D., în baza împuternicirii avocațiale de la dosar, lipsă fiind intimata.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că apelul este scutit de plata taxei de timbru, după care:

Reprezentantul apelantei, arată că nu are alte probe.

Instanța nemaifiind alte cereri, chestiuni prealabile, considerând lămurită cauza acordă părții cuvântul asupra apelului.

Reprezentanta apelantei solicită admiterea apelului așa cum este motivat în scris, modificarea hotărârii primei instanțe în sensul admiterii plângerii contravenționale și anulării procesului verbal de contravenție, ca fiind netemeinic și nelegal, fără cheltuieli de judecată, arată că apelanta a solicitat eliberarea avizului de funcționare și nu schimbarea de destinație cum greșit s-a reținut.

TRIBUNALUL

DELIBERÂND;

Asupra apelului de față Tribunalul, constată următoarele;

Prin sentința nr.xxxxx din data de 17.10.2013, pronunțată de Judecătoria Oradea, s-a respins plângerea contravențională formulată de petenta ________________, cu sediul în Oradea, ______________________. 23, județul Bihor, în contradictoriu cu intimata POLIȚIA LOCALĂ ORADEA, cu sediul în Oradea, Piața Unirii, nr. 1, județul Bihor și, în consecință:

S-a menținut ca legal și temeinic procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor _________ xxxxxxx nr. 98/05.04.2013 încheiat de intimată.

Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele;

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor _________ xxxxxxx nr. 98/05.04.2013 încheiat de intimată, petenta ________________ a fost sancționată contravențional de intimată cu o amendă în cuantum de 1.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 26, lit. a) din Legea nr. 50/1991, republicată, dispunându-se sistarea lucrărilor și ___________________________ la data de 15.12.2013, în sensul autorizării lucrărilor efectuate.

S-a reținut că, în urma controlului efectuat în data de 04.04.2013, orele 09:30, în Oradea, ______________________. 23, s-a constatat că s-au modificat golurile fațadei imobilului situat la această adresă, în vederea schimbării parțiale de destinație din casă de locuit în spațiu comercial.

Instanța de fond a constatat că plângerea contravențională este introdusă în termenul de 15 zile consacrat de prevederile art. 31, alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.

Analizând procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, instanța de fond a constatat că acesta a fost legal întocmit, cu respectarea dispozițiilor art. 16, 17 și art. 19 din O.G. nr. 2/2001, iar în urma coroborării materialului probator existent la dosarul cauzei, nu există indicii de natură să răstoarne prezumția relativă de temeinicie de care se bucură acesta.

Privitor la temeinicia procesului-verbal, instanța de fond a constatat că, potrivit art. 26, alin. 1, lit. a) din Legea nr. 50/1991, republicată, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, ,,constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii, sa fie considerate infractiuni: a) executarea sau desfiintarea, totala ori partiala, fara autorizatie a lucrarilor prevazute la art. 3, cu exceptia celor mentionate la lit. b), de catre investitor si executant’’.

Potrivit art. 3, lit. a) din același act normativ, ,,autorizația de construire se eliberează pentru: a) lucrări de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, reabilitare, schimbare de destinație sau de reparare a construcțiilor de orice fel, precum și a instalațiilor aferente acestora, cu excepția celor prevăzute la art. 11’’.

Prin urmare, inclusiv schimbarea de destinație a unui imobil, chiar parțială, necesită obținerea unei autorizații de construire. Orice lucrare prin care se schimbă forma, dimensiunile și aspectul unei construcții necesită obținerea în prealabil a unei autorizații de construire.

Prin prezenta plângere, petenta a aratat că nu ea este cea care a efectuat lucrările de construire la imobil, ci proprietarul acesteia, numitul G______ N___ F______, acesta fiind titularul autorizației de construire și a autorizației de luare în folosință. Astfel, petenta a susținut că are doar calitatea de comodatar al imobilului în cauză, potrivit contractului de comodat nr. 1/20.03.2012 încheiat cu proprietarul imobilului, acesta din urmă fiind, în opinia sa, răspunzător de modul în care au fost executate lucrările de construire a imobilului.

Instanța de fond a considerat nefondate susținerile petentei privind exonerarea sa de răspundere contravențională ca urmare a faptului că nu are calitatea de proprietar a imobilului. Aceasta în contextul în care, din economia art. 26, alin. 1, lit. a) din Legea nr. 50/1991, republicată, contravenția de executare lucrări de construire și schimbarea de destinație a imobilului efectuare fără autorizație de construire, poate fi săvârșită atât de executant, cât și de investitor.

Prin urmare, nu doar calitatea de proprietar a imobilului atrage răspunderea contravențională, ci și calitatea de investitor, acesta din urmă putând diferi de proprietarul imobilului.

Or este de necontestat că petenta are calitatea de investitor în cauză, o parte din imobil fiind folosită ca spațiu comercial, mai ales că proprietarul imobilului nu este altcineva decât administratorul societății petente. Astfel, din certificatul constatator emis în data de 28.03.2013 de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bihor (fila 36), reiese că petenta are sediul social în Oradea, ______________________. 23 – în chiar imobilul în discuție -, iar la aceeași adresă prestează și activitatea de întreținere și reparare a autovehiculelor declarată la ONRC.

Mai mult, din contractul de comodat nr. 1/20.03.2012 (fila 10), reiese că acesta a fost încheiat tocmai pentru a asigura petentei, reprezentată de chiar proprietarul imobilului, dl. G______ N___ F______, sediul în care aceasta să își desfășoare activitatea de întreținere și reparare a autovehiculelor. Prin urmare, destinația imobilului a fost schimbată, prin acordul părților, din aceea de locuință în aceea de spațiu comercial.

Instanța de fond a reținut, cronologic, următoarea stare de fapt: la cererea reprezentantului legal ala petentei, administratorul acesteia dl. G______ N___ F______, a obținut autorizația de construire nr. 538/15.05.2012, prin care s-a autorizat construirea casei familiale compusă din parter și etaj, situată în Oradea, ______________________. 23 (filele 32-33). Ulterior, s-a emis o nouă autorizație de construire, având nr. 1699/15.11.2012, prin care s-a autorizat executarea lucrărilor de construire pentru proiect modificator la autorizația de construire nr. 538/15.05.2012, ca urmare a modificării amplasamentului imobilului. Însă, prin cea de-a doua autorizație, nu s-a autorizat schimbarea destinației imobilului, din locuință în spațiu comercial.

Din schița aferentă autorizației de construire, depusă în probațiune de intimată (fila 28), comparativ cu planșa foto efectuată de agentul constatator (fila 27), reiese că, raportat la fațada principală a imobilului, nu s-a respectat autorizația de construire în ceea ce privește forma, poziționarea geamurilor, precum și a ușii de acces în imobil.

Chiar dacă reprezentantul petentei, dl. G______ N___ F______, a obținut autorizația de luare în folosință a imobilului nr. 28/30.01.2013 (fila 14), această autorizație nu echivalează cu existența unui acord pentru schimbarea destinației imobilului din casă familială în spațiu comercial.

Petenta, în calitate de investitor, a schimbat destinația imobilului, fără a obține o autorizație de construire în acest sens, stare de fapt care reiese din înscrisurile depuse în probațiune la dosarul cauzei.

Astfel, din adresa nr. xxxxx/02.04.2013, reiese că petenta a solicitat Primăriei Municipiului Oradea, prin administratorul său dl. G______ N___ F______, să-i elibereze avizul de funcționare pentru punctul de lucru situat în Oradea, ______________________. 23, menționând în adresă că la acest punct de lucru desfășoară activitatea de întreținere și reparare a autovehiculelor, declarată ca atare la Oficiul Registrului Comerțului (fila 35).

Pe data de 05.04.2013, Primăria Municipiului Oradea a emis aviz nefavorabil în ceea ce privește desfășurarea activității comerciale respective, motivat de faptul că în imobilul respectiv s-au executat fără autorizație de construire lucrări de intervenție, în vederea schimbării de destinație în spațiu comercial, faptă ce constituie contravenție (fila 34). De altfel, în aceeași zi, a fost încheiat și procesul-verbal de contravenție contestat în prezentul dosar, prin care s-a dispus măsura intrării în legalitate până la data de 15.12.2012.

Pentru argumentele ce preced, instanța de fond a reținut că petenta, în calitate de investitor, se face vinovată de contravenția prevăzută de art. 26, alin. 1, lit. a) din Legea nr. 50/1991, republicată.

Instanța de fond a apreciat că în speță s-a respectat voința legiuitorului de a se aplica o sancțiune care să respecte principiul proporționalității, petenta fiind sancționată cu amenda minimă prevăzută de textul de lege sancționator. Instanța de fond a avut în vedere și faptul că art. 26, alin. 6 din Legea nr. 50/1991, republicată, interzice în mod expres aplicarea sancțiunii avertismentului.

În consecință, pentru considerentele de fapt si de drept expuse, în baza art. 34 al. 1 din OG nr. 2/2001, instanța de fond a constatat că procesul-verbal de contravenție este legal și temeinic întocmit, motiv pentru care a respins plângerea contravențională ca neîntemeiată, menținând în întregime procesul verbal contestat.

Raportat la soluția pronunțată, instanța de fond a respins cererea petentei privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată, luând act că intimata nu a solicitat astfel de cheltuieli.

Tribunalul, analizând sentința ce face obiectul apelului de față, în raport de criticile formulate, susținerile părților, actele și lucrările dosarului, dispozițiile legale incidente, dispozițiile art. 476 și următoarele din Noul Cod de procedură civilă, constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:

În fapt, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor _________ xxxxxxx nr. 98/05.04.2013 petenta-apelantă ________________ a fost sancționată contravențional cu o amendă în cuantum de 1.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 26, lit. a) din Legea nr. 50/1991, republicată, dispunându-se sistarea lucrărilor și ___________________________ la data de 15.12.2013, în sensul autorizării lucrărilor efectuate, constatându-se că, în urma controlului efectuat în data de 04.04.2013, orele 09:30, în Oradea, ______________________. 23, s-au modificat golurile fațadei imobilului situat la această adresă, în vederea schimbării parțiale de destinație din casă de locuit în spațiu comercial.

Analizând procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, Tribunalul constată că acesta a fost legal întocmit, cu respectarea dispozițiilor art. 16, 17 și art. 19 din O.G. nr. 2/2001, iar în urma coroborării materialului probator existent la dosarul cauzei, nu există indicii de natură să răstoarne prezumția relativă de temeinicie de care se bucură acesta.

În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, Tribunalul reține că instanța de fond în mod judicios a constatat că, potrivit art. 26, alin. 1, lit. a) din Legea nr. 50/1991, republicată, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, ,,constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii, sa fie considerate infractiuni: a) executarea sau desfiintarea, totala ori partiala, fara autorizatie a lucrarilor prevazute la art. 3, cu exceptia celor mentionate la lit. b), de catre investitor si executant’’. Potrivit art. 3, lit. a) din același act normativ, ,,autorizația de construire se eliberează pentru: a) lucrări de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, reabilitare, schimbare de destinație sau de reparare a construcțiilor de orice fel, precum și a instalațiilor aferente acestora, cu excepția celor prevăzute la art. 11’’.

Raportat la aceste dispoziții legale, Tribunalul, în acord cu instanța de fond, apreciază că schimbarea de destinație a unui imobil, chiar parțială necesită obținerea unei autorizații de construire, orice lucrare prin care se schimbă forma, dimensiunile și aspectul unei construcții necesitând obținerea în prealabil a unei autorizații de construire.

Tribunalul reține că sunt nefondate motivele de apel privind exonerarea de răspundere contravențională ca urmare a faptului că nu are calitatea de proprietar a imobilului. Aceasta în contextul în care, din economia art. 26, alin. 1, lit. a) din Legea nr. 50/1991, republicată, contravenția de executare lucrări de construire și schimbarea de destinație a imobilului efectuare fără autorizație de construire, poate fi săvârșită atât de executant, cât și de investitor, așadar nu doar calitatea de proprietar a imobilului atragând răspunderea contravențională, ci și calitatea de investitor, petenta - apelantă având calitatea de investitor în cauză, o parte din imobil fiind folosită ca spațiu comercial.

În acord cu instanța de fond, Tribunalul constată că din cuprinsul certificatului constatator emis în data de 28.03.2013 de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bihor (fila 36 fond), reiese că apelanta are sediul social în Oradea, ______________________. 23 – în chiar imobilul în discuție , iar la aceeași adresă prestează și activitatea de întreținere și reparare a autovehiculelor declarată la ONRC.

În același sens, din contractul de comodat nr. 1/20.03.2012 (fila 10), rezultă că acesta a fost încheiat tocmai pentru a asigura apelantei, reprezentată de chiar proprietarul imobilului, dl. G______ N___ F______, sediul în care aceasta să își desfășoare activitatea de întreținere și reparare a autovehiculelor. Prin urmare, destinația imobilului a fost schimbată, prin acordul părților, din aceea de locuință în aceea de spațiu comercial.

Tribunalul apreciază că instanța de fond a reținut corect stare de fapt următoare: la cererea reprezentantului legal al petentei, administratorul acesteia dl. G______ N___ F______, a obținut autorizația de construire nr. 538/15.05.2012, prin care s-a autorizat construirea casei familiale compusă din parter și etaj, situată în Oradea, ______________________. 23 (filele 32-33)., iar ulterior s-a emis o nouă autorizație de construire, având nr. 1699/15.11.2012, prin care s-a autorizat executarea lucrărilor de construire pentru proiect modificator la autorizația de construire nr. 538/15.05.2012, ca urmare a modificării amplasamentului imobilului, însă se poate constata că prin cea de-a doua autorizație, nu s-a autorizat schimbarea destinației imobilului, din locuință în spațiu comercial.

Tribunalul constată astfel că din schița aferentă autorizației de construire comparativ cu planșa foto efectuată de agentul constatator reiese că nu s-a respectat autorizația de construire în ceea ce privește forma, poziționarea geamurilor, precum și a ușii de acces în imobil.

Tribunalul reține, în acord cu instanța de fond, că în ciuda faptului că reprezentantul petentei, G______ N___, a obținut autorizația de luare în folosință a imobilului nr. 28/30.01.2013 (fila 14), această autorizație nu echivalează cu existența unui acord pentru schimbarea destinației imobilului din casă familială în spațiu comercial.

Astfel, se reține că apelanta în calitate de investitor, a schimbat destinația imobilului, fără a obține o autorizație de construire în acest sens. Tribunalul reține și faptul că din adresa nr. xxxxx/02.04.2013, reiese că petenta a solicitat Primăriei Municipiului Oradea, prin administratorul său dl. G______ N___ F______, să-i elibereze avizul de funcționare pentru punctul de lucru situat în Oradea, ______________________. 23, menționând în adresă că la acest punct de lucru desfășoară activitatea de întreținere și reparare a autovehiculelor, declarată ca atare la Oficiul Registrului Comerțului, ca urmare Tribunalul reținând ca fiind netemeinic acest motiv de apel.

Tribunalul constată, în acord cu instanța de fond că, la data de 05.04.2013, Primăria Municipiului Oradea a emis aviz nefavorabil în ceea ce privește desfășurarea activității comerciale respective, motivat de faptul că în imobilul respectiv s-au executat fără autorizație de construire lucrări de intervenție, în vederea schimbării de destinație în spațiu comercial, faptă ce constituie contravenție (fila 34, în aceeași zi, fiind încheiat și procesul-verbal de contravenție contestat în prezentul dosar, prin care s-a dispus măsura intrării în legalitate până la data de 15.12.2012, ca urmare, Tribunalul constată că apelanta, în calitate de investitor, se face vinovată de contravenția prevăzută de art. 26, alin. 1, lit. a) din Legea nr. 50/1991, republicată.

Pentru considerentele ce preced, Tribunalul va respinge motivele de apel invocate de petenta –apelantă.

Sub aspectul cuantumului sancțiunii pecuniare, Tribunalul, în acord cu instanța de fond, apreciază că în speță s-a respectat voința legiuitorului de a se aplica o sancțiune care să respecte principiul proporționalității, aplicându-se amenda minimă prevăzută de textul de lege sancționator, Tribunalul constatând așadar că procesul verbal este legal și temeinic.

Prin urmare, examinându-se cauza sub toate aspectele invocate, Tribunalul constată că sentința apelată este legală și temeinică, prima instanță a stabilit o corectă stare de fapt și a făcut o justă aplicare și interpretare a dispozițiilor legale în materie, potrivit tuturor argumentelor de mai sus.

Cheltuieli de judecată nu se vor acorda întrucât nu au fost solicitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta ______________, cu sediul în loc.Oradea, _____________________.23, jud.Bihor, în contradictoriu cu intimata P______ L_____ ORADEA, cu sediul în loc.Oradea, _____________________.1, jud.Bihor, împotriva sentinței civile nr.xxxxx din data de 17.10.2013, pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care o menține în totalitate.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică din 17 Noiembrie 2014.

Președinte, O_____ M_____ U____		Judecător, D_____ C______
	Grefier, M_______ M____

Red.jud.C.D./16.01.2015

Red.jud.fond.V.M.

Tehn.red.M.M./4 ex./2 __________________________="margin-left:212.4pt"> 1.apelanta- ______________, cu sediul în loc.Oradea, _____________________.23, jud.Bihor

2.intimata-P______ L_____ ORADEA, cu sediul în loc.Oradea, _____________________.1, jud.Bihor