Dosar nr. XXXXXXXXXXXX - Apel -

- Plângere contravențională -

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B_______

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Ședința publică din data de 12 noiembrie 2015

Instanța compusă din:

Președinte - P_______ M_____ - M_____

Judecător - H________ G___ - A____

Grefier - G_____ M______

DECIZIA NR. 1057 - A

Pe rol judecarea cererii de apel, formulată de către apelanta - intimată R___ O___ împotriva sentinței nr. xxxxx din data de 22 septembrie 2014 pronunțată de Judecătoria B_______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul - intimat I____________ de Poliție Județean B_______, având ca obiect - anulare proces verbal de contravenție. -

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocat R___ O___, pentru apelanta - petentă, lipsind reprezentantul intimatului - intimat.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apărătorul părții apelante - petente, înfățișează instanței o ________ fișe eliberate din sistemul de evidență informatizată a cauzelor privind anumite dosare înregistrate atât pe rolul Curții de Apel Suceava, cât și pe rolul Tribunalului Suceava, respectiv Tribunalul Bacău, precum și pe rolul Judecătoriei Rădăuți, respectiv Judecătoriei D______ și unde apelanta, în calitate de apărător, are încheiate contracte de reprezentare, dar și de asistare juridică pentru unele din părți. La înscrisurile astfel depuse, s-au atașat și copii după împuternicirile avocațiale de reprezentare.

Totodată, întrebată fiind, apelanta învederează instanței că nu are de formulat alte cereri ori de adus noi acte și înscrisuri la dosar, respectiv de invocat eventuale excepții, în afara înscrisurilor deja depuse la dosar, situație în care instanța, încuviințând proba cu înscrisurile depuse în apel, constată pricina în stare de judecată, declară încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul cu privire la dezbateri.

Apelanta - intimată R___ O___, având cuvântul, solicită admiterea apelului potrivit motivelor formulate, în condițiile în care sentința atacată este una nelegală și netemeinică, iar procesul - verbal contestat nu cuprinde și o justificare a măsurilor complementare aplicate fiind așadar, lovit de nulitate absolută. Se mai învederează și faptul că apelanta este o persoană corectă, având studii superioare, iar la momentul întocmirii procesului - verbal de contravenție se afla deja în afara localității, fiind timp de iarnă, polei și, cu toate acestea nu circula cu viteză, așa încât prejudiciul creat prin aplicarea sancțiunii contestate este unul foarte mare pentru apelantă.

În subsidiar, apelanta solicită admiterea apelului în parte, în sensul înlocuirii măsurii complementare cu aplicării măsurii avertismentului.

T R I B U N A L U L,

Deliberând asupra cererii de apel de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți sub nr. XXXXXXXXXXXX din data de 15.01.2014, petenta R___ O___ a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul IPJ B_______, anularea procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 13.01.2014, sau, în subsidiar, înlocuirea cu avertisment a sancțiunii amenzii aplicate prin procesul-verbal contestat sau reducerea amenzii și micșorarea perioadei de suspendare a permisului de conducere la o perioadă de 30 de zile.

A arătat petenta că a fost sancționată cu amendă în cuantum de 765 lei și 9 puncte de penalizare pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 121 alin. 1 și art. 147 alin. 1 din HG nr. 1391/2006, art. 103 alin. 3 lit. c și art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG 195/2002.

În motivare, petenta a arătat că, în data de 13.01.2014, se deplasa în interes de serviciu la Judecătoria Săveni, jud. B_______, împreună cu numitul P_______ Ș_____ A_____, pe care îl reprezintă în calitate de avocat, întrucât avea termen de judecată în data de 13 ianuarie 2014, cu autovehiculul proprietate personală. Susține petenta că nu este vinovată de fapta pentru care a fost sancționată contravențional, întrucât nu rula cu viteza de 106 km/h indicată în procesul-verbal, aspect pe care l-a menționat la rubrica „alte mențiuni” din procesul-verbal.

Petenta a invocat nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenție, invocând faptul că toate măsurile contravenționale, inclusiv cele complementare, trebuie menționate în procesul-verbal, iar în procesul-verbal de față nu s-a menționat că i s-a suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe o durată de 90 de zile, deși i s-a aplicat această sancțiune, a mai arătat că încadrarea juridică a faptei este eronată, agentul consemnând în cuprinsul actului sancționator art. 102 alin. 3 pct. 3 din OUG 195/2002, fiind, așadar, sancționată nejustificat pentru încălcarea acestui articol, ea circulând pe drumul public, netrecând peste nicio cale ferată. A mai arătat petenta, că la rubrica „înștiințare de plată” din cuprinsul procesului-verbal, agentul nu a completat nimic.

Solicită petenta ca instanța să țină cont de faptul că nu a mai săvârșit până în prezente fapte de natură contravențională, fiind o persoană tânără, cunoscută, în calitate de avocat respectând în totalitate prevederile legale.

În drept, s-au invocat disp. art. 7, 8 din Legea 61/1991 R.

În dovedire, s-au depus la dosar, în copie, procesul-verbal de contravenție contestat și cartea de identitate a petentei, acte.

Intimatul IPJ B_______ a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Rădăuți, solicitând declinarea competenței la Judecătoria B_______, în temeiul art. 32 alin. 1 din OG 2/2001, pe fond, solicitând respingerea plângerii, menținerea procesului-verbal contestat și a măsurilor dispuse prin acesta. În argumentarea acestei soluții, intimatul a arătat că în data de 13.01.2014, agentul constatator se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu privind controlul și supravegherea traficului rutier, pe ruta B_______-B______, cu auto nr. MAI-xxxxx, dotat cu sistem de supraveghere video și de măsurare a vitezei. În jurul orei 08.01, pe raza loc. B______, a fost înregistrat autoturismul marca Volvo, c nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, condus de petentă, autoturism ce rula cu o viteză de 106 km/h, conform planșelor foto anexate la dosar. Petenta a fost sancționată pentru săvârșirea faptelor prevăzute de dispozițiile art. 121 alin. 1 și art. 147 alin. 1 din HG nr. 1391/2006 și sancționate de art. 102 alin. 3 lit. e și art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG nr. 195/2002.

Intimatul a depus la dosar, anexat întâmpinării, procesul-verbal de contravenție contestat, raportul agentului constatator, cazier auto, buletinul de verificare metrologică a aparatului de măsurare a vitezei, planșa fotografică, atestat.

În replică, petenta a formulat răspuns la întâmpinare, solicitând admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, și respingerea excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei Rădăuți, în temeiul disp. art. 111 Cod proc. civ, care reglementează o competență alternativă, întrucât este domiciliată în loc. Rădăuți. Susține petenta că actele depuse la dosar de intimată nu au fost certificate pentru conformitate cu originalul, iar istoricul de sancțiuni nu este relevant, întrucât sancțiunile menționate nu îi aparțin, având în vedere că autoturismul este proprietatea ___________________ Suceava, fiind condusă de mai multe persoane, nu doar de către petentă, fiind folosit pentru mai multe activități.

A mai arătat petenta că fotografiile depuse la dosar de intimată nu sunt elocvente, în sensul că nu se distinge cu claritate decât într-o singură fotografie numărul de înmatriculare al autovehiculului pe care îl conducea, celelalte imagini fiind neclare, din acestea nerezultând că mașina surprinsă este a sa. De asemenea, mai arată petenta că i s-a produs o vătămare foarte gravă, întrucât nu i s-a comunicat procesul-verbal cu măsurile complementare, fiindu-i dat să-l semneze împreună cu procesul-verbal de contravenție, ulterior, în data de 31.01.2014, primind prin poștă o adresă prin care i s-a adus la cunoștință că i-a fost suspendat dreptul de a conduce pentru o durată de 90 de zile.

A susținut petenta că nu sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției reținute în sarcina sa, sarcina probei vinovăției având-o intimatul. De asemenea, amenda aplicată este excesiv de mare, nefiind raportată la gravitatea faptei.

În dovedire, a anexat petenta, în copie, adresa nr. xxxxx/21.01.2014, care i-a fost transmisă din partea IPJ B_______.

Prin Sentința civilă nr. 1257/09.04.2014, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Rădăuți și s-a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei B_______. S-au reținut, în acest sens, dispozițiile 32 alin. 2 din OG 2/2001 și împrejurarea că în speța de față contravenția s-a săvârșit în loc. B______, jud. B_______, aflată în raza de competență a Judecătoriei B_______.

Pe rolul acestei din urmă instanțe, cauza s-a înregistrat sub nr. XXXXXXXXXXXX din 09.05.2014.

Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a administrat proba testimonială (martorul P_______ Ș_____ A_____-fila 10 dosar).

Prin Sentința xxxxx/22.09.2014, Judecătoria B_______ a respins ca nefondată plângerea contravențională.

Pentru a pronunța această soluție s-a reținut că la data de 13.01.2014, prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx, petenta R___ O___ a fost sancționată cu amendă în sumă de 765 lei+avertisment, pentru săvârșirea faptei prevăzute de dispozițiile art. 121 alin. 1 și art. 147 alin. 1 din HG nr. 1391/2006 sancționată de art. 102 alin. 3 lit. e și art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG nr. 195/2002, anume nerespectarea vitezei maxime admise pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare, respectiv nerespectarea obligației conducătorului auto de a avea asupra documentul de identitate sau, după caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare sau de înregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum si alte documente prevăzute de lege. Pentru a proceda astfel, agentul constatator a reținut că, în aceeași zi, petenta aflată la volanul autoturismului XXXXXXXXX a fost surprinsă circulând pe DN 29C, pe raza loc. B______, cu viteza de 106 km/h, viteză constatată cu dispozitivul radar montat pe autovehiculul MAI xxxxx. De asemenea, petenta nu avea asupra sa permisul de conducere.

Verificând procesul-verbal de contravenție, din perspectiva legalității, instanța de fond a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea cerințelor legale, în speță nefiind incidente cauze de nulitate dintre cele prevăzute de dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001. Astfel, procesul-verbal (fila 15 din dosarul Judecătoriei Rădăuți) cuprinde numele și calitatea agentului constatator, numele și domiciliul contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator. În privința celorlalte mențiuni ale procesului-verbal, respectiv cele prevăzute de art. 16 din ordonanță, instanța a reținut că lipsa sau neregularitatea acestora ar constitui doar cauze de nulitate relativă a actului constatator al contravenției.

Aceasta presupune, pe de o parte, că petenta trebuie să facă dovada vătămării sale - ceea ce nu s-a întâmplat în cauză - iar, pe de altă parte, că instanța însăși s-ar afla, din pricina respectivelor neregularități, în imposibilitatea de a aprecia faptele în funcție de totalitatea circumstanțelor cauzei. Or, această ultimă împrejurare, pentru a cărei evitare a și fost prevăzută consemnarea totalității mențiunilor de la art. 16, nu poate fi considerată ca incidentă în cauză de vreme ce petenta a avut posibilitatea de a prezenta și de a dovedi aspectele pe care le-a considerat utile poziției sale.

Susținerea petentei că agentul a consemnat în cuprinsul actului sancționator art. 102 alin. 3 pct. 3 din OUG 195/2002, făcând o încadrare juridică greșită a faptei, nu a fost luată în considerare, fiind vorba, de fapt, de art. 102 alin. 3 lit. e din OUG 195/2002, așa cum s-a menționat și în cuprinsul raportului agentului constatator, confuzie cauzată citirii eronate a literei „e”, ca fiind litera „c”.

Se reține, în același context, că, și în situația în care agentul constatator ar fi consemnat, pentru fapta respectivă, un temei de drept eronat, această împrejurare nu ar fi fost aptă a invalida procesul-verbal, cât timp abaterea este descrisă de o manieră ce permite încadrarea sa juridică.

Analizând temeinicia instituirii răspunderii contravenționale în sarcina petentei, cu privire la fapta prevăzută de dispozițiile art. 121 alin. 1 din HG nr. 1391/2006 instanța de fond a reținut, cu titlu de premisă, că potrivit dispozițiilor art. 48 și 49 din O.U.G. nr. 195/2002, conducătorul de vehicul are obligația de a respecta regimul legal de viteză, limita maximă de viteză în localități fiind de 50 km/h.

Potrivit mențiunilor din procesul-verbal contestat, petenta a fost surprinsă în timp ce rula în pe DN 29C, în localitatea B______, cu viteza de 106 km/h. Imaginile înregistrate de dispozitivul radar în data de 13.01.2014 (fila 17) confirmă respectivele mențiuni. Se atestă, astfel, atât viteza indicată cât și „identitatea” autoturismului vizat de dispozitivul radar. Pe sensul de mers al petentei nu se deplasau alte autoturisme care, eventual, ar fi putut atrage suspiciunea vreunor „interferențe” apte să altereze realitatea faptelor surprinse de aparatul radar.

A mai reținut instanța de fond că în speță au fost respectate și celelalte cerințe prevăzute de normele metrologice cu privire la funcționarea și utilizarea corectă a dispozitivului de măsurare a vitezei. Astfel, din actele depuse la dosar de intimatul IPJ B_______ rezultă că utilizatorul aparatului de măsurare era autorizat în acest sens, că aparatul fusese supus verificării metrologice anuale și că dispozitivul radar era apt să funcționeze atât în regim staționar cât și în regim de viteză (filele 18). Mai este de observat, în același context, că buletinul metrologic invocat se referă la cinemometrul instalat pe autoturismul MAI-xxxxx (fila 18), astfel încât apare dovedită identitatea dintre aparatul radar verificat și cel utilizat la constatarea vitezei cu care circula autovehiculul condus de petentă.

Sintetizând, instanța a apreciat că procesul-verbal întocmit în speță respectă condițiile de legalitate și de temeinicie, fapta de nerespectare a vitezei fiind înregistrată și probată cu mijloacele tehnice prevăzute de lege.

Pentru cea de a doua abatere, prevăzute de dispozițiile art. 147 alin. 1 din HG nr. 1391/2006, reclamanta nu a formulat apărări și, cu atât mai puțin, nu a produs dovezi din care să rezulte caracterul eronat al constatărilor directe ale agentului rutier, anume că ar fi deținut, la momentul controlului, permisul de conducere. Așa fiind și reținând că abaterea contravențională în discuție se consumă instantaneu, prin însuși faptul neprezentării documentului solicitat, instanța a constatat că procesul-verbal verificat în speță a fost încheiat în condiții de temeinicie.

S-a mai reținut reține că petenta a beneficiat oricum deja de clemența agenților constatatori, aceștia aplicând o sancțiune pur morală (avertisment) pentru fapta prevăzută de dispozițiile art. 147 alin. 1 din HG nr. 1391/2006 și o sancțiune pecuniară, pentru aceasta din urmă existând și posibilitatea achitării a jumătate din cuantum, respectiv suma de 382,5 lei, situație în care ar fi limitat, prin acțiunea proprie, efectele pecuniare ale întocmirii procesului-verbal. Pe cale de consecință, plângerea s-a dovedit a fi nefondată și urmează a fi respinsă, cu mențiunea că fapta săvârșită de petentă prezintă un grad de pericol social suficient de important pentru a justifica menținerea sancțiunii amenzii (56 km/h peste limita legală).

Cât privește măsura suspendării permisului de conducere pentru perioadă de 90 de zile și 9 puncte de penalizare, Judecătoria a reținut că aceasta se circumscrie unor sancțiuni complementare cu aplicare imperativă (art. art. 96 alin. 1 și 3 din OUG nr. 195/2002), astfel încât înlăturarea lor devine posibilă doar în situația desființării procesului-verbal de contravenție, ipoteză ce nu se verifică în speța de față.

S-a mai reținut, pe de altă parte, prin chiar raportare la elementele invocate în cuprinsul plângerii, că însăși atitudinea de nerecunoaștere a faptei și de neasumare a consecințelor acesteia atestă o insuficiență a spiritului de responsabilitate și, de aici, inabilitatea sancțiunii pur morale de a produce efectele educativ-preventive dorite. Pe de altă parte, câtă vreme cazierul contravențional aflat la dosar (fila 16 dosar inițial) cuprinde mențiunea săvârșirii, în mod repetat, a unor abateri similare, este de admis că petenta nu demonstrează responsabilitatea necesară funcționării eficiente a unei simple sancțiuni morale.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat apel, apelanta - petentă R___ O___, criticând-o pentru motive de netemeinicie și nelegalitate, în considerarea dispozițiilor art. 470 Cod procedură civilă.

În motivarea apelului s-a arătat că în mod total eronat a reținut prima instanță că procesul verbal respectă condițiile de legalitate și temeinicie întrucât toate măsurile contravenționale, inclusiv cele complementare trebuie menționate în procesul verbal, iar procesul verbal contestat nu cuprinde mențiunea că i-a fost suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe 90 de zile, deși această măsură s-a aplicat, aducându-i astfel un grav prejudiciu.

S-a mai arătat că lipsa mențiunilor privind sancțiunile complementare duce la nulitatea procesului verbal.

Apelanta a menționat că în data de 31.01.2014 i s-a comunicat prin poștă o adresă prin care i s-a adus la cunoștință faptul că i s-a adus la cunoștință măsura suspendării pentru 90 de zile, apreciind aceasta că perioada de 90 de zile este prea lungă, în raport de prevederile 103 alin. 1 din Legea 203/2012.

Apelanta a considerat că nu a fost respectat nici art. 109 din Ordonanța de Urgență a Guvernului 195/2002, dar fără a arăta cum anume nu a fost respectat acest articol.

În continuare, apelanta a arătat că nu a fost completată Înștiințarea de plată , fiindu-i astfel vătămate în totalitate drepturile și interesele.

Cu privire la cazierul auto, apelanta a arătat că acesta nu este relevant deoarece autoturismul nu este proprietatea sa, ci a ____________________ Suceava, această mașină fiind condusă de mai multe persoane.

În altă ordine de idei, apelanta a arătat că nu este vorba de o nerecunoaștere a faptei, ci de faptul că nu a comis fapta contravențională, dovedind inclusiv cu proba testimonială că nu a condus cu viteza sugerată de agentul constatator.

Apelanta a invocat că în favoarea sa operează o prezumție de nevinovăție, intimatul nedovedind dincolo de orice dubiu faptul că a comis respectiva contravenție. În plus, a arătat că din declarațiile martorului audiat în cauză rezultă clar că nu circula cu viteza respectivă și că nu se afla în localitate.

În subsidiar, în măsura în care instanța de apel ar aprecia că se face vinovată de săvârșirea contravenție, apelanta a solicitat înlăturarea sancțiunii amenzii și a suspendării dreptului de a conduce sau a reducerii perioadei de suspendare, menționând în acest sens că, în calitate de avocat, trebuie să se deplaseze la mai multe instanțe din țară și că nu a mai sancționată contravențional anterior.

Intimatul - petent I____________ de Poliție Județean B_______, legal citat, nu a formulat un punct de vedere în cauză și nici nu a depus la dosar întâmpinare.

Analizând apelul formulat prin prisma motivelor invocate raportat la considerentele sentinței primei instanțe, poziția părții adverse și probatoriul administrat, Tribunalul constată următoarele:

În data de 13.01.2014, pe lângă procesul verbal de contravenție, agentul constatator a completat un alt procesul verbal în care s-a consemnat că apelantei i s-a adus la cunoștință că, începând cu data de 29.01.2014, i-a fost suspendată exercitarea dreptului de a conduce vehicule pe drumurile publice pentru depășirea vitezei legale cu mai mult de 50 km/h în localitatea B______, județul B_______. Atât acest proces verbal, cât și procesul verbal de contravenție, au fost semnate apelanta petentă, chiar în data de 13.01.2014. (fila 20 dosar. fond). Așadar, este nefondat motivul de apel întemeiat pe faptul că măsura suspendării nu i-a adusă la cunoștință în momentul încheierii procesului verbal de contravenție.

Motivul pentru care agentul constatator a completat două procese verbale este acela că apelanta nu avea asupra sa permisul de conducere, pentru a se bifa rubrica corespunzătoare din procesul verbal de contravenție dedicată secțiunii „Reținerii permisului de conducere”. În același timp, în mod corect, agentul constatator a menționat că măsura suspendării se aplică începând cu data de 29.01.2014, știut fiind că executarea sancțiunilor contravenționale se suspendă pe perioada de 15 zile cât curge termenul de introducere a plângerii contravenționale. Bineînțeles, în măsura introducerii plângerii contravenționale, sancțiunile aplicate se suspendă până la soluționarea definită a plângerii contravenționale, astfel cum prevede art. 32 alin. 3 din OG 2/2001.

De asemenea, apelanta nu a indicat, iar Tribunalul nu a identificat nici un text din Ordonanța Guvernului 2/2001 care să prevadă că sancțiunea complementară trebuie menționată numai în cuprinsul procesului verbal de contravenție, sub sancțiunea nulității. Cu atât mai mult, apare exagerată opinia apelantei potrivit căreia neindicarea sancțiunii complementare în cuprinsul procesului verbal atrage nulitatea întregului procesului verbal de contravenție.

În ceea ce privește durata sancțiunii complementare, Tribunalul consideră că în mod corect s-a stabilit că aceasta este de 90 de zile față de dispozițiile art. 103 alin. 3 lit e potrivit cărora „Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: (…)e) depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.”

Dispozițiile art. 103 din Ordonanța de Urgență a Guvernului 195/2002 invocate de apelantă nu sunt aplicabile în cauză, apelanta neîncadrându-se în nici una din ipotezele reglementate de acest articol. În realitate, apelantei îi sunt aplicabile prevederile art. 102 alin. 3 lit. e, acest articol reglementând contravenția săvârșită de apelantă.

În ceea ce privește temeinicia procesului verbal de contravenție, Tribunalul apreciază că trebuie să se facă distincție între viteza cu care a circulat apelanta, pe de o parte, și locul unde a fost surprinsă de aparatul radar, pe de altă parte. În ceea ce privește viteza, Tribunalul consideră că aceasta nu poate fi apreciată de om prin cele cinci simțuri ale sale, ci trebuie să fie măsurată cu un aparat special. Tocmai de aceea legiuitorul a prevăzut în conținutul art. 103 alin. 3 lit. e din Ordonanța de Urgență a Guvernului 195/2002 faptul că depășirea vitezei trebuie constatată cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic. Ori, în cauză s-a făcut dovada că viteza cu care a circulat apelanta a fost măsurată cu un aparat omologat și verificat metrologic.

În ceea ce privește locul săvârșirii contravenției, Tribunalul apreciază că, din coroborarea planșelor fotografice depuse la dosar cu declarația martorului P_______ Ș_____ A_____ („ După ce am văzut planșa foto de la fila 17 pot spune că mașina a fost fotografiată pe raza localității Buceea”) rezultă că petenta a circulat, într-adevăr, cu viteza de 106 km/m în localitatea B______. Este așadar, îndeplinită și condiția temeiniciei procesului verbal de contravenție, cum în mod corect a apreciat prima instanță.

Cât privește individualizarea sancțiunii, Tribunalul apreciază că nu se impune modificarea procesului verbal sub acest aspect date fiind pe de o parte gravitatea faptei, recunoscută chiar de apelantă care a considerat că nu este posibil să circuli pe timp de iarnă și pe polei cu viteza de 107 km/h în localitate, iar pe de altă parte antecedentele contravenționale ale apelantei, astfel cum rezultă din fișa depusă de intimat (antecedente care au în vedere sancțiunile aplicate persoanei fizice R___ O___ și nu autoturismul XXXXXXX , așa cum în mod eronat a considerat apelanta).

Pentru aceste motive, în temeiul art. 480 c.proc.civ., se va respinge ca nefondat apelul.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Respinge, ca nefondat, apelul formulat de către apelanta - intimată R___ O___, din municipiul Rădăuți, _______________________ A, județul Suceava, împotriva sentinței nr. xxxxx, din data de 22 septembrie 2014, pronunțată de Judecătoria B_______, județul B_______, în dosar nr. XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul - intimat I____________ de Poliție Județean B_______, cu sediul în municipiul B_______, Bulevardul M____ E_______, nr. 57, județul B_______.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 12 noiembrie 2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

P_______ M_____ - M______ H________ G___ - A____ G_____ M______

Red. Judecător H. G. - A. /14 . 12. 2015

Tehnored. G. M. / H. G 4 Exempl. / 14. 12. 2015

Judecătoria B_______ - judecător Blian P___