Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

Cod operator: 2443

R O M Â N I A

TRIBUNALUL G___

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

Decizia nr. 1104/2013

Ședința publică de la 02 iulie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE L_______ M_____

Judecător M______ S______

Judecător S_____ I____ T_______

Grefier M____ R______

Pe rol judecarea recursului declarat de recurenta-intimată Inspectoratul de Poliție Județean G___ împotriva sentinței civile nr. 2189 din data de 11.03.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul-petent T____ V______, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul-petent, lipsă fiind recurenta-intimată.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, intimatul-petent depune la dosarul cauzei contractele de vânzare cumpărare ale autoturismului Alfa R____ din data de 28.12.2012 și 15.02.2012.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul apreciază recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.

Intimatul-petent T____ V______ având cuvântul, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței de fond ca temeinică și legală.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului declarat, constată următoarele;

Prin sentința civilă nr. 2189 din data de 11.03.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX a fost admisă în parte plângerea formulată de petentul T____ V______, împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/03.01.2012, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G___. A fost modificat procesul - verbal de contravenție în sensul că s-a înlocuit sancțiunea amenzii cu avertisment.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin procesul verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/03.01.2012, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 630 lei, reținându-se în sarcina sa faptul că în data de 03.01.2013, a condus autoturismul marca Alfa R____ cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX pe DN 66 Bumbești J__, având inspecția tehnică expirată din data de 20.12.2012.

Procedând potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 a legalității și temeiniciei procesului-verbal contestat, instanța a reținut, în ceea ce privește legalitatea, că actul contestat cuprinde mențiunile prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, nefiind incident vreunul din motivele de nulitate care se constată din oficiu de către instanța de judecată.

Petentul a procedat la efectuarea inspecției tehnice, așa cum rezultă din înscrisurile atașate la ultimul termen de judecată, astfel încât s-a constatat că fapta a fost legal sancționată, însă în ceea ce privește individualizarea sancțiunii, s-a apreciat că nu se justifică menținerea sancțiunii amenzii contravenționale pentru fapta săvârșită de petent, în raport de pericolul social concret al acesteia, întrucât de la termenul limită, respectiv 20.12.2012, și până la efectuarea acesteia a trecut o perioadă rezonabilă.

Astfel, dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 prevăd că sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost comisă fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

De asemenea, art. 5 din O.G. nr. 2/2001 stabilește că sancțiunile care se pot aplica pentru săvârșirea unei fapte ce constituie contravenție sunt avertismentul, amenda contravențională și obligarea contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității, iar în conformitate cu dispozițiile alin. 5 ale aceluiași articol „sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”.

Totodată, potrivit art. 7 alin. 3 din ordonanță „avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției respective nu prevede această sancțiune”.

În aceste condiții, fapta nu este de natură a prezenta un grad de pericol social ridicat și nu a cauzat o urmare periculoasă efectivă.

Pentru aceste considerente, instanța a admis în parte plângerea, a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 630 lei, aplicată petentului prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/03.01.2012, cu sancțiunea „avertisment”.

Împotriva acestei sentințe a declarat de recurs intimata Inspectoratul de Poliție Județean G___, criticând-o pentru netemeinicie.

În motivele scrise de recurs, recurenta – intimată a precizat că probele administrate în primă instanță au confirmat fără dubii comiterea faptei de către petent, respectiv conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul având valabilitatea inspecției tehnice periodice expirată.

În opinia sa, fapta nu are un grad redus de pericol social, având în vedere că prin conducerea unui autovehicul neverificat din punct de vedere tehnic se pune în pericol atât siguranța conducătorului auto cât și a celorlalți participanți la trafic.

De asemenea, atitudinea petentului, reflectată în plângerea formulată, de negare a comiterii faptei și de a încerca să inducă în eroare instanța de judecată prin prezentarea unei alte stări de fapt decât cea reală, a îndreptățit-o să aprecieze că aplicarea sancțiunii avertismentului nu este de natură să-l determine pe aceasta ca pe viitor să nu mai săvârșească astfel de fapte.

Față de considerentele de mai sus, a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii plângerii în totalitate.

În drept, și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 și 304¹, din Codul de procedură civilă și art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001.

În temeiul art.115 C.pr. civ. intimatul-petent a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței de fond ca temeinică și legală.

A apreciat că în mod corect instanța de fond având în vedere și probatoriu administrat a soluționat cauza, pronunțându-se în înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment, motivând că fapta nu a prezentat un grad de pericol social. De asemenea, a invocat că art.5 alin. din O.G. nr. 2/2001 stabilește că sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. A învederat că a procedat la efectuarea inspecției tehnice, așa cum rezultă din înscrisurile depuse, astfel încât a apreciat că nu se justifică menținerea sancțiunii amenzii contravenționale pentru fapta săvârșită.

Recursul este nefondat.

Din examinarea hotărârii recurate pe baza materialului probator administrat, în raport de criticile formulate și prin prisma dispozițiilor art. 304 ¹ C.pr.civ. tribunalul reține că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute în dispozițiile art.16, 17 și 19 din O.G. nr. 2/2001.

Din probatoriul administrat în cursul cercetării judecătorești a rezultat că intimatul petent a comis contravenția constatată prin procesul verbal ________ nr. xxxxxxx/03.01.2012 prin care a fost amendat cu suma de 630 lei, întrucât în data de în data de 03.01.2013 a condus autoturismul marca Alfa R____ cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX pe DN 66 Bumbești J__, având inspecția tehnică expirată din data de 20.12.2012.

Vinovăția contravențională a intimatului a fost recunoscută și confirmată prin probele administrate, coroborate cu recunoașterea acestuia.

Având în vedere cele expuse, instanța de fond a constatat că procesul-verbal se bucură în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie, forța probantă a acestuia nefiind înlăturată.

Cu toate acestea, în temeiul art. 34 din OG nr.2/2001 care constituie dreptul comun în materie contravențională (articol care, coroborat cu art. 38 alin3 din același act normativ permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea ce se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția relativă de valabilitate a procesului-verbal nu a fost răsturnată) instanța de fond a apreciat că sancțiunea avertismentului este suficientă în cauză.

Instanța de fond a avut în vedere la aplicarea acestei sancțiuni dispozițiile art.5 alin5 din OG nr.2/2001 care prevăd că sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite precum și pe cele ale art. 21 alin3 din același act normativ potrivit cărora la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont de împrejurările în care fapta a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului.

Raportat la dispozițiile art. 7 din O.G. nr. 2/2001 se apreciază că în mod judicios instanța a hotărât asupra reindividualizării sancțiunii raportat la împrejurarea că petentul nu a mai fost sancționat anterior cu referire în speță la normele legale privitoare la codul rutier și a avut o atitudine constant sinceră, recunoscând fapta săvârșită, că a efectuat inspecția tehnică periodică, potrivit facturii nr. xxxxxxxxxx din data de 8.03.2013, emisă de Registrul Auto Român, reținând astfel asupra neconcordanței între sancțiunea aplicată și gradul de pericol social, împrejurările, scopul și urmarea comiterii faptei.

Pentru considerentele expuse motivele de recurs se vor înlătura ca neîntemeiate, sentința nefiind susceptibilă de nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 C.pr.civ. care să atragă casarea ori modificarea.

Văzând și dispozițiile art.312 alin. (1) C.pr.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-intimată Inspectoratul de Poliție Județean G___ împotriva sentinței civile nr. 2189 din data de 11.03.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul-petent T____ V______.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 02 iulie 2013, la Tribunalul G___.