Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B____

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 544/2015

Ședința publică de la 26 Mai 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE S_______ C______ M_____

Judecător A____ R_____ A____

Grefier A_____ P_______

Pe rol judecarea apelului C_________ administrativ și fiscal privind pe apelant S_____ D___ și pe intimat I.P.J. B____ - POLIȚIA MUN. B____(P.V.________ NR. xxxxxxx), având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Față de lipsa părților la prima strigare a cauzei, instanța lasă cauza la a doua strigare la sfârșitul ședinței de judecată.

La a doua strigare a cauzei, la sfârșitul ședinței de judecată au lipsit părțile.

Instanța constată că apelul a fost declarat în termen, motivat și timbrat; că a fost solicitată judecarea cauzei în lipsă, constată că este competentă să soluționeze cauza, constată terminată cercetarea judecătorească și reține cauza în pronunțare cu privire la apelul formulat.

INSTANȚA

Deliberând asupra apelului de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 4976/24.09.2014 pronunțată de Judecătoria B____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX a fost admisă în parte plângerea contravențională formulată de petentul S_____ D___ în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B____, fiind modificat procesul – verbal ________ nr. xxxxxxx/10.04.2014 în sensul înlocuirii amenzii aplicate cu sancțiunea avertisment.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut în esență următoarele:

„Prin procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx din data de 10.04.2014 încheiat de I__ B____ – Poliția Municipiului B____- Secția 2 de Poliție a fost sancționat petentul cu amendă în cuantum de 80 de lei. pentru faptul că acesta nu s-a prezentat în termenul prevăzut de lege la SPCLEP B____ în vederea preschimbării cărții de identitate, aceasta fiind expirată din data de 06.12.2006.

Plângerea a fost formulată în termen legal, conform Art. 31 alin. 1 din OG2/2001.

Analizând procesul-verbal sub aspectul legalității sale, instanța apreciază că acesta întrunește cerințele prevăzute de Art. 17 din O.G. nr. 2/2001, referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității absolute.

Cu privire la temeinicia procesului-verbal raportată la fapta săvârșită de către petent și sancțiunea aplicată acestuia, instanța reține următoarele:

Potrivit Art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu, între altele și descrierea faptei contravenționale și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite, precum și indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția.

Petentul a învederat instanței faptul că stă de 45 de ani în București, în anul 2008 și-a scos pașaport, iar în anul 2011 a accesat un fond european pentru creștere animale în _________________. Urechești, jud. B____ și în 19 dec. 2011 a primit viză de flotant .

Instanța apreciază că deși faptele relatate de către petent nu sunt de natură a înlătura caracterul contravențional al faptei, nu constituie o cauză exoneratoare de răspundere,ele urmează a fi avute în vedere la individualizarea sancțiunii .

Vor fi avute în vedere și dispozițiilor Art. 5 alin.5 și Art. 21 alin.3 din OG 2/2001, care prevăd că sancțiunea aplicată trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, astfel că urmează a constata că sancțiunea contravențională aplicată excede pericolului social concret.

Având în vedere dispozițiile Art. 7 alin. 2 și 3 din OG 2/2001, care prevăd că avertismentul se poate aplica dacă fapta este de o gravitate redusă, inclusiv în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede aceasta sancțiune, instanța va admite în parte plângerea formulată de petent și, în consecință va înlocui cu avertisment sancțiunea amenzii contravenționale aplicate petentului.”

Împotriva hotărârii a formulat apel petentul S_____ D___, solicitând admiterea apelului și schimbarea sentinței apelate în sensul admiterii în totalitate a plângerii contravenționale, cu consecința anulării în totalitate a procesului – verbal.

Arată apelantul că prima instanță a pronunțat o soluție greșită, deoarece motivul pentru care a fost sancționat nu este real, având buletin de identitate valabil până în anul 2015. Mai mult, domiciliul său e indicat eronat în procesul – verbal, iar obiecțiunile consemnate nu îi aparțin; nu au fost indicate toate împrejurările în care a fost constatată fapta.

Prin întâmpinare, intimatul I.P.J. B____ a solicitat respingerea apelului ca nefondat, considerând că procesul – verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor legale, neexistând motive de nulitate, simpla negare a petentului – apelant în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității nefiind de natură să răstoarne prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul – verbal.

Analizând actele dosarului, instanța apreciază apelul ca fiind neîntemeiat, pentru considerentele ce urmează :

Este adevărat că în materie contravențională, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, sunt aplicabile regulile din materia penală, inclusiv prezumția de nevinovăție și principiul de drept in dubio pro reo, ceea ce impune ca organul constatator să facă dovada săvârșirii faptei de către petent. Totuși, din jurisprudența CEDO rezultă că prezumțiile de fapt și de drept (în speță prezumția de legalitate și prezumția de validitate a procesului – verbal) sunt comune tuturor sistemelor judiciare, Convenția neinterzicându-le în principiu. Ceea ce Convenția impune însă, din perspectiva paragrafului 2 al art. 6 din Convenție, este tocmai ca o anumită proporție între acestea și prezumția de nevinovăție instituită în favoarea acuzatului, să fie respectată, fiind necesar a se ține cont în analiza proporționalității, pe de o parte, de miza concretă a procesului pentru individ și, pe de altă parte, de dreptul său la apărare (Salabiaku c. Franței, par. 28; A_____ c. Romaniei, par. 60, I___ P__ c. Romaniei).

Procedând astfel în speța de față, având în vedere că mențiunile din cuprinsul procesului - verbal reprezintă constatările personale ale agentului de poliție, ex propriis sensibus, revenea petentului sarcina de a face dovada contrară, ceea ce în speță nu s-a realizat.

Apelantul a prezentat copia actului său de identitate, și anume actul ________ nr. xxxxxx eliberat la data de 10.12.1996. Instanța constată că acest act a fost emis în temeiul Legii nr. 105/1996 privind evidența populației și cartea de identitate, aflată în vigoare la data de 10.12.1996.

Potrivit art. 14 din Legea nr. 105/1996, cartea de identitate se eliberează cu termen de valabilitate de 10 ani; de la împlinirea vârstei de 55 de ani, cartea de identitate se eliberează fără termen de valabilitate.

Având în vedere că la data de 10.12.1996 apelantul S_____ D___ nu împlinise vârsta de 55 ani, nu îi este aplicabilă excepția de la regula potrivit căreia cartea de identitate se eliberează cu termen de valabilitate limitat de 10 ani. Prin urmare, termenul de valabilitate al actului emis în anul 1996 a expirat în 10.12.2006.

Apelantul nu a solicitat emiterea unui nou act de identitate în intervalul cuprins între 10.12.2006 și 10.04.2014 (data constatării săvârșirii faptei), deși actul deținut nu mai era valabil, astfel că a săvârșit contravenția prevăzută de art. 19 alin. 2 coroborat cu art. 43 lit. b din OUG nr. 97/2005. Greșit consideră apelantul că a fost sancționat pentru că nu s-ar fi prezentat la SCLEP B____ pentru preschimbarea actului, în condițiile în care domiciliază în București. În realitate, sancțiunea este aplicată pentru neîndeplinirea formalităților în vederea preschimbării actului expirat, formalități care, evident, vor fi efectuate la organul competent relativ la domiciliul real al apelantului.

Fapta a fost corect descrisă în procesul – verbal contestat, fiind indicate toate elementele necesare pentru ca instanța să poată aprecia asupra existenței faptei, a autorului acesteia și a vinovăției, neexistând sub acest aspect motive de nelegalitate a procesului – verbal.

Într-adevăr, în procesul – verbal ________ nr. xxxxxxx s-a indicat ca domiciliu al apelantului localitatea Satu Nou, _______________________________. Conform fișei de evidență a persoanei eliberate de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazei de Date, apelantul a avut doar reședința în această localitate în perioada 19.12.2011 – 18.12.2012. Cu toate acestea, fiind corect indicate numele și prenumele contravenientului, prenumele părinților și codul numeric personal, identificarea apelantului s-a realizat fără nici un dubiu, astfel că nu există motive de nulitate a procesului – verbal (neinformarea autorităților referitor la actualele date de identificare fiind tocmai culpa apelantului).

În ceea ce privește obiecțiunile consemnate, cu privire la care apelantul susține că nu îi aparțin, instanța constată că acestea nu au practic legătură cu fapta săvârșită, motiv pentru care este inutil a se cerceta veridicitatea acestora.

În concluzie, în mod corect prima instanță a dat prioritate prezumțiilor de legalitate și de veridicitate a procesului – verbal, considerând că situația de fapt descrisă în procesul – verbal contestat corespunde realității, iar fapta a fost săvârșită de către petent cu vinovăție.

Pentru considerentele anterior expuse, având în vedere și aspectul că prima instanță a dat dovadă de clemență, înlocuind amenda aplicată cu sancțiunea avertismentului în considerarea gradului de pericol social redus al faptei, apelul urmează a fi respins ca nefondat în temeiul art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul formulat de apelant S_____ D___ cu sediul în București, Șoseaua P_________, nr. 354, ____________, ______________, împotriva sentinței civile nr. 4976/2014, pronunțată de Judecătoria B____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimat I.P.J. B____, cu sediul în B____, ____________________. 2, județ B____.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 26 Mai 2015.

Red./tehnored. sent. M.S.

Red./tehnored. dec. S.C.M. 03.06.2015

2 ex.