Dosar nr. 4970/ 193/ 2013 Apel – plângere contravențională

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B_______

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Ședința publică din data de 10 septembrie 2015

Instanța compusă din:

Președinte - P_______ M_____ M______

Judecător - H________ G___

Grefier - F______ G___________ G______

DECIZIA NR. 6 8 4

Pe rol judecarea apelului civil declarat de apelantul – petent R______ I_____ în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean B_______, împotriva sentinței civile nr. 1693 din 24.02.2014 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei B_______, având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța din oficiu, pune în discuție excepția netimbrării cererii de apel și rămâne în pronunțare asupra excepției invocate.

T R I B U N A L U L ,

Asupra apelului contravențional de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1693 din 24.02.2014 Judecătoria B_______ a respins plângerea contravențională formulată de petentul R______ I_____, în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean B_______, împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 06.03.2013.

În motivarea acestei soluții s-au reținut următoarele:

În data de 06.03.2013, prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx, petentul R______ I_____ a fost sancționat cu amendă în sumă de 300 lei, pentru săvârșirea faptei prevăzute și sancționate de art. 100 alin. 3 lit. b din OUG nr. 195/2002, respectiv neacordarea de către conducătorul de vehicul a priorității de trecere pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat si semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se afla pe sensul de mers al vehiculului. Totodată, în aplicarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce, pe o perioadă de 30 de zile, s-a procedat la reținerea permisului de conducere.

Pentru a aplica aceste sancțiuni, agentul constatator a reținut că petentul, aflat la volanul autoturismului XXXXXXXXX, circulând pe ______________________ mun. B_______, în zona intersecției cu ________________________ a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat în traversarea regulamentară a drumului, pe trecerea de pietoni semnalizată corespunzător.

Verificând procesul-verbal de contravenție contestat, sub aspectul legalității, prima instanță a reținut că în speță nu sunt incidente cauze de nulitate dintre cele prevăzute de dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, anume lipsa mențiunilor privind numele, calitatea și semnătura agentului constatator, numele contravenientului, descrierea faptei, data comiterii acesteia. Absența ori completarea eronată a celorlalte mențiuni, prevăzute de art. 16 din OG nr. 2/2001, pot atrage doar nulitatea relativă a procesului-verbal, dacă se dovedește că prin respectiva neregularitate se produce o vătămare contravenientului. Or, în cauza de față nu s-a dovedit existența unei astfel de vătămări.

A mai reținut prima instanță, în același cadru, că deși procesul-verbal nu este ușor lizibil, mențiunile nu sunt și indescifrabile, așa încât acestea permit înțelegerea situației consemnate de agentul rutier. Descrierea astfel realizată cuprinde elemente suficiente identificării faptei săvârșite și încadrării juridice a acesteia.

În ceea ce privește temeinicia instituirii răspunderii contravenționale în sarcina petentului, instanța de fond reține, ca premisă a identificării soluției legale în această privință, că actul constatator al contravenției se bucură de o prezumției de veridicitate, prezumție cu atât mai fermă cu cât percepția faptelor este realizată de însuși agentul constatator. Cum această ultimă situație se verifică în pricina de față, sarcina dovedirii unei realități contrare, sau măcar a invocării pertinente a unor elemente echivoce (dubiul profită contravenientului), incumbă persoanei interesate, respectiv petentului.

În cauză, observațiile personale ale agentului constatator au fost dublate de înregistrarea video a abaterii rutiere, înregistrare pusă la dispoziția instanței. Din respectiva înregistrare rezultă, în mod evident, corectitudinea situației de fapt descrise de agentul constatator, respectiv că petentul nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat regulamentar în traversarea drumului, pe sensul său de mers. Notează instanța de fond că petentul nu a încetinit deplasarea în apropierea marcajului pietonal, cu toate că pe trecere, la jumătatea sensului său de mers, se afla o persoană. Această persoană nu și-a manifestat în niciun moment intenția de a ceda trecerea autovehiculului condus de reclamant.

În concret, în pofida susținerilor petentului, persoana căreia nu i s-a acordat prioritate era angajată în trecere pe marcajul pietonal, fapt care se observă din înregistrarea video , depusă de intimat la dosar .În condițiile date, prima instanță consideră că fapta săvârșită de petent constituie contravenție, fiind în mod temeinic reținută de agentul constatator.

În privința sancțiunilor în concret aplicate, instanța de fond apreciază că în speță s-a realizat o corectă individualizare a sancțiunilor, nefiind invocate și dovedite elemente destinate să atragă o eventuală reindividualizare a pedepsei. Dimpotrivă, astfel cum s-a arătat, petentul a dovedit un comportament neresponsabil, iar nu preventiv, susținerile sale actuale arătând că nu a înțeles, nici chiar după aplicarea sancțiunilor, potențialul periculos al abaterii săvârșite. Pe de altă parte, reclamantul a avut posibilitatea achitării a jumătate din cuantumul amenzii, situație în care ar fi limitat, prin acțiunea proprie, efectele pecuniare ale întocmirii procesului-verbal. Relativ la sancțiunea complementară, este de menționat că înlăturarea sa ar fi putut interveni doar în ipoteza desființării actului constatator al contravenției (potrivit prevederilor art. 219 alin. 2 din HG nr. 1391/2006, interpretate per a contrario), ceea ce nu s-a întâmplat în cauză.

În concluzie, instanța a respins, ca neîntemeiată, plângerea analizată, menținând procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 06.03.2013.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelantul – petent R______ I_____, considerând-o netemeinică și nelegală

Intimatul IPJ B_______ nu a depus la dosar întâmpinare.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor care fac inutilă cercetarea fondului, în temeiul art. 248 alin. 1 Noul Cod de procedură civilă.

Conform dispozițiilor art. 1 din OUG 80/2013, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru. Potrivit dispozițiilor art. 33 din același act normativ taxele judiciare se plătesc anticipat, iar dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă, obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.

Aceste dispoziții se aplică în mod corespunzător și în cazul cererii de apel. Neîndeplinirea obligației de plată a taxei judiciare de timbru la termenul stabilit se sancționează cu anularea cererii potrivit dispozițiilor art. 470 alin. 3, teza a doua Noul Cod de procedură civilă raportat la art. 197 din Noul de Cod de procedură civilă.

Cum apelantul nu a achitat taxa judiciară de timbru datorată, deși s-a pus în vedere această obligație prin citația emisă, Tribunalul va admite excepția netimbrării cererii și, în consecință va anula, ca netimbrată, cererea apelantului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E :

Anulează ca netimbrat apelul formulat de apelantul – petent R______ I_____, cu domiciliul în municipiul B_______, _______________________, ____________, _______________________, în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean B_______, cu sediul în municipiul B_______, Bulevardul M____ E_______, nr. 57, județul B_______, împotriva sentinței civile nr. 1693 din 24.02.2014 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei B_______.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 10 septembrie 2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

P_______ M_____ M______ H________ G___ A____ F______ G.G______

Red. – P.M.M. –

Tehnored. FG

4 ex./15.10.2015.

Judecătoria B_______ – Jud. V______ F_____