Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL IALOMIȚA - SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE CIVILĂ Nr. 1161 A

Ședința publică de la 07 Decembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE : V______ M____

Judecător : A___ M____

Grefier : D______ C________

Pe rol examinarea apelului în C_________ administrativ și fiscal declarat de apelantul POLIȚIA L_____ FETEȘTI - DE PE LÂNGĂ PRIMĂRIA MUN.FETEȘTI în contradictoriu cu intimatul D______ C_____, împotriva sentinței civile nr. 140/04.02.2015 a Judecătoriei Fetești, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție ________, NR.xxxxxxx/31.07.2014.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura fiind legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul a fost declarat în termen și motivat, apelantul solicitând judecarea cauzei în lipsă. Intimatul nu a depus întâmpinare.

Tribunalul, față de caracterul devolutiv al apelului, având în vedere că nu s-au solicitat alte probe, se consideră lămurit asupra împrejurărilor de fapt și temeiurilor de drept, declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare.

După deliberare.

T R I B U N A L U L

Asupra apelului în contencios administrativ și fiscal de față ;

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Fetești la data de 11.09.2014, sub numărul XXXXXXXXXXXXX, petentul D______ C_____, domiciliat în Fetești, ______________________.78, județul Ialomița, CNP – xxxxxxxxxxxxx, în contradictoriu cu intimata POLIȚIA L_____ FETEȘTI DE PE LÂNGĂ PRIMĂRIA MUNICIPIULUI FETEȘTI, cu sediul în Fetești, _____________________, _________________________________ Ialomița, a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună admiterea plângerii și pe cale de consecință anularea procesului-verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/31.07.2014.

Soluționând cererea prin sentința civilă nr. 140/04.02.2015 Judecătoria Fetești a admis în parte plângerea contravențională formulată de petentul , înlocuind sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 180 lei aplicată prin procesul verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx întocmit la data de 31.07.2014 cu sancțiunea „avertisment”.

Pentru a se pronunța astfel , instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente :

Prin procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx/31.07.2014 ( fila 6), petentul D______ C_____ a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 180 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 142 lit. e din Hotărârea Guvernului nr. 1391 din 4 octombrie 2006, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice.

În cuprinsul actului de constatare și sancționare a contravenției s-a reținut că la data de 31.07.2014, numitul D______ C_____, pe ____________________________ Fetești, a imobilizat voluntar și nejustificat autoturismul marca Opel Astra, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, la mai puțin de 5 m de trecerea de pietoni din zona Catedralei.

Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal, instanța constată următoarele:

Sub aspectul legalității, instanța a apreciat că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității și care pot fi invocate și de instanță din oficiu. Astfel, procesul-verbal cuprinde numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia precum și semnătura agentului constatator.

În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța a avut în vedere că potrivit art. 142 lit. e din Hotărârea Guvernului nr. 1391 din 4 octombrie 2006, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice, oprirea voluntară a vehiculelor pe trecerile de pietoni ori la mai puțin de 25 m înainte și după acestea, constituie contravenție și se sancționează cu amendă contravențională și 2 puncte de penalizare, conform art. 99 alin. 2 și art. 108 alin. 1 lit. a pct. 8 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

În continuare, instanța a mai avut în vedere aplicabilitatea în materie contravențională a art. 6 parag. 2 CEDO, referitor la prezumția de nevinovăție care trebuie recunoscută oricărei persoane împotriva căreia s-a formulat o acuzație penală. Pentru a aprecia astfel, instanța are în vedere jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului potrivit căreia noțiunea de ,,materie penală,, are un caracter autonom care nu se confundă cu sensul atribuit materiei penale din dreptul intern. În acest sens, Curtea de la Strasbourg a stabilit în cauza Ozturk contra Germaniei trei criterii pentru calificarea unei materii ca fiind penală, criterii ce nu trebuie întrunite în mod cumulativ respectiv : calificarea faptei din dreptul intern, natura faptei incriminate (gradul de aplicabilitate al normei ) și natura și gravitatea sancțiunii aplicabile.

Din ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța a constatat că petentul nu a reușit să înlăture prezumția de legalitate și temeinicie de care beneficiază procesul-verbal, nereușind să combată cele consemnate în cuprinsul actului de constatare a contravenției prin planșele foto depuse la dosarul cauzei (f. 15-20).

Mai mult, petentul nu a contestat faptul că a parcat autoturismul la mai puțin de 25 m de trecerea de pietoni, ci doar a explicat faptul că mai erau și alte autoturisme parcate în acea zonă și nu erau alte locuri de parcare libere.

Față de cele expuse, fiind îndeplinite cumulativ elementele constitutive ale faptei contravenționale reținută în sarcina petentului, respectiv cea prevăzută de art. 142 lit. e din Hotărârea Guvernului nr. 1391 din 4 octombrie 2006, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice, iar conduita acestuia situându-se în sfera ilicitului contravențional, instanța a constatat că forța probantă a procesului verbal atacat nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.

Cât privește individualizarea sancțiunii ce i-a fost aplicată petentului, instanța a reținut că potrivit art. 21 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal contestat.

Totodată, instanța a mai avut în vedere și faptul că la aplicarea oricărei sancțiuni trebuie avută în vedere regula proporționalității între fapta comisă și consecințele săvârșirii ei, aceasta fiind una dintre cerințele impuse prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia aplicării oricăror măsuri restrictive de drepturi (cauza Handyside împotriva Marii Britanii si Muller împotriva Elvetiei). Mai mult, orice sancțiune juridică, inclusiv cea contravențională, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice sancțiunea amenzii.

Sancțiunile juridice reprezintă modalități de prevenire a săvârșirii de fapte ilicite și de educare a persoanelor vinovate,iar scopul sancțiunilor contravenționale se poate realiza și prin aplicarea unei măsuri de atenționare a contravenientului, fără obligarea acestuia la plata unei amenzi , ca sancțiune corelată unor contravenții cu grad sporit de pericol social.

În speță, instanța a apreciat că, raportat la împrejurările comiterii faptei –numărul redus de locuri de parcare – situație de fapt de notorietate la nivelul Municipiului Fetești, prezența și a altor autoturisme parcate pe ______________________________ la mai puțin de 25 m înainte și după trecerea de pietoni la acea data – 31.07.2014 - astfel cum rezultă din planșa foto depusă de către intimată la fila 21 din dosar , aplicarea unei sancțiuni nepecuniare este suficientă pentru a-i atrage acestuia atenția asupra necesității respectării pe viitor a normelor care reglementează circulația rutieră.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal și motivat, a declarat apel organul constatator, solicitând astfel admitere acestuia, schimbarea în tot a soluției pronunțate, în sensul respingerii plângerii contravenționale promovate și menținerii procesului verbal de contravenție.

În dezvoltarea motivelor de apel se arată că, fapta a fost constatată de către un agent constatator din cadrul Poliției Locale Fetești de pe lângă Primăria Fetești și sancționată potrivit procesului verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/31.07.2014, în baza art. 99 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu suma de 180 lei și două puncte de penalizare conform art. 108 alin. 1 lit. a pct. 8 din O.U.G. nr. 195/2002,apreciindu-se că fapta reținută în sarcina petentului are un grad ridicat de pericol astfel că nu se impunea înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul,acest lucru conducând pe viitor, ca petentul să încalce regulile de circulație

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 201 și urm. din Noul Cod de procedură civilă, art. 99 alin. 2, art. 108 alin.1 lit. a pct. 8 din OUG nr. 195/2002 și ale OG nr. 2/2001.

Legal citat, intimatul nu a depus întâmpinare.

Apelul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Ialomița la data de 12.10.2015.

Tribunalul, analizând sentința ce face obiectul apelului de față, în raport de criticile formulate, susținerile părților, actele și lucrările dosarului, dispozițiile legale incidente, dispozițiile art. 476 și următoarele din Noul Cod de procedură civilă, constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:

Tribunalul apreciază că prima instanță a statuat în mod corect asupra legalității procesului verbal constatând că acesta este întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 si 17 din OG 2/2001 cu modificările si completările ulterioare, cuprinzând mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din acest act normativ, mențiuni a căror lipsa atrage sancțiunea nulității actului constatator, nulitate care poate fi constatată si din oficiu de către instanță.

Sub aspectul temeiniciei, Tribunalul apreciază că motivarea primei instanțe a fost completă și pertinentă, bazată pe o analiză judicioasă atât a probelor cauzei cât și dispozițiilor legale incidente.

Cât privește critica apelantei, reține că aceasta vizează măsura dispusă de prima instanță privind înlocuirea amenzii contravenționale în cuantum de 180 lei cu avertisment, critică pe care tribunalul o privește ca nefondată .

În acest sens , Tribunalul reține că dispozițiile art. 34 alin. 1 din OG.2/2001 coroborate cu prevederile art. 38 alin. 3 din același act normativ permit instanței să aprecieze inclusiv asupra sancțiunii ce urmează să fie aplicată contravenientului în situația în care rezultă culpa acestuia și având în vedere dispozițiile art. 5 alin. 5 din OG.2/2001, potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite și ale art. 21 alin. 3 din același act normativ.

In raport de contextul circumstanțial în care a fost constatată și ulterior sancționată fapta contravențională, instanța de control judiciar apreciază că în mod corect instanța de fond a concluzionat că sancțiunea amenzii apare ca nejustificată, iar scopul sancțiunii contravenționale poate fi atins și prin aplicarea avertismentului, măsură permisă în raport de disp.art.7 alin.3 din OG.2/2001.

Fără a mai relua în cuprinsul prezentei decizii argumentele expuse în hotărârea instanței de fond, pe care instanța de control judiciar și le însușește în integralitate, se va reține că sancțiunea contravențională nu reprezintă și nu trebuie să reprezinte un scop în sine, ci un mijloc de ocrotire a relațiilor sociale și de formare a unui spirit de responsabilitate.

Este adevărat că opțiunea legiuitorului de a cuantifica o amendă consistentă sub aspectul cuantumului nu este întâmplătoare, fiind determinată în baza datelor furnizate de statisticile oficiale referitoare la fenomenul contravențional, la recrudescența și consecințele acestuia, de necesitatea de evaluare în norma de stabilire și sancționare a faptei, a pericolului social al acesteia.

Prin norma ce incriminează și sancționează delictul contravențional legiuitorul a determinat doar pericolul social abstract, revenind judecătorului atributul de a determina în concret gradul de pericol social, prin raportare nu doar la circumstanțele reale, ci și la cele personale ale contravenientului.

În situația de speță, atât în considerarea contextului circumstanțial în care intimatul peten a săvârșit abaterea contravențională, cât și a conduitei sale anterioare (nu s-a susținut probator o recidivă contravențională,a recunoscut fapta comisă), corect judecătorul fondului a procedat la reindividualizarea sancțiunii aplicate prin procesul verbal contestat.

Prin urmare, examinându-se cauza sub toate aspectele invocate, Tribunalul constată că sentința apelată este legală și temeinică, prima instanță a stabilit o corectă stare de fapt și a făcut o justă aplicare și interpretare a dispozițiilor legale în materie, potrivit tuturor argumentelor de mai sus.

Neconstatându-se din oficiu nici motive de ordine publică, de natură să atragă anularea ori modificarea sentinței, în temeiul dispozițiilor art.480 al.1 Noul Cod de procedură civilă raportat la art.476 al.1 Noul Cod de procedură civilă , Tribunalul va respinge ca nefondat acest apel, menținând în vigoare hotărârea atacată.

Văzând și dispozițiile art. 633 pct. 1, art. 634 alin. 1 pct. 4 Noul cod de procedură civilă,

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art.480 al.1 Noul Cod de procedură civilă raportat la art.476 al.1 Noul Cod de procedură civilă respinge ca nefondat apelul declarat de către apelantul intimat POLIȚIA L_____ FETEȘTI DE PE LÂNGĂ PRIMĂRIA MUNICIPIULUI FETEȘTI, cu sediul în Fetești, _____________________, _____________, __________________ Ialomița, împotriva sentinței civile nr.140/04.02.2015 a Judecătoriei Fetești.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 07.12.2015.

Președinte, V______ M____		Judecător, A___ M____
	Grefier, D______ C________

Red. MA/Tehnored. CD/4 ex/16. 12.2015

Judec. Fond. ICG/Judecătoria Fetești