Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXX

TRIBUNALUL C________

SECTIA

C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 1556

Ședința publică din data de 21 OCTOMBRIE 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE – A_____ B_____ A_____

JUDECĂTOR – M_____ C_______

GREFIER – G_______ M____

Pe rol judecarea apelului în contencios administrativ și fiscal promovat de apelantul P_______ M___________ C________ – DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, cu sediul în C________, _________________, județul C________, în contradictoriu cu intimatul petent D______ N______, cu domiciliul în C________, _______________________, ____________, ________________________, îndreptat împotriva Sentinței civile nr. 3570/27.03.2015 pronunțată de Judecătoria C________ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual.

Instanța rămâne în pronunțare asupra apelului.

TRIBUNALUL ,

Deliberând asupra apelului de față, reține următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C________ sub nr. XXXXXXXXXXXXXX petentul D______ N______ a solicitat anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției __________, nr. xxxxx/29.07.2013, întocmit de către intimatul MUNICIPIUL C________, prin PRIMAR.

În motivarea în fapt, petentul a arătat că la data de 29.07.2013, ora 19:50, a luat comandă taxi prin dispecerat, patru clienți care au dorit să meargă la gară, ajungând la destinație la ora 20:00, clienții l-au rugat să îi lase în fața gării deoarece aveau multe bagaje. Petentul a precizat că, în acel moment, a venit poliția locală și l-a amendat deși a dovedit prin bonul fiscal că a avut clienți, acolo fiind indicator de staționare interzisă și nu de oprire interzisă.

Prin sentința civilă nr. 3570/27.03.2015 Judecătoria C________ a admis plângerea și a anulat procesul verbal de contravenție, respectiv a exonerat petentul de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 160 de lei.

„ Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor __________ nr. xxxxx încheiat de către intimata Direcția Poliția Locală din cadrul Primăriei mun. C________, petentul D______ N______ a fost sancționat contravențional, în temeiul art. 142 lit. a din O.U.G. 195/2002, reținându-se în sarcina sa că, la data de 24.07.2013, a oprit voluntar autoturismul Dacia cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, pe platoul CFR Gară, în zona de acțiune a indicatorului „Oprire interzisă”, fapta constată fiind încadrată în dispozițiile art. 142 lit. a din RAOUG 195/2002 și sancționată de art. 99 alin. 2 din OUG 195/2002.

Instanța, fiind învestită cu soluționarea prezentei cereri, în temeiul art. 34 din O.G. 2/2001, a procedat la verificarea termenului în care a fost introdusă plângerea, constatând că plângerea a fost promovată cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 31 din aceeași ordonanță și la analizarea temeiniciei și legalității procesului-verbal.

Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 16 și art. 17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității. De asemenea, faptei reținute în sarcina petentului i s-a dat o corectă încadrare juridică. Procesul-verbal conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.

Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că procesul-verbal de constatare a contravenției legal încheiat, se bucură de o prezumție de legalitate și temeinicie (astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele A_____ c. României și Salabiaku c. Franței), a cărei existență nu este de natură a încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură persoana sancționată contravențional (astfel cum a statuat Curtea în cauzele Engel c. Olandei și Campbell c. Marii Britanii), aspect care rezultă și din posibilitatea persoanei sancționate de a administra probele pe care le consideră necesare pentru a face dovada contrară.

Deși în O.G. nr. 2/2001 nu se arată în mod expres care este forța probatorie a procesului-verbal de constatare a contravenției, în practica judiciară internă se reține în mod constant că procesul-verbal legal întocmit face dovada până la proba contrarie, sarcina probei revine celui care contestă realitatea consemnărilor. Este adevărat că nu se poate nega forța probatorie a procesului-verbal de constatare a unei contravenții, acesta fiind totuși un act întocmit de către un agent al statului, însă toate acestea până la limita de a-l pune pe contravenient în imposibilitate de a se apăra. Astfel, în situația din speța dedusă judecății, procesul-verbal trebuie să fie susținut de dovezile în baza cărora s-a întocmit, înscrisuri care nu au fost depuse de intimat la dosar, deși instanța a dispus atașarea lor.

Se mai reține că, din declarația martorului ocular P_______ N______, propus de către petent (fila 24 din dosarul nr. XXXXXXXXXX2014 al judecătoriei), rezultă că, la momentul săvârșirii presupusei contravenții, acesta se afla în zona Gară, pentru a lăsa niște persoane, ocazie cu care a observat că petentul a oprit în acel loc, pentru a lăsa clienții pe care îi transporta, în acel moment venind agenții de poliție pentru a-l sancționa contravențional și, deși martorul a încercat să le explice acestora că a observat faptul că petentul a oprit pentru a lăsa clienții, agenții constatatori au ales să încheie procesul-verbal de contravenție.

Din ansamblul probator administrat în cauză, instanța reține că, la momentul săvârșirii presupusei contravenții, petentul a oprit pentru a lăsa clienții pe care îi transporta, în fața gării, îndeplinindu-și astfel obligațiile prevăzute în Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și regim de închiriere.

În speța dedusă judecății, nu se poate aprecia că intimatul a dovedit contravenția, neputându-se stabili, fără dubiu, dacă sunt întrunite toate condițiile de atragere a răspunderii civile contravenționale a petentului, instanța având în vedere, sub acest aspect, și principiul in dubio pro reo. Astfel, în condițiile în care din probele administrate nu rezultă cu certitudine săvârșirea faptei ilicite de către petent pe care intimata a înțeles să o sancționeze, soluția firească este aceea de a anula procesul verbal de constatare a contravenției, îndoiala fiind echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăție.

În consecință, instanța, în temeiul art. 34 alin. 1 coroborat cu art. 31 din O.G. nr. 2/2001, va anula procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției __________, nr. xxxxx, încheiat la data de 29.07.2013 și va exonera petentul de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 160 de lei.”.

Împotriva hotărârii instanței de fond a formulat intimatul care invocă excepția lipsei capacității de folosință, iar pe fondul plângerii arată că instanța de fond a înlăturat în mod nemotivat probele administrate, respectiv planșele foto din care rezultă că petentul staționa pe platoul CFR Gară în zona de acțiune a indicatorului oprirea interzisă, fără a avea pasageri. Mai mult, procesul-verbal a fost semnat fără obiecțiuni de către petent.

Față de apelul formulat intimatul-petent nu a formulat întâmpinare .

Nu au fost administrate probe noi în fața instanței de apel.

Examinând cauza în limitele cererii de apel, instanța de apel constată că apelul formulat este nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 33 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 : Judecătoria va fixa termen de judecată, care nu va depăși 30 de zile, și va dispune citarea contravenientului sau, după caz, a persoanei care a făcut plângerea, a organului care a aplicat sancțiunea, a martorilor indicați în procesul-verbal sau în plângere, precum și a oricăror alte persoane în măsură să contribuie la rezolvarea temeinică a cauzei.

Potrivit mențiunilor din chiar procesul-verbal contestat, autoritatea din care face parte agentul constatator este P_______ M___________ C________- Direcția Poliția Locală, astfel că în mod legal judecata s-a purtat în contradictoriu cu aceasta, fiind irelevantă lipsa capacității de exercițiu a acesteia întrucât competența administrativă este cea care îi conferă calitatea procesuală pasivă. De altfel, se constată cu privire la această chestiune că instanța de fond s-a conformat deciziei civilă nr. 822/22.10.2014 prin care Tribunalul C________ a admis recursul formulat de Municipiul C________, prin primar, apreciind că instanța de fond a soluționat în mod greșit cauza în contradictoriu cu Municipiul C________, motiv pentru care a anulat hotărârea, respectiv a trimis cauza spre rejudecare în vederea soluționării acesteia cu citarea organului constatator Direcția Poliția Locală, din cadrul Primăriei mun. C________.

În ceea ce privește greșita apreciere de către instanța de fond a materialului probator, se observă că deși apelantul face vorbire de existența unor planșe foto cu care demonstrează săvârșirea contravenție, acestea nu au fost depuse la dosarul cauzei . Pe de altă parte petentul a demonstrat cu proba cu martor administrată că oprireaîn zona respectivă a fost temporară și determinată de

Potrivit art. 63 din O.U.G. nr. 195/2002 :

(1) Se consideră oprire imobilizarea voluntară a unui vehicul pe drumul public, pe o durată de cel mult 5 minute. Peste această durată, imobilizarea se consideră staționare.

(2) Nu se consideră oprire:

a) imobilizarea vehiculului atât timp cât este necesară pentru îmbarcarea sau debarcarea unor persoane, dacă prin această manevră nu a fost perturbată circulația pe drumul public respectiv;

b) imobilizarea autovehiculului având o masă totală maximă autorizată de până la 3,5 tone, atât timp cât este necesar pentru operațiunea de distribuire a mărfurilor alimentare la unitățile comerciale.

(3) Pentru autovehiculele care transportă mărfuri, altele decât cele prevăzute la alin. (2) lit. b), administratorul drumului public împreună cu autoritățile administrației publice locale, cu avizul poliției rutiere, vor stabili programe sau intervale orare pe timpul nopții, în care oprirea sau staționarea este permisă pentru distribuirea mărfurilor.

(4) Se consideră parcare staționarea vehiculelor în spații special amenajate sau stabilite și semnalizate corespunzător.

(5) Vehiculul oprit sau staționat pe partea carosabilă trebuie așezat lângă și în paralel cu marginea acesteia, pe un singur rând, dacă printr-un alt mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Motocicletele fără ataș, mopedele și bicicletele pot fi oprite sau staționate și câte două, una lângă alta.

Semnarea procesului-verbal fără a se formula obiecțiuni de către contravenient nu are semnificația obligatorie a unei recunoașteri a faptelor consemnate și nu înlătură dreptul contravenientului de a administrat probe contrare acestora.

D____ care, constatând că instanța de fond a realizat o evaluare corectă a probelor administrate, urmează a respinge apelul formulat ca nefundat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat apelul formulat de apelant P_______ C________ – DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, cu sediul în C________, _________________, județul C________, în contradictoriu cu intimatul petent D______ N______, CNP xxxxxxxxxxxxx cu domiciliul în C________, _______________________, ____________, ________________________, împotriva s.c. nr. 3570/27.03.2015 pronunțată de Judecătoria C________ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXXX.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21.10.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

A_____ B_____ A_____ M_____ C_______

GREFIER,

G_______ M____

Jud. fond C. D___

Tehnored. Jud. dec. A.A.B./19.11.2015